Cât de naiv e prea naiv? Şi unde apare prostia?
Da, da, da! Naivitatea şi prostia fac casă bună împreună…
Mi-am auzit într-o singură zi din două surse de încredere că sunt atât de naivă! De parcă ăsta ar fi un handicap mai grav ca lenea, nesimţirea, idioţenia. Şi de parcă ar fi intenţionat.
În ziua de azi ne punem atributele “sinceritate” şi “încredere în oameni” la capitolul defecte al CV-ului. Şi ne educăm copiii să creadă că, respectând liniile bunului simţ, au numai de pierdut. Că e important să-ţi ascuţi coatele şi să dai din ele, ca să ajungi unde vrei. De obicei, în vârf. Să ai muşchi bine-rezistenţi şi să-i foloseşti indiferent de contracurenţi. Fie ei oameni sau principii.
Suntem obişnuiţi să-i admirăm pe cei din vârf, să ne închinăm lor şi să le urmăm exemplul. Dar uităm să îi trecem prin filtrul “aşa da/aşa nu”. Şi cădem în plasa de a crede că ceea ce ne dorim e ceea ce ne face fericiţi.
Îmi ascultam azi cea mai bună prietenă întrebând retoric, într-o nonşalanţă sfidătoare:
unde cred eu că o să-l găsesc pe ăla sincer şi fidel? că, să fim serioşi, să fii inşelat e ceva normal, pentru că se întâmplă. Şi că , ce cred, eu n-o să-l primesc înapoi…
Şi a încheiat discursul cu exclamaţia: eşti aşa naivă, tu… şi mi-a zis pe numele de alint, din tot sufletul ei, cu toată durerea cu care care m-ar fi informat că Moş Crăciun nu există, chiar dacă ar fi vrut ea să mă mai lase să cred…
Da, şi oamenii se omoară între ei. Mamele îşi abandonează pruncii. Şi feciorii îsi violează mamele. Se întâmplă. Dar e kilometric îndepărtat de normalitate. Şi am mai spus eu ceva de asta … Şi eu cred în Moş Crăciun!
Dar… da, ştiu, când doi îţi spun că eşti beat, te duci la culcare.
Însă, dacă a crede în raţiunea unui om, ajutată de ceva simţire, se înscrie în normele naivităţii, mi-o asum!
Pentru că un om isteţ, o face “cu cap”. (expresia -devenită clişeu- conţinea
cacofonia şi îmi era prea sugestivă ca s-0 cosmetizez). Pentru că ştie că şi o aventură de-o noapte se poate complica. Şi nu doar cu BTSuri. Că pentru alea există leac la doctori. Sau dacă nu, la popa. De poţi scăpa chiar mai ieftin.
Dar ce te faci, când complicaţiile se extind şi la alte organe, mai interne de data asta, gen inimioara…
Şi tocmai de aceea, omul meu va fi cel care va înţelege riscurile jocului şi nu va paria niciodată. Pentru că doar proştii pariază pe iubire.
Dan
I say… stick to you naivitty.
In primul rand este un atribut al copilului din tine. In ziua de azi toata lumea incearca sa-l omoare.
In al doilea rand, daca esti o persoana destul de puternica poti trece peste orice inconvenient adus de naivitate si poti invata o gramada de lucruri despre tine si despre vatamator. Personal, cred ca beneficiile naivitatii depasesc cu mult inconvenientele. O sa fac referire doar la increderea in oameni. Daca nu esti naiv, nu poti avea incredere 100% intr-o persoana niciodata, mai ales la inceputul unei relatii de orice fel. Daca nu ai incredere, pierzi calitatea comunicarii si cine stie ce intelepciuni ai putea trage de acolo. Daca nu ai incredere il poti face pe cel de langa tine sa se simta rau, neinteles. Daca acorzi incredere si prezumtia de nevinovatie, cu siguranta celalalt se va chinui mult mai tare sa nu ti-o insele si sa nu te raneasca. Beneficiul cel mai dureros este faptul ca daca ai cat de cat spirit de observatie o sa-i observi “arama de pe fata” mai repede, reducand astfel semnificativ din pierderile sentimentale.
Bine faci sa-ti apreciezi naivitatea, si rau fac ceilalti ca incearca sa si-o sugrume.
Din pacate stiinta te contrazice in privinta normalitatii. Din punct de vedere biologic, masculul uman este creeat sa-si imprastie samanta (sti tu toata treaba cu survival of the fittest… se duce pana la cel mai microscopic nivel, existand trei tipuri de spermatozoizi. “Asasinii” care intra si omoara samanta inamica, “muncitorii” care fecundeaza ovulul si “gardienii” care incearca sa opreasca eventualii asasini inamici. Toate astea, pentru cea mai buna si suculenta spirala de ADN.)
Exista un DAR… Din fericire, am evoluat ca specie si nu ne vom oprii aici. Avem sentimente si avem si cap sa gandim, nu se rezuma totul la instinct, la animalic. Cred in dragoste si in uniunea a doua persoane care se iubesc si nu lasa eventualele atractii sa le distruga cuplul. Au existat si o sa mai existe. Cei care neaga asta o neaga din cauza faptului ca ei au cazut, n-au fost in stare sa iubeasca indeajuns. Din nou, cred ca esti de partea buna a baricadei. Cel putin ideatic 🙂
Anonymous
daca inselatul a ajuns ceva firesc si intalnit in fiecare relatie atunci nu stiu ce se intampla cu lumea asta!refuz sa cred asa ceva si sper din tot sufletul ca relatia mea este diferita. cum poate cineva sa spuna ca asa ceva este la ordinea normalului? este o consolare tare trista…
o blonda cazuta... pe ganduri
hiu! credeam ca au murit naivii de pe lumea asta 🙂
@dan: asta cu incredere de la inceput, pana la proba contrarie, am aplicat-o si eu..pana am patit dezamagirea [el era un mincinos cronic, iar eu n-aveam resursele psihice necesare sa-l doctoricesc. i-am dat papucii fiindca m-a mintit ca e plecat din localitate, dar a ramas acasa sa se uite la un meci cu tata–so si frate-so. nu tolerez minciuna, nici atunci cand nu ascunde ceva grav! am plans mult dupa el.dar asta n-a mai stiut nimeni]
de atunci am invatat sa nu ma implic puternic de la inceput, dar nici asta n-a functionat, pentru ca m-am trezit intr-o frumoasa zi, PREA implicata. si a inceput sa ploua…
aikisan
Inseamna ca Iisus e tare naiv, si beat pe de-asupra.
Mai bine “beat” decat animal.
Si inca ceva, sa nu confundam inocenta cu infantilitatea, cea din urma fiind o chestie la fel de normala si des intalnita ca inselatul.
Radu Gaspar
sunt de acord cu Dan, dar cu asta nu: “unde cred eu că o să-l găsesc pe ăla sincer şi fidel? că, să fim serioşi, să fii inşelat e ceva normal, pentru că se întâmplă. Şi că , ce cred, eu n-o să-l primesc înapoi…”
Personal am fost şi o să fiu fidel şi în plus sunt şi fete care înşeală… să nu ne amagim singuri. E mai bine să fi naiv, defapt este o cerinţă ca să poţi evolua în cuplu. Dacă ai ghinionul să găseşti unul care profită de naivitatea ta atunci mai ai de căutat… evident.
Cât despre faptul că punem în CV la capitolul defecte “sinceritate” şi “încredere în oameni” ăsta e deja un clişeu fumat şi răsfumat, personal cred că cei care fac asta nu cunosc sensul acelor cuvinte/expresii.
E adevărat că se întâmplă multe lucruri strigătoare la cer (se pot vedea zilnic la ştirile de la ora 17:00 şi nu numai) dar până la urmă suntem oamenii care alegem să fim, doar pentru că sunt atâtea exemple negative, nu le putem cataloga ca globale. Mereu o să fie oameni care înşeală, mint, fură, ucid etc… într-o relaţie cel puţin eşti mai împăcat dacă o dai în bară de câteva ori şi apoi găseşti persoana potrivită… nu-ţi mai pui întrebarea “oare am ales bine?”
Taina
sa inseli este foarte usor. cu adevarat mai frumos si mai greu este sa ramai fidel, curat.personal cred ca este mult mai “challenging” :))
Anonymous
uite eu de exemplu sunt baiat si nu insel knd sunt intr-o relatie. doar ca sunt intr-o relatie foarte rar.. :))
o blonda cazuta... pe ganduri
@aikisan: profa mea de romana din generala ne spunea ca “naivitate”, “infantilitate”, “inocenta” sunt pe aceeasi linie un fel de sinonime pentru “prostie”. ca dadea mai bine in comentarii… 😉
@ radu: so true! si fetele inseala. si inca pe rupte. eu vorbesc despre barbati, pentru ca nu imi plac fetele, deci…
dar intr-o relatie cand vine vorba de valorile astea vitale, gen respect, incredere si..iubire, pana la urma, nu exitsa discutii in functie de sexe. ci de o lege a moralitatii care e dincolo de XX sau XY.
@taina: foarte bine punctat! 🙂 cu adevarat mai usor e sa te plangi, vai ce grasa sunt si sa infuleci inca o bucata de prajitura, decat sa ii oferi cainelui extraportia de kalorii…
@anonim: sa o luam logic. esti baiat. si esti fidel. deci esti ceva pe cale de disparitie, deci foarte cautat. Si atunci, ce te impiedica sa incepi o relatie? [sa nu zic mai multe, ca s-ar putea intelege gresit 😛 ]
cojedkaia
..trebuie sa ne amintim de naivitate si puritate..pt ca de acolo izvoraste adevaratul sens: din lucrurile simple..Naivii pierd de foarte multe ori si sufera pe masura! dar..cu aceeasi naivitate incearca si a doua si a treia oara, nepasandu`le de consecinte…bine..poate cu ceva mai multa prudenta 😉 de aceea, saritura de la etajul 2 sau de la etajul 10 e totuna pt ei..asa ca..daca oricum e sa fie…de ce sa nu o fac de la mare inaltime?? 🙂
Radu Gaspar
Miruna, nu cred că ai prins ideea :)) ai calităţile ăstea, le arăţi… ideea e că trebuie să fie calităţi căutate de sexul opus… personal cunosc fete care se plâng de prietenii lor, că nu sunt romantici, că sunt măgari (dar nu fac nimic în privinţa asta)… unele asta caută. Eu cred că până la urmă trebuie să existe un echilibru în toate. Să fi fidel, romatic, înţelegător, dar să le combini într-un fel în care să nu devii prea moale şi să nu mai fi dorit. Să nu-ţi pierzi masculinitatea mai pe scurt 😀
@anonim – idem şi eu, sunt într-o relaţie foarte rar, doar că poate motivul meu e mai diferit, caut o fată care să aibă ceva substanţă-n cap, că legume pot cumpara şi din piaţă…
o blonda cazuta... pe ganduri
@cojedkaia: cred ca stiu ce vrei sa zici… e o vorba “daca iubirea inseamna suferinta, si multi se feresc de suferinta, atunci putini stiu sa iubeasca”
intr-un sens apropiat, sustin din tot sufletul meu ca cel care ofera mai mult intr-o relatie, care e mai puternic implicat, e cel mai implinit. Motivul e simplu, trairea sa e cea intensa.
Si de asta, imi doresc si sa fiu iubita, dar mai mult, sa iubesc. 😉
@radu: cu regrete, iti dau perfecta dreptate. mie personal, o singura data mi-a placut de “baiatul bun”. in rest, se stie ca cei care pun suflete pe jar sun cei doriti, visati, adorati. egal daca fete sau baieti.
Dan
Si cu toate astea, (in legatura cu ultimul comment al Mirunei) Radu, Anonim, eu si alti anonimi, alegem sa ramanem baieti buni 😛
Probabil ca avem multe chestii mici de pierdut, insa atunci cand o sa castigam o sa castigam cu adevarat ceva important si trainic.
Dan
Acum… pe aceeasi idee, (in legatura cu post-ul tau “Mi-l Doresc”) exista varste si varste. La tinerete, (distractie, treburi socoteli) femeile sunt atrase de “bad guys” iar dupa ce se cresc si isi doresc o familie, incep sa aiba in capul lor liste de “mi-l doresc”. Cum stim cu totii ca lupul isi schimba parul dar naravul ba, un bad guy nu o sa fie niciodata dorit ca sot si tata de copii pt ca nu are cum sa indeplineasca lista ideala de “mi-l doresc”. Pe termen lung… se merita sa fii good guy.
Radu Gaspar
wai, ai pus punctul pe “i” Dan :)) şi-n plus la ideea asta, un good guy poate oricând să fie bad guy (la nevoie vorba aia, mai multe nu zic), dar invers nu prea 😀
bani pe net
Si mie imi place sa cred ca relatia mea e mai speciala, dar, din pacate inselatul e la ordinea zilei .(