Michelle Obama, autobiografia unei soții exemplare

Michelle Obama, autobiografia unei soții exemplare miruna ioani

Nu vă țin mult cu părerea mea despre cartea scrisă de fosta primă doamnă a Americii, e suficient dacă ați citit că am citit-o. M-am lăudat, gata, putem stinge lumina.

Am citit-o cam într-o săptămână, 5 zile mai exact. Mi s-a părut destul de PR-istică așa, cred că e normal asta, dar m-a prins. Pentru cine nu știe sau nu e impresionat încă, aflați că e o carte de vreo 5 kg. Repetă de câteva ori câte lucruri a făcut guvernarea Obama, lucruri bune, aproape vi le-aș putea spune pe de rost. Simt că nu a mers în profunzime, deși povestește că au avut greutăți în a obține o sarcină și că ambele fete sunt concepute cu ajutor artificial. Nu e foarte emoționantă partea asta, iar eu sunt într-un moment în care plâng și la un documentar. Pe de altă parte, mă gândesc că, după autobiografia lui Agassi, Open, cu greu mă va mai impresiona vreo altă (auto)biografie.

Acum, dacă n-ați leșinat încă de admirație, vă pot spune că nu citesc kilograme de cărți în mod uzual, e doar un hobby care m-a găsit mai recent. M-a părăsit, ne-am regăsit, e o relație tumultoasă, nu mă invidiați. Rivalul numărul unu al cititului e somnul și cu el chiar nu te pui.

Dar au fost locuri în care te emoționai. Lucruri pe care, chiar dacă știai cum se termină, tot abia așteptai să le citești. Erai curios. Ceea ce înseamnă că e o carte bine scrisă, care nu te lasă să o părăsești.

Am ajuns să caut interviuri și discursuri pe youtube, să privesc multe lucruri cu alți ochi. Nu dă multe detalii picante, dar sunt oricum mai multe decât știam eu.

Cel mai mult mi-a plăcut preocuparea ei constantă pentru copii, care au fost mereu pe primul loc. Chiar dacă tatăl lor era primul om din stat. Ea a înțeles că nu e rost să-și sacrifice copiii sau cât de important e să îi sacrifice cât mai puțin. De exemplu, regula ei din timpul campaniilor era să ajungă în fiecare seară acasă, până la 8, să culce fetele. A adus-o și pe mama ei la Casa Albă. Și-a susținut soțul, deși, dacă citiți, cred că iubirea dintre ei e destul de mult romanțată de un creier inteligent. Poate chiar al ei.

Însă viața cu doi copii mici, un job și un bărbat plecat cu sorcova prin țară nu îmi imaginez că e tocmai ușoară, oricât de mulți bani ai avea. La un moment dat, vrei să mai șteargă și el un scuipat de pe masă, să mai schimbe un scutec, ceva. Însă, în carte, nu se simte asta nici măcar o dată, deși ea recunoaște că nu i-a fost ușor. Dar are o grijă exemplară să facă asta într-un fel care te face să-l iubești pe bărbatu-tău de acasă mai mult. Te gândești: dacă doamna Obama a putut, uite al meu totuși câte face, eu de ce să nu pot?

Evident, relația lor e doar ce presa vrea să ne arate, cartea asta e doar ceea ce ea a vrut ca noi să știm. Totuși, nu cred că poate fi doar un teatru totul, ceva acolo este foarte adevărat între ei. Și poate asta e cel mai bine să fie: respectul ăla nemăsurat, admirația și sprijinul necondiționat. Până și primul lor sărut a fost destul de puțin romantic, nu vi-l povestesc că poate citiți, dar vă zic că n-am plâns nici măcar eu, destul de însărcinată.

Toată cartea e scrisă într-un ton optimist, încrezător, altruist. M-a impresionat paragraful în care tânăra Michelle, după ce vede că Barack, cu aspirațiile lui, nu tocmai fabulează și că unele lucruri încep și se împlinesc, își dă seama că există o miză mai mare decât propriul tău bine: binele celorlalți. E o comutare de ambiții și un moment important pentru devenirea ei. Mi-a plăcut. Merită să citiți aceste kilograme. În engleză, dacă aveți cum.

Articolul anterior

Primul ”îmi pare rău”, când băiatul meu a înțeles că nu e despre firimituri

Articolul următor

Aventura noastră s-a gătat, pentru că maică-sa a insistat

10 Comentarii

  1. Geanina

    Ii iubesc pe amandoi….traim in SUA si ii ducem dorul; am
    invatat o altfel de toleranta ascultandu-l si citindu-l pe Obama. Iar Michelle – o adevarata lady. Mi-a placut si mie cartea, am facut-o cadou prietenelor de acasa – cu reducerile de pe elefant 🤪

    3+
    • Asa este. Si H m-a intrebat: acum ai citit o carte si ai senzatia ca o cunosti? Da, se poate. Am senzatia ca stiu mai multe lucruri bune nu numai despre ea si despre americani, ci pentru mine, mai ales.

      0
  2. Eliza

    Am ascultat cartea pe audible, narata chiar de ea. Geniala experienta, mie mi s-a parut extrem de emotionanta cartea, iar eu nu sunt insarcinata ;). Ma gandesc ca mi s-a parut asa de emotionanta pentru ca avea niste inflexiuni specifice in voce. Ma trezeam hohotind pe strada, asa de tare ma atingea. Ma bucur ca ai citit-o si ca ne-ai scris si noua despre ea. Personal, mi-ar placea sa ne mai spui ce citesti.

    1+
    • Daca te trezeai hohotind, inseamna ca e foarte buna. Ca storytelling, e. Si la mine au fost pasaje unde mi-au dat lacrimile, m-am eemotionat, desi stiam ce se intampla practic

      1+
  3. Gabriela F.

    Mi.a plăcut dar a fost prima autobiografie citita de mine și începutul a fost mai greut… Nu înțelegeam exact de ce vreau sa o citesc 😅. .. Dar despre Agassi când vrei vorbim. Înca nu am citit ceva sa îmi placa mai mult… Și eu mai dau somnul pe citit mai ales în garda😐… O ador!!! Și mi.a rămas acolo în minte și în suflet. Asa m.am trezit eu căutând meciuri și interviuri😅

    0
  4. Mi-am luat-o si eu de curand, varianta in romana, ce-i drept, dar abia astept sa o citesc 😀 Nu ma astept sa fie mindblowing, dar cred ca-mi va placea.
    Oh, dar in ce priveste “Open”, eu literalmente nu am putut lasa cartea aia din mana. Imi amintesc ca intr-o seara mi-era pofta de clatite, dar voiam sa si citesc. Asa ca le-am facut pe amandoua, acum intorceam o fila, acum o clatita si tot asa pana am terminat aluatul. Cartea n-am terminat-o chiar atunci. Extraordinara mi se pare.
    Am incercat acum de curand sa citesc si o biografie a lui Federer (“Roger Federer: quest for perfection”), dar nu pot. Pe langa traducerea extrem, extrem de proasta pe alocuri, simt ca nici nu e scrisa cum trebuie, nu ma face sa simt nimic. Si, oh, crede-ma ca n-ar trebui sa fie cazul. Poate gasesc alta mai buna candva.

    0
  5. Oana

    Eu mi-am luat acum cartea lui Michelle Obama impreuna cu pacatul originar – autobiografia lui Anthony Quinn. Am inceput cu aceasta, care mi se pare foarte frumoasa, o recomand. Open a fost Open :).

    0
  6. Violeta

    Eu am citit biografia ei scrisa de altcineva. Mi-a placut, desi putin detaliata pe partea personala, de familie, mult accent pe problemele de tip rasist si concentrata pe autorul din partea ei in campania electorala. Logic…. e sotie Model. Voi citi si cartea scrisa de ea… E pe lista de dorinte😁

    0
  7. Violeta

    Eu am citit biografia ei scrisa de altcineva. Mi-a placut, desi putin detaliata pe partea personala, de familie, mult accent pe problemele de tip rasist si concentrata pe ajutorul din partea ei in campania electorala. Logic…. e sotie Model. Voi citi si cartea scrisa de ea… E pe lista de dorinte😁

    0

Leave a Reply

© 2007-2017 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 161 queries in 0.391 s