Copiez aici câteva texte de pe facebook, strâng pentru bătrânețe
14.07. 2025, Paris
Lecția de optimism suprem cu Victor, 5 ani
-Mami, ar trebui să sărbătorim!
-Ce anume, puiule?
-Să sărbătorim că suntem super!
Ridic o sprânceană, deci îmi explică acest super, contextul îl explic eu în paranteze:
Tudor e super că și-a reparat plomba (după ce a spart-o cu gumă de mestecat),
tati e super că și-a reparat piciorul (a fost rupt),
tu ești super că ți-ai reparat analizele (am avut ceva emoții)
și eu sunt super că… n-am făcut vărsat de vânt!
24.07.2025, București
Când copilul te învinge cu propriile tale arme.
Fac hamburgerul-vraja-mării, știți voi, cel mai bun hamburger mâncat vreodată de domnul soț.
E nevoie de un fast-food-service, fiindcă suntem în cea mai faină staycation, o vacanță acasă, Victor e de 3 zile în pijama 🙂
Dar nu vrea burger.
-Dar dacă îl dezbrăcăm de chifla de deasupra și mănânci ca pe senviș?
-Nu vreau.
-Dar dacă îi scoatem ceapa și legumele?
-Nu vreau.
-Doar cărnița? Mănânci doar cărnița.
-Mami, dar tu nu înțelegi că NU ÎNSEAMNĂ NU?! Vreau Nutella.
31 iulie 2025:
Cea mai frumoasă săptămână de vara asta. Se termină, dar vreau să o las undeva.
O să fiți dezamăgiți, dar n-am fost nicăieri.
Bine, am fost la magazin, iar asta doar pentru că rață și pește iau dintr-un singur loc 🙂
În rest, doar am stat. Copiii au fost pe primul loc. Întâi le-am dat timp LOR, pe urmă- oamenilor și treburilor.
Am citit. Ne-am jucat. M-au zdrobit la șah. Am gătit. Cu mult usturoi și mărar. Am avut musafiri. Am spălat, am aspirat, am ordonat.
Nu ne-am grăbit. Nu am întârziat.
Ne-am și certat, asta da, cred că e normal.
M-am și frustrat, și asta da, fiindcă face parte din fișa postului. Chiar nu e doar lapte și miere să stai cu copiii în vacanță, când ei sunt în vacanță și tu nu.
Sunt în întârziere cu o mie de deadline-uri, cred că urmează să mă aresteze un client.
Dar n-am mai urcat telefonul la etaj. Mi-am dezinstalat notificările inclusiv la whatsapp. Dacă mi-ați scris și n-am răspuns, iată de ce.
Dacă mi-ați scris, n-am răspuns și nu am aflat încă niciunii dintre noi, înseamnă că toți suntem bine sănătoși.
Simt că ne-am jucat de-a mama și de-a tata, de-a viața de familie, capitolul AICI ȘI ACUM, cel mai bun capitol din carte, care vrei să țină cel mai mult.
13.08.2025
În fiecare seară , înainte să ne culcăm, facem planurile pentru a doua zi. Fiecare copil spune ce își dorește să facem, apoi amestecăm planurile. De fapt, le combinăm.
Victor vrea întotdeauna la Antipa. De zici că merge să verifice animalele, dac-au mai crescut. Antipa e un muzeu de istorie naturală, e THE MUZEU, ca să zic așa. Cel cu girafă. Bucureștenii îl știu pe de rost, probabil, care au copii. Ceilalți, când treceți pe aici, duceți copiii la Antipa. E mai ieftin decât la mall și-o să le placă mai mult.
Surpriză, aseară, Victor zice:
-Renunț la Antipa, dacă facem o festivitate.
-Ce festivitate?
-Să festivizăm.
-Să sărbătorim, adică?
Aprobă.
-Ce anume? întreabă Tudor.
-Tudor, ne aducem micul dejun în pat și festivizăm. De când avem nevoie de un motiv pentru o festivitate?
Ce idee soră cu “picnic pe covor”! Îmi place la nebunie. E pe principiul acelor reels “Mi-am cumpărat tort, fiindcă azi ar fi fost ziua mea, dacă eram născut azi.”
La cum îl văd, cred că acest băiețel va duce flori iubitei lui doar pentru că e o miercuri la amiaz. Big like.
ID 121501299 | Memories ©
Artur Szczybylo | Dreamstime.com



Leave a Reply