Ce-i în guşa unei blonde

*Atenţie, post lung şi răutăcios. Post care nu periază poponeţe fine, ci zgârie neciopliri alese. Machiate hidos şi scoase pe stradă. Huoo!

Am prostul obicei de a-mi exprima gândurile şi sentimentele într-o concordanţă intimă cu natura lor. Şi numai de pierdut de pe urma asta. Dar totuşi se câştigă ceva: duşmani 🙂

Dacă ai o rochie urâtă, care îmi aminteşte de tanti de la trapez din circul copilăriei mele, care îţi şi stă de parcă e de căpătat, am învăţat să îmi înghit părerea pe gâtlej în jos şi să o las să piară sub acţiunea acidului organic, în locul privirilor tăioase ale purtătoarei de rochie urâtă. Un schimb cinstit, dup părerea mea. Şi după zicala, gusturile nu se discută. Iar rochia propriu-zisă nu mă deranjează. Şi dacă străluceşte prea intens de la atâţia metri pătraţi de paiete, se rezolvă cu ochelari de soare şi fără duşmani.

Dar, când prind 5 MINUTE un om drag, aflat în vâltoarea unui eveniment major, la o poveste comprimată într-un colţ de canapea, şi apare madama X de Bucureşti, păih nu numa’ că mă trec toate transpiraţiile, îmi urcă tot volumul sanguin la cap şi jugulara face valuri. Toate astea, invers proporţional cu bunul meu simţ, intrat la apă instantaneu. Nu de alta, dar aşa se poartă. Deci, stau liniştită într-un colţ separat cu vară-mea şi povestesc de poate 3 minute pe ceas. Într-o poziţie din aia de bot în bot şi şezut pe jumătate de scaun, de nici că ne interesa ce e în jur. Când se trezeşte fiţi asta să se minuneze ce frumoase suntem şi să îşi aprindă o ţigară cu noi.

Tanti, în primul rând mă întrerupi. Tocmai vorbeam. Şi NU CU TINE. În al doilea rând, mă sperii. Că peste machiajul de săptămâna trecută ţi-ai mai pus încă un rând şi ieri şi azi. Ştiu că intenţia e nobilă, dar rezultatul le provoacă noaptea coşmaruri celor mici. În al treilea rând, mă deranjezi. A, asta am mai zis o dată. Deci, eu nu fumez, nici ea, numa’ mata ai asemenea practici. Iar noi, n-avem nici o vină. Deci, du-te de-ţi intoxică ploadele, pe noi lasă-ne cu poluarea atmosferică. N-ai grijă, şi aia face rău la ten. Da’ tot n-o să te-ntrecem la urâţenie vreodată. În al patrulea rând, zâmbetul lu’ vară-mea de “nu, nu ne deranjaţi” şi vocea ei mieroasă sunt false. Ea e gazdă şi tre’ să te pupe-n dos. Dar adevărul îl citeşti pe mutra mea sincer şi brusc acrită la apariţia ta.

Nu te aşeza lângă noi. Şi nu te mai minuna de mine, că şi-aşa nu m-ai mai văzut din scutece. Deci, n-ai ce comparaţii face. Ori, ba da, cu odraslele tale chinuite de capriciile varstei şi ale mostenirii genetice neînduplecate. Asta e, sunt urâte. Dar îţi seamănă -e maximul de compliment ce-l poţi stoarce de la mine. Şi nu te îngrijora, tot sinceră sunt.

Baba asta cornută m-a enervat într-un mare fel. Fiindcă nu pricep de ce ar fi trebuit să îi fac ei conversaţie despre vreme şi efectul razelor de lună, când puteam să-mi continui poveştile de suflet cu verişoara mea scumpă, pe care am privit-o de la depărtare cu drag infinit şi admiraţie nepotolită un weekend întreg. Şi cu care meritam probabil încă 2 minute pe lângă cele 3 trecute. Fără martori hidos coloraţi şi făcuţi proşti grămadă. S-a aşezat individa lângă noi, imaginaţi-vă faţa mea sfidând superlativele “acru”-lui, şi a cerut o scrumieră. La care eu i-am indicat terasa, ca loc destinat tuturor celorlalţi fumători. “AIci NU cred că SE FUMEAZĂ, că i-am văzut pe TOŢI retrăgându-se pe terasă, la ţigară. Dar nu ştiu, că noi NU FUMĂM.” Cu accent pe cuvintele cheie. Vară-mea întreabă în stânga dacă se fumează, între timp apare scrumiera. Şi pleacă blonda, căci mă aflam în pericolul de a mă autocondamna la închisoare.

Dar, dilema continuă, căci familia mă ia la şuturi pentru dovada de nesimţire de mai devreme. Mare dreptate. Mare nesimţire. E mai important să zici poezii despre vreme, decât să simţi bucuria lângă al tău. Prima dă bine oricând, dar a doua deranjează prea des. Iar eu nu pot educa toate cuconiţele aterizate, printr-o întâmplare nefericită, din coşmarurile copiilor ,în mijlocul bucuriei mele.

p.s. şi la următoarea situaţie de genul, o să-i zic necioplitului pe faţă că ma deranjează şi să plimbe ursul. De vreme poţi vorbi cu oricine, chiar şi singur dacă eşti aşa urât. Dar de bucurat, e altă poveste…

Articolul anterior

Cu LUXul prin lume

Articolul următor

Educatie la sex shop

15 Comentarii

  1. Si8 tu ai problema ca nu poti sa te abtii sa faci un om prost pe fata 🙂

    Eu unu nu am auzit de diplomatie 🙂 prietenii stiu cel mai bine imi place sa port discutii deschise si eu sunt genu care fac in fata omu ca e prost sa inteleaga ca nu imi pierd timpu cu toate specimenele …

    Asa ca bravo imi place atitudinea ta 🙂

    0
  2. Haha. Aiurea situatie. De ce nu te-ai luat si ai plecat?

    0
  3. funny, 🙂

    Adeline, paih m-am luat si am plecat cand am vazut ca nu am nici o sansa… stii bancu cu banca? vine unu in parc si se aseaza pe o banca. banca se rupe. morala: desteptu cedeaza. 🙂

    0
  4. da rau te-a mai marcat evenimentul…
    cred ca am mai spus asta mi se par jalnice pseudo-“rudele”, sange din sangele vreuni strastrabunic(a) care se lanseaza in poezia bine cunoscuta : “vai ce mare esti! cand te-am vazut eu ultima data erai mic mic mic franzeluta in scutece si le umpleai de …. ” si la sfarsitul recitalului : “da ma mai tii minte?” raspunsul ar fi unul foarte simplu, dar din pacate si pe mine ar sari tot clanul ca deh nu se face… oricum revenind la raspunsul simplu : “cucoana, daca ultima data cand m-ai vazut eram in scutece, poate inca nu deschisesem ochii (ca norocul) sau daca ii deschisesem erau atat de multe lucruri noi si frumoase in jurul meu incat tocmai tu mi-ai scapat… sorry”

    oricum, data viitoare cand mai sare familionu’ pe mine, duc postul tau ca dovada ca exista precedent si nu sunt nesimtirea de pe lume 🙂

    0
  5. Subliniez faptul ca imbecila din poveste nu are nici o fractiune de ADN in comun cu mine, promit!
    Dar, in alta ordine de idei, cetatene, eu propun sa ne facem clubul obositilor de neamuri mirate si prinzatoare de falci.. sau na, asta sa fie ideea, mai lucram la titlu 😉

    0
  6. Hihi! Foarte frumos spus! Si inca nici n-ai fost dura deloc!
    Oricum, in cazuri de genul, eu imi iau omul drag si ne mutam, dar nu inainte de a-i arunca o privire “duioasa” persoanei cu pricina, sperand ca dade-dade s-a invata o data sa nu se mai bage cand nu trebuie in seama!
    Hai noapte buna, ca pleoapele mele sunt pline de plumb… Pa!

    0
  7. ps: de fiecare data cand las un comment, intrebarea capcana e 9+10=?
    interesanta coincidenta 😕

    0
  8. Exact, Ioana, sa nu mai dispere si pe altii!

    0
  9. nu am fost de fata, dar cred ca thuamna se simtea cam singura. asta e, ce sa-i faci, patesti la orice varsta, dar mai degraba de la 50 in sus. pur si simplu sunt oameni care nu au avut idealuri in viata. ma refer la altele decat proprietati, un loc cald in ierarhia sociala etc. acesti oameni, invariabil, ajung singuri. pentru ceilalti, ar fi un brat de carti ep care vi le recomand cu placere.

    0
  10. Eu am parte de tratament preferential, la cat de des ne intalnim.
    Ma intreaba cu spranceana ridicata “Da’ tu a lu’ cui esti?!”

    Si scap. Sub masca anonimatului, nesimtirea mi-e nemarginita si cu folos distribuita:D

    0
  11. 106 abonati ! 🙂 o duci bine ..

    0
  12. shmirtzic, daca nu te-as cunoaste aproape m-ar enerva superioritatea din pronumele ala la pers a 2a, pl folosit de tine. Dar niste carti nu pot sa strice niciodata la casa omului, deci, te iert… :p

    ambasadoarea, scopul scuza nesimtirea! asta trebuia sa-l pun titlu.

    Powerpuff, toata minunea tine 3 zile.. :p

    0
  13. @copila blonda :

    club? e si asta o idee, dar poate am avea mai mare succes pe scena politica… si-asa sunt alegeri anul acesta si vad ca oricum se poarta sloganuri din astea :-), iar pentru scena politica sloganul tau e numa’ bun

    iar referitor la ADN – well in liceu biologia a fost singura materie la care sa fi luat vreodata 3 deci nu ma prea pricep, dar cu siguranta tipa ar fi fost in stare sa gaseasca o particula comuna (chiar si daca cea a lu’ bunicu adam) -> cred ca ai fi foarte surprinsa, poate nu chiar pozitiv, sa o pui sa iti povesteasca legatura dintre voi.

    @ambasadoarea : ai uitat sa precizezi ca intrebarea este preluata de pe radio shantz fm 🙂 si mai e o lista intreaga : “da cati ani acuma?” “da ce face bunicu/bunica/mama/tata/catelul/pisica/soarecele din varful podului/unde stai” “cand te insori/mariti”, “cat stai” si apoi dupa ce se termina small talk-ul incep intrebarile foarte inteligente… gen : “da la scoala mai mergi?” “da cand gati scoala vii sa stai la bunicu sa programezi cum sa pice frunza la caine, sa stabilesti forta de frecare a mentei, sa vezi daca are carii catelul si sa tratezi omida din copac ?” si dupa aia incep sa ti se planga de calculatoare/televizoare etc. si daca vrei pachetul full options mai porti o discutie interesanta despre politica si despre Adrian Basescu si Traian Nastase, poate chair C. Vadim Boc si Emil Tudor 🙂 -> si totul se incheie ca si cum n-ar fi inceput cu urari de bine si sanatate

    somn usor!

    0
  14. Cetatzeanu’ turmentat, yes, indeed:)))

    0
  15. Cristian

    Zi-le Loredana 🙂

    0

Leave a Reply

© 2007-2017 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 179 queries in 0.738 s