Probabil ați citit titlul și v-ați simțit înjurați? Întreb, nu presupun. Sau ați crezut că mi-a spart cineva blogul și a postat în locul meu? Că m-am apucat de băut, ziceți drept.
Zilele astea ne-am luptat cu verbul ”a găta”. Când a repetat Tudor o porcoșenie prima dată, nu m-am enervat atât de tare ca atunci când a zis despre nu-mai-știu-ce că s-a gătat. Eu nu folosesc această grozăvie, o remarc de fiecare dată pentru că mă înțeapă în urechi și o corectez urgent, desigur, doar în capul meu. Dar copilul?! Copilul mai are o șansă de a fi salvat!
Întâi am respirat.
Apoi, i-am explicat frumos că avem alternativă mai elegantă pentru ”gătat”: ”terminat”. I-am spus că ”gătat” e un cuvânt mai rar, folosit în anumite zone ale țării și că riști ca nu toată lumea să înțeleagă ce vorbești. I-am spus și că e mai degrabă folosit de oamenii mai puțin educați și că noi suntem niște domni civilizați. (Nu aruncați cu roșii, nu-mi veniți cu discriminare, eu țin mult la cuvintele noastre!)
Michelle Obama, în autobiografiaautobiografia ei, vorbește foarte mult despre educație și importanța acesteia. Spune în repetate rânduri că s-a prins de foarte devreme că singura ei șansă în viață e asta: educația. Și încurajează oamenii, mai ales femeile, să joace această carte, pentru că te duce precis pe drumul cel bun și nu riști prea multe. Povestește inclusiv că părinții ei țineau mult la exprimări și mereu îi corectau pe ea și pe Craig (fratele) când greșeau. Da, chiar dacă erau numai ei în casă, chiar dacă nu era un cadru formal. Chiar dacă nu-i auzea nimeni. Ceea ce mi-a amintit de bunica mea, parcă o vedeam spunând: așa cum te obișnuiești să mănânci acasă, așa o să te trezești mâncând și în public. Niciodată nu am înmuiat pâinea în sos, nu am lins farfuria, nu am băut din castron, nu am pus oala direct pe masă. Trăiască tacâmurile și cine le-a inventat! Bine, mama mă ceartă și că n-avem față de masă, dar asta, până și mie, mi se pare ceva exagerat 🙂
Bun, și doamna Obama povestește o fază de când era mică, de la o întâlnire cu familia extinsă, o discuție cu verișoarele ei de culoare. Una dintre fetițe a întrebat-o de ce vorbește ca un alb! S-a făcut mică și s-a rușinat, ca și când asta ar fi fost ceva greșit. Era, în accepțiunea fetiței, ceva greșit să fii negru și să vorbești ca un alb. Corect, adică. Și Michelle s-a prins puțin mai târziu că să vorbești ca un alb te ajută in viață, indiferent ce culoare ar avea trupul din care o faci.
Mi-a plăcut, așa că am insistat că putem spune mult mai elegant ”terminat” în loc de ”gătat”, copilul a înțeles, iar acum face glume cu mine și ”gătat”. Probabil alți copii zic ”P*la mea” sau ”dracu”, iar părinții se fac străvezii; al meu zice ”gătat” și maică-sii îi crește tensiunea. Deci se distrează cu mine cântând prin casă ”gătat, gătat, gătat” :)) Râd și eu, dar nu prea tare, că aș vrea să terminăm cu gluma asta sinistră la un moment dat.
E adevărat că eu vorbesc destul de rău ardelenește, dar vorbesc corect, să știți. Mă străduiesc să conjug corect verbul ”a ieși”, să potrivesc ora cu numeralul, din astea simple pentru moldoveni și regățeni. Și olteni, na 🙂
Ce voiam să vă spun e că gramatica nu va fi niciodată în afara modei, că cei care vă spun ”s-a înțeles mesajul, asta e important” nu sunt sinceri cu voi. Să nu vă lăsați să greșiți. Să căutați să vă îmbunătățiți. Eu m-aș duce mâine la o oră de română, doar să-mi mai amintesc ce oi fi uitat. Să nu dați like-uri postărilor cu greșeli, să nu le distribuiți. Nu e un capăt de țară, oamenii trăiesc bine-merci și fără tabla înmulțirii în capul lor. Dar asta nu înseamnă că ei sunt modelul spre care aspirăm. La 10 ani sau cât o fi avut Michelle când a întrebat-o verișoara ei de ce vorbește ca un alb, probabil nu e cool să fii educat. Dar, la 20, ți-ar putea schimba viața.
L.M
In Banat se foloseste des cuvantul “gatat”, la fel si “câta”.
Miruna
Câtă? In ce expresie? Sunt f curioasa, nu stiuz
LM
Câta =puţin 😁. Da-mi câta pixul tau.
o femeie
mi-ai adus aminte de moldovenismele “oleaca”, “papuci”, “dansa” , “da’ shi-i cu asta” etc.
Amy
Nu am auzit de “gătat” până acum!! 😀
Raluca
“Niciodată nu am înmuiat pâinea în sos, nu am lins farfuria, nu am băut din castron, nu am pus oala direct pe masă.” Le-am facut pe toate cele enumerate si multe amintiri frumoase se leaga fix de momente de genul acesta (mai lipsite de pretentii, le-as zice chiar autentice, cu mai putine restrictii sociale). Te asigur ca nu mi-a afectat nicicum capacitatea de a ma purta in societate. Restrictiile multe si absurde insa cred ca dauneaza in dezvoltarea emotionala pe termen lung, ajungem sa ne dam prea multa importanta, nu ne dam voie sa gresim si prioritizam lucruri superficiale. Just a thought!
Amy
Și eu le-am făcut pe toate și pot confirma ceea ce spui, nu m-au afectat cu nimic, nu m-au făcut mai necivilizată/needucată. 🙂 Mi se pare că Miruna exagerează aici …
Miruna, să înțeleg că tu nu ai mâncat nici pepene mușcând direct de pe felie?
Miruna
Nope, never did. De obicei, cu cutit si furculita. E chiar mai simplu asa 😉
Amy
Cuțit și furculița, pepene?! Eu îl tai cubulețe și le mănânc apoi cu mâna. Dar care este diferența între o felie de pepene și o felie de mango, spre exemplu? Mango tot așa îl mănânci, cuțit și furculiță alături?? 🙂
Miruna
Nu mananc mango. Bleacs. Pepenele are foarte multa apa si se poate scurge pana la cot. Nu imi place sa mananc cu degetele, in general. Vad ca insisti cu acest bullying de proasta calitate. Voi continua sa iti raspund, poate te inspiri si incerci. Chiar e mult mai simplu cu tacamuri. Si pizza o mananc tot asa.
amy
Dacă asta ai înțeles tu … Dădeam exemple de niște situații reale. Dar văd că nu accepți și alte păreri. Nu încercăm să îți schimb obiceiurile sau ideile …
Miruna
Raluca, ma asteptam sa sara un fan al sosurilor pe mine, dar o am pe Michelle de partea mea. Beat that 🙂
Dar e o diferenta enorma intre a incalca regulile sau obisnuitul o data, ca asa o cere contextul si ramai cu niste amintiri frumoase. Nu e nimic cool in a fi simandicos, dar tocmai in diferenta dintre a parea ceea ce nu esti si a fi autentic e farmecul. Dar, cine se sterge pe maini de fata de masa acasa, o sa se trezeasca facand asta si la restaurant. Parerea mea, copilul meu 🙂
Raluca
There is a right time for everything, e minunat ca oamenii au aceasta capacitate de a contextualiza. Oamenii de care iti este teama nu sunt asa pentru ca au facut asta acasa in copilarie, ci pentru ca nu i-a invatat nimeni care sunt regulile sociale si nu le-a fost exemplu. Ca deh, acasa daca ti-a intrat chilotul in fund ti-l scoti fara sa te scuzi ca tre sa-ti pudrezi nasul. Asta nu inseamna ca o vei face in public (dupa o anumita varsta).
Nu incerc sa iti schimb opinia in vreun fel, doar sa adaug un unghi care sa dea un ton de culoare expunerii alb-negru.
Miruna
Nu e asa. Cei mai multi oameni care se scobesc intre dinti acasa, o fac si in public. Cei mai multi care isi sug din masele acasa, o vor face si in public. Pentru ca aia devine normalitatea lor. Nu isi mai dau seama. E diferit de situatia ca faci part cand esti singur in baie, dar nu te trezesti facand asta la scoala.
Cine plescaie acasa plescaie si in public. Oricat nu ne-ar conveni asta, e adevarul si e pacat sa ne invatam copiii sa faca lucrurile gresite de la inceput.
Repet, exceptiile sunt binevenite, exact asa cum exista seri cand, sa nu faci dus poate fi un fel de rasfat, iar asta nu inseamna ca esti un nespalat. 😉
C
Pe mine s-a razbunat soarta, ca am emigrat si vorbesc cu dezacorduri zilnic. A fost mult timp sursa de frustrare si de evitat iesiri in oras/trimis SMS-uri etc pana cand m-a ajutat un prieten sa-mi depasesc complexul. Prietenul de origine franceza locuieste in Romania de ani buni, vorbeste bine romaneste si intr-o buna zi a exclamat vazand o cireada de vaci: ” Ce de văci!” Am bufnit in ras si de abia atunci am realizat ca probabil singurul om care-mi judeca dezacordurile sunt eu. De atunci ma accept asa cum sunt, o emigranta de origine romana.
Cat despre ardeleni numai de bine, eu am impartit 8 ani din viata cu un maramuresan, stiu ce inseamna “a găta” si nu m-a deranjat niciodata. Era folosit curent in familia lui si toti sunt oameni educati. Mai greu era cu conjugarea verbului “a tăia” :))
Mie imi plac mult regionalismele, fac parte din identitatea noastra.
C
Sunt perfect de acord cu afirmatia ca educatia e foarte importanta, dar cred ca un om educat poate alterna intre un limbaj formal si unul familiar, la fel cum ne schimbam si hainele.
m
Exact.
Miruna
Da, un adult, nu un copil. Sa alterneze cand mai creste.
Miruna
Cat despre dezacordurile din alta limba, sa fim seriosi. Despre ce vorbim? Unii nu isi stapanesc nici limba materna, tu esti la urmatorul nivel 😂
Nici eu nu faceam eforturi sa vorbesc engleza cu accent de regina, cred ca faceam greseli pe care nici nu le stiam.
Eliza
Nici eu nu cred ca e ceva in neregula cu “a gata” dar iti inteleg problema. Si pe mine ma zgarie pe creier cand greseste cineva in romana. Ma deranjeaza mai mult pentru ca simt ca oamenii nu ii acorda destula atentie limbii si e pacat. Ma deranjeaza si in alte limbi: am lucrat in engleza cu englezi nativi, iar eu am terminat Limbi si Literaturi Straine cu specializare Engleza si am fost consternata sa imi dau seama ca eu vorbeam si scriam engleza mai bine ca ei. Sigur ai avut si tu experienta asta lucrand in Anglia. Ce vreau sa zic cu asta este:
1. Nu esti singura
2. Se intampla din pacate peste tot
Miruna
Da, stiu, si pe mine ma intrebau asistentele cum se scrie. Un motiv in plus sa stii folosi formele corecte. As vrea ca asta sa nu fie un efort pentru copiii mei. Pe mine m-a ajutat enorm faptul ca se vorbea corect acasa, a suplinit lipsa mea de lectura adesea. Pur si simplu m-a ajutat de multe ori cand nu stiam de unde stiu.
m
Aha, deci ești un fel de trădătoare a Ardealului. Trăiască “a gata” și ora doi în loc de ora doua. Ardeal 4 ever. De ce sa vorbim ca ceilalți? E identitatea noastră. Pune pe unul din liverpool, unde ai stat, sa vorbească engleza ca regină. Sa vedem ce spune. Rușine.
Spune-i copilului exact care e situația, ca e un regionalism de care sa fie mândru. Sincer, și pe mine ma enervează când aud colegi vorbind cu “gătat” cu sudiști, dar doar în situații formale. Ma enervează pt ca mi se pare ca o sa fie priviți ca niște țărani. Dar, în rest, e o mândrie sa vorbești asa. Și, după ce am citit articolul tău, la naiba, nu o sa ma mai enerveze nici colegii care îl folosesc și, la naiba 2, o sa încep sa – l folosesc și eu în situațiile alea. Și nici nu o să-i mai salut cu “bună”. Nu trebuie sa cedam nici un centimetru din ce e al nostru.
Miruna
Eu nu salut cu “buna”, pentru ca mi se pare un salut neterminat, care nu mi se potriveste. Eu salut cu “servus”. Multi rad, ma doare undeva. Dar gatat e fix cum ai zis tu acolo, nu vreau sa repet eu.
Nu sunt o tradatoare de Ardeal si e medrept sa ma acuzi de asta, desi nu m-ai auzit niciodata vorbind. Rad si doamnele de la mega cand deschid gura. Dar rad simpatic, nu fac bullying cu mine, cum patesc pe acest blog cand cititorii nu sunt de acord cu autoarea 😉
m
Da, de aia am băgat “un fel de” ala, acolo. Mi s-a părut exagerat sa zic “trădătoare” și basta. Dar, bine, nu ești nici măcar “un fel de” trădătoare 🙂
maddy
Da, da, la faza cu „bună”, și mie mi se pare un salut neterminat, îl lași așa în vânt. Când aud salutul ăla mă gândesc la o fază de la Vacanța Mare în care unul îl salută așa pe Garcea și el răspunde „Bună…bună-i mă-ta.” 🙂
C
Ohoo, dar eu cunosc regățeni care vorbesc cu accent si regionalisme ardelenesti doar ca sa para mai interesanti, asa ca no stress.
Miruna
Vreau doar sa zic ca, dupa ce am citit parerile voastre, mai putin a lui Amy, care e o haterita revenita dintr-o pauza (habar nu am de ce, initial ma bucurasem putin) m-am mai imprietenit cu regionalismul asta. Bine, nu inseamna ca las copilul sa il foloseasca, Doamne feri, ci ca l-ati mai indulcit 🙂
Ma straduiesc sa imi depasesc prejudecatile privind mult lucruri, desi… vezi ce zice Michelle. Dar, in seara asta, parca ma simt un pas mai aproape. Multumesc!
Amy
Dragă Miruna, dacă tu crezi că sunt haterita pentru că nu sunt de acord cu tine în unele situații și încerc să îmi exprim părerea, înseamnă că ești o persoană căreia nu îi place să i se spună că există și altfel de oameni, diferiți de tine și cu altfel de opinii. Nu am râs de tine, nu am încercat să îți schimb ideile, nu ți-am vorbit urât. Dar poți să fii sigură că este ultima mea vizită și ultimul meu comentariu pe acest blog.
Andreea
Pacat, blogurile cu comentarii uniform pozitive mie mi se par false! Nu știu ce ai comentat in trecut dar comentariile de la acest articol nu suna a haterita, ba as zice ca sunt necesare și echilibrează un pic discuția!
Sara
O mica observatie, nu se scrie “merci”, corect este “mersi”.
m
Pai poate scria în franceza? Ok, fără sedila.
Ioana
Bunica mea locuia cu noi in casa si a fost cea care s-a ocupat cel mai mult de educatia mea iar ea obisnuia sa-mi spuna sa ma port ca si cand tot timpul m-ar vedea cineva. Deci sa nu ma scobesc in nas, sa ma scarpin pe nu stiu unde sau sa plescai mancarea.
Si acum, dupa 35 de ani de la moartea ei, am cuvintele ei in cap 🙂
Roxana
Nu am inteles ideea “sa nu cedam un cm din ce e al nostru”… oameni buni,parca nu ati fi romani!!! Sa vorbesti corect nu e un lucru rau,nu inseamna ca te dai mare ca esti bucurestean ! Bunicii mei sunt in Cluj, accentul si regionalismele sunt bine pastrate,dar cand am mers la scoala am fost sfatuita sa invat gramatica academica si sa folosesc cuvine ca si cartof si varza nu picioci si curechi…
Nici unii , nici ceilalti nu suntem mai cu mot, ardeleni,banateni,moldoveni,ragateni!! Haideti sa fim toti romani ,ca de aceea o ducem asa… ca nici macar intre noi nu ne putem intelege!!! Fiecare in casa lui face ce pofteste,dar in afara casei,haideti sa fim educati si sa nu lingem blide ,doar sa parem autentici!
m
Asta-i marea greșeală, sa ți se imprime ideea ca regionalisme nu ar fi corecte. Faptul ca o limba are varianta ei standardizata nu înseamnă că variantele ei regionale nu sunt la fel de corecte.
Si sunt roman bine-mersi și fără sa cedez un cm din a fi ardelean. De unde pana unde ideea ca ce am zis eu se bate cap în cap cu unitatea romanilor?! Dacă e în interesul propagandei oficiale a statului roman sa niveleze toate diferențele (sau sa le dea la o parte, sa le marginalizeze) nu înseamnă că trebuie să fiu de acord. Ce roman e ala care nu are și o identitate regionala? Un roman gol pe dinăuntru, pt ca fiecare bucățică din tara asta face parte dintr-o regiune.
m
Și aia cu “sa vorbești corect nu e un lucru rău, nu înseamnă că te dai mare ca ești bucureștean” e o gluma. Adică asociezi vorbitul corect cu a fi bucureștean? De unde pana unde? Exista un accent și regionalisme evident bucureștene, diferite de romana standard. Romana standard provine din ce se vorbește în zona Brașovului, nu din ce se vorbește sau s-a vorbit de către oamenii obișnuiți din București. Cum și italiana standard provine din italiana din Toscana, nu din cea de la Roma sau Milano.
Si ai fost sfatuita asa la școală pt ca varianta standard a romanei trebuie știuta ca să te descurci în anumite medii și situații. Asta nu înseamnă că trebuie să o folosești tot timpul. Nici măcar în majoritatea timpului.
O femeie
“Niciodată nu am înmuiat pâinea în sos, nu am lins farfuria, nu am băut din castron, nu am pus oala direct pe masă.”
Lasa ca le fac des. Azi, la pranz, o sa mananc ultimile legume din castron cu lingura si o sa beau zama la ciorba ca japonezii si cu zgomot ca sunt in concediu singura acasa si e ultima strigare din oala de ciorba, ba o sa si stau pe scaun si cu genunchiul sus. A, si oala pe masa direct (ok, nu direct, pun un prosop dedesupt sa protejez lemnul mesei ca nu am fatza de masa, adica am, in dulap, dar nu am scos de 3 ani).
Si mancai in copilarie cu pofta din felia de pepene taiata pe lung si murdara pana la urechi, ca nici cutzite nu aveam deajuns iar de pepeni nici atat ca ajungeau in nordul tarii de 2-3 ori pe an.
Acum am suficiente tacamuri si suficienti pepeni si tai cu cutitul si mancam cu furculitza si abia astept maine si sambata viitoare si urmatoarele 4 luni sa imi mai cumpar un pepene marocan.
Se pare ca nu sunt asa de educata. Si nici nu imi pasa, important e sa fiu eu bine cu mine, sa ma simt bine in pielea mea. Unele rutine comportamentale sunt invatate din copilarie si nu inseamna educatie, ci doar rutine. Ca altfel poporul japonez ar trebui considerat complet needucat cu bautul zamei din castron si inca practica asta, iar pt ei europenii nespalati de altadata erau complet needucati si inca se mai practica asta.
Si atentie. Unii copii involueaza daca sunt permanent corectati. Mai ales la pronuntzie. Functie de maturitatea emotionala se inhiba, o iau ca un esec, ca o nemultumire a adultului fatza de el, etc. Sunt lucruri care se invata prin puterea exemplului si nu doar prin corectare. Eu sunt f.critica si intoleranta si ma intreb uneori daca nu cumva am preluat asta prin obiceiul mamei de a corecta orice o nemultumea la mine. (fiica mea a fost peltica)
Mrs GreenFoot
Complet off topic si stiu ca nu are nicio treaba cu Creanga, dar ce ai povestit tu mai sus si felul in care ai facut – o mi-a smuls un zambet: am avut impresia ca ii citesc Amintirile moderne a lui Creanga. Mersi! 🙂
dia
Fiecare cu fixurile lui😀eu mai beau lapte din castron acasă dar clar nu o sa o fac in public ever. Mai văd si oameni care își taie felia de pizza cu cuțitul și furculița😀e ok, suntem diferiți. Lebenita poți sa mănânci elegant și dacă nu o tai in bucatele. Nu trebuie sa o molfai ca un porc dar tot poți sa o mănânci ca felie. Cum am spus, fiecare cu fixurile lui.
Eu pe băiatul meu nu îl corectez, nu mi-ar cădea bine sa îmi faca nici mie asta cineva. Și cred ca nici nu e ok pt dezvoltare sa te tot corecteze cineva. Ma bucur de fiecare nou cuvânt și cum îl pronunța mai ales ca vorbește 2 limbi. Și cu asta am gătat😅
Ecarulan
Wow!
Painea inmuiata in sos sau in zeama de la salata de rosii! Salivez numai tastand 😀
Mama m-a crescut repetand ‘poarta-te cand esti singura ca si cum te-ar vedea o lume intreaga’. Asta nu ma impiedica sa mananc cum vrea eu 😀 Adica, acasa vreau cu paine in sos, ca nu deranjeaza pe nimeni si in ‘public’ vreau dupa regulire sociale, ca sa fie bine pentru toata lumea 😀
Contextul conteaza mult!
Nu stiu cum e cu sensibilitatile regionale, din punctul meu de vedere singura problema ar fi ca nu ne-am intelege – eu nu stiu ce inseamana ‘gatat’. Dar daca as fi in Ardeal si toata lumea l-ar fosi si nu ar intelege cuvantul pe care il folosesc eu pentru ‘gatat’, as incepe si eu sa-l folosesc, daca nu ne intelegem altfel.
Iulia
In Bucuresti(despre el vorbim, este de la sine inteles ca se aplica si altor orase) se intalnesc oameni din toate regiunile tarii. Daca fiecare ar folosi uzual regionalismele zonei din care provine cum ne-am mai intelege? Eu de ex. cunosc doar regionalismele cel mai des folosite/intalnite. Limba academica ar trebui invata si folosita in fiecare scoala, astfel nu ar mai fi impactul de dupa relocare.In B se practica “buna”, mi se pare un salut fresh si tineresc. Cand aud “servus” mi se pare o superioritate ardeleneasca. Mi se pare de bun simt sa te adaptezi zonei in care te-ai mutat.
m
Da, nici eu nu vreau sa aud “bună!” la Sibiu… Care, culmea, mi s-a imprimat de mic ca ceva bătrânesc, pt ca, în general aici, era folosit între cunoștințe vagi (gen vecini) mai în vârstă. În genul de relații unde ai schimbat doua vorbe, dar încă nu ești foarte familiar. Și oricum putea fi deci, de multe ori, substituit bine – mersi cu buna ziua.
Ce ironie ca ai zis asa ceva despre servus, având în vedere ca înseamnă “sluga!”, cum era și un salut arhaic la romani. Noi salutam mult de tot și cu ciao în Ardeal (în special la Sibiu), care, apropo, înseamnă același lucru ca servus, doar ca în limba venețiana (unde sciao înseamnă sclav; și apoi l-au preluat asa mulți alții). Dar habar nu am de unde s-a încetățenit asta cu ciao aici. Ba mai mult, datorita caracterului de vaga familiaritate între persoane în vârstă, dacă un tânăr se trezește sa salute cu “bună” pe cineva mai în vârstă cu care nici nu e prea familiar, poate lasa o impresie destul de proasta. Îmi amintesc de o colega cu bunici în oltenia (și crescuta mult pe acolo) care și-a luat-o verbal bine de tot de la șefu’ (60+ ani) când l-a salutat cu buna în loc de buna ziua 🙂
X-uleasca
Să spună pruncul că și-a gătat tema e mult mai puțin grav decât să nu înțeleagă de ce ”copiii” are 3 de i. Pentru că gramatica se bazează pe logică.
”I-am spus și că e mai degrabă folosit de oamenii mai puțin educați și că noi suntem niște domni civilizați.”
Regionalismele nu sunt asimilate erorilor gramaticale și nici unei educații deficitare, cum ar putea fi considerate argourile. Regionalismele țin de registrul comunicării, de context și de relațiile dintre participanții la comunicare. Sunt savuroase, pline de viață, se aude cum vibrează româneasca din ele.
Pentru că dacă-i spun celei mai bune prietene la telefon ”No, tu, călca-o-ar vaca neagră ghe situație și pe cine-o făcut-o astăzi și mânie, soarele ei!” nu înseamnă că mi s-au șters brusc cei 16 ani de școală. Și dacă înțeleg când mi se oferă o finje ghe cafea, nu-mi scade nivelul de civilizație.
Ai ghe minie! :))
Mirela
Am un sot extrem de manierat! El niciodata nu manaca pe strada, nu inmoaie painea in sos, nu mananca decat cu furculita si cutit. Mereu isi gestioneaza mancarea astfel incat ii ajunge perfect garnitura pana la ultima imbucatura de carne. Eu mai ‘calc alaturi’ si fur cartofi prajiti cu mana, etc. Cand eram insa insarcinata cu al doilea copil (care ii seamana in multe privinte sotului) pur si simplu nu putea sa mananc decat cu cutit si furculita. Mi-a trecut dupa ce a iesit puiul la iveala 🙂
Andreea
Hahaha bine ca ai scăpat de manieratul ăla mic! Sa înmoi pâinea in sos mi se pare o experiența culinara esențială!
Alexa
Eu aș aprecia „gătat” și alte regionalisme ca expresie a unui vocabular dezvoltat. Am învățat multe cuvinte, inclusiv arhaisme și regionalisme, citind clasicele povesti nemuritoare. Nu m-am simțit niciodată „nepotrivită” fiindcă le foloseam. Cu totul altfel stă treaba când vine vorba de argou, firește :)))