Dacă aș avea un bănuț pentru fiecare dată când o mamă suna medicul să întrebe ce să facă fiindcă îi curg mucii copilului, are febră sau diaree și eu mi-am dat ochii peste cap, m-aș putea muta direct într-o vilă din nordul capitalei, în locul apartamentului nostru cu 2 camere la bloc.
Va scriu din varful patului, de pe telefon. Sa vedem cum o fi si treaba asta. Copilul meu are nasul atat de infundat, incat nici sanul nu il mai poate apuca. Sper sa ii treaca pana maine, altfel va fi nevoit sa inceapa sa-i placa mancarea din alte surse decat cele materne. A adormit cu greu, in chinuri si neintelegeri. Ma privea cu durere si suspina. I-am explicat ca asa mai patesc uneori omuletii, nasul li se umple de muci mari si ca mai dureaza poate cateva zile pana ii trece. Adica, ne mai spunem noapte buna de cateva ori, unii dintre noi poate apuca sa si atipeasca intre ture.
si, uite-asa, m-a apucat ora 2 in fund pe marginea patului, cu 10 kg de bebelus adorabil in brate si spre zero sanse de a ajunge la orizontala in curand.
Astazi as fi scris despre inceputul lui 2017, despre dorurile de prietenii mei cei noi si proaspat parasiti la Regina, despre cat am mancat de sarbatori, despre cat am dormit pana la amiaz fara exceptie. V-as fi ibtrebat si pe dumneavoastra cu ce va laudati, daca va bucurati ca incepeti munca, daca va place ceea ce faceti la serviciu, daca acasa va asteapta viata pe care-o meritati.
in loc, cred ca voi invata sa dorm in fund, tinand un prunc in brate. Spor bun la toate si sa nu va prind ca va urcati pe cantar! N-are nici un rost, mai asteptam o saptamana 😉
Bine v-am găsit în 2017! Nu îmi vine să cred că e primul an de după ce s-a născut fiul meu. E un fel de cum a fost 1987 pentru mine. Practic, inexistent, și totuși atât de important!
Am făcut un clip de vreo 2 minute, cu cineva mic care vă urează ceva pe limba lui. E mai pe la finalul filmulețului. Și nu dați cu roșii, e primul clip editat cu două mâini stângi, dar multă iubire, de mine 🙂
