Salutare și bine v-am găsit. Motivați sau leneviți, la mine e un talmeș-balmeș de sentimente și emoții în acest nou an.
Azi-dimineață descărcam pungile cu cumpărături din portbagaj și m-a vizitat o recunoștință în carne și oase. Că am doi copii pe care îi iau de undeva după-masă, pentru care trebuie să pregătesc, să mă grăbesc, că sunt ocupată și am un scop.
Stând în picioare lângă mașină, am avut o viziune în viitor, nimic voodoo-like sau nimic paranormal. Ci pur și simplu, aceeași stradă, poate alt portbagaj, aceeași mirună, dar peste 18 ani. Copiii sunt mari și plecați. Frigiderul nu mai așteaptă să-l umpli cu nimic, pentru că nu prea are cine-l goli. Voi doi nu prea mâncați mult, că metabolismul s-a lenevit. Sunteți la vârsta la care trebuie să te miști mai mult și să înfuleci mai puțin.
Băi, să ai pentru cine te zdrobi e un privilegiu real. Poate e vacanța de vină, poate e tot timpul petrecut, poate e pentru că sunt ai mei sau poate doar pentru că-s drăgălași.
Dar mă încearcă așa un sentiment de apreciere ceva de speriat.
Iar anul ăsta mi-am propus să gătesc mai des. Ceea ce se traduce în lucruri ușor de măsurat, să nu comandăm mai mult de o dată pe săptămână. Iar săptămâna asta deja am bifat, e drept că era weekend, dar oricum.
Gătitul se pare că e luxul epocii în care trăim. Oricum ai găti, și cu două mâini stângi, mâncarea făcută la tine e mai sănătoasă decât orice poți să comanzi. Chiar dacă nu ai crescut cartoful în grădină, dar oala ta sigur e mai puțin zgâriată decât cea de la restaurant. Și pesmetul tău e sigur mai curat decât hocus-pocusul care se folosește altundeva.
Așa că na. Probabil e un exercițiu și pentru așa ceva.
James Clear zice că nu te ridici la înălțimea obiectivelor tale, ci cazi până la nivelul sistemelor pe care le ai.
Mi se pare genial. Diferența e în motivație. Să nu ne bazăm pe ea, asta am învățat din toți ceilalți ani.
Ce am observat la mine e că în săptămâna când mi-am aprovizionat frigiderul cu diverse cărnuri și legume într-o luni-marți, n-am mai comandat.
Asta e ceva ce pot face, sunt în a doua săptămână deja, nu mă laud, poate construiesc un sistem, cam asta îmi doresc.
Poftă bună și vă țin la curent.
ID 132434128 ©
Nenitorx | Dreamstime.com
Alta
Oh, eu sunt satula de gatit 🙁
Comandam max de 2 – 3 ori pe luna.
Dar sincer am nevoie de o pauza de cativa ani de la gatit :))
Toti mancam acasa toata cele 3 mese principale ale zilei. E horror deranjul:))
Adela M.
Te inteleg. Intr-o vreme gateam si eu de 2 ori pe zi, prea de tot
Intre timp am schimbat complet meniul de vreo 3 ori, am devenit mai inventivi, am simplificat, am redus… acum gatesc de 3-4 ori pe saptamana si ducem de acasa si pt birou
Cu timpul iti vin idei noi; si uneori un moment de respiro valoreaza mult
Adela M.
Recunostinta valoreaza mult… si eu mi-am propus sa-mi amintesc mai des ce-mi place la munca mea, decat ce ma deranjeaza
Si sa ma bucur de hainele multe de aranjat, sau de casuta mica dar cu tot ce avem nevoie in ea
Exersez crearea din starea de a fi, mai mult decat din a face
ConHub Andrei
Ce bine ai surprins sentimentul ăsta de recunoștință pentru prezent! Gătitul e mai mult decât despre mâncare – e despre timp, grijă și oameni. Și da, sistemele bat motivația, mereu. Super inspirațională ideea de a avea un frigider bine aprovizionat ca strategie de a găti mai des. Să fie un an cu multe mese bune și fără prea multe comenzi la restaurant!