La 12 noaptea, fix de revelion. Sună telefonul. E fina care își sună nașii. Lamulțiani, să trăim, să alea alea pentru noi, să foarte importante tot pentru noi.
E ceva tradițional la telefoanele astea și la oamenii ăștia, care-mi place. Mult. Eu nu sunt de obicei la capătul inițiator. Dar așa era bunica mea, mama mamei, care nu mai este. Și mătușa mea, sora mamei, care nici ea nu mai este.
Dacă era de Crăciun, de revelion sau de ziua ta, aceste doamne erau primele să sune. Era de parcă n-au somn, la prima oră din zi, aproape că nu aveai cum uita de nicio ocazie importantă. Parcă doar pe față se spălau și, pac, formau la tine. Bunica mă suna și de zilele altora, era google calendarul meu pus automat pe remindere.
Și așa m-am trezit pe lume, cum ar veni. Am apreciat la adevărata valoare a acestor gesturi doar când ele nu au mai fost. Când ele nu mai sunt.
Am văzut puterea ținătorilor de relație doar când se face ora 8, apoi ora 9 sau ora 12 în zi de sărbătoare și nici bunică-mea, nici mătușă-mea nu mai sună. Am văzut puterea ținătorilor de relații, când ce-a rămas în urma lor e un ușor praf și pulbere. Nu mă plâng, e în vârful degetelor mele să schimb asta, să iau exemplu, să sun la 8 dimineața. Doar observ. Admir. Onorez acești oameni.
Ce voiam să zic. Dacă aveți în viața voastră ținători, apreciați-i. Atât.
ID 351177774 | Family Winter ©
Lacheev | Dreamstime.com
Violeta
❤️bine zis.Am exact acelasi obicei. Sa-ti fie bine si anul asta🥳
Alta
Eu sunt asta. Dar ma gandeam sa renunt la obicei. Mi-e teama ca devin penibila cu sunatul meu in era asta a mesajelor scrise.
Nu stiu daca apreciaza cineva ca sun in loc sa dau mesaj… mi-as dori sa stiu 🙂
Simona
Da! Foarte apreciat, tocmai pentru ca e din ce in ce mai rar…
Diana
Pfoai, m-am regasit cu totul, mai ales acolo, la partea cu reminderul.🤭
Iar, apropo de sunat, tata ma suna in fiecare an de ziua mea de nastere, la 7 dimineata sa imi ureze. De ceva vreme s-a imbolnavit si nu o mai face, cred ca sunt vreo 3-4 ani. Imi lipseste, desi pe atunci, il bombaneam.