Monumentala loveşte din nou

Dacă reîncarnarea există, tot ce-mi doresc e să nu ajung în vreo formă decerebrată, ştiţi cum sunt ăştia de umblă cu capul pe umeri doar să nu le plouă-n stomac. Iar de mă retrogradează în regnul vegetal, măcar să fiu o buruiană isteaţă, cu ceva proprietăţi antioxidante şi multă clorofilă.

Azi-noapte n-am dormit deloc şi nu l-am lăsat nici pe domnul să doarmă, atâtea coate i-am tot dat: dă-te mai încolo, întoarce-te pe dreapta, suceşte-te pe stânga, trezeşte-te cu mine! Întotdeauna când eu nu pot să dorm, mi se pare că el sforăie. Şi de fluierat nu ştiu, că ar fi mult mai simplă rezolvarea.

Ce-a făcut Monumentala? A acţionat. Din motive lesne de înţeles cu google translate, n-o să dezvolt, deşi vă rog să aveţi încredere în mine. Şi între oi trecute cu sutele prin capul meu azi-noapte, posturi scrise fictiv pe blog şi ace-nfipte în posteriorul (prea des dus la McDonalds) al Monumentalei -tot fictiv, desigur (io-s nervoasă, monumentală e doar ea), deci între toate astea, mă întrebam oare de ce a lăsat Dumnezeu prostia pe pământ. Dacă avem oare nevoie de ea pentru a aprecia Inteligenţa, exact aşa cum e cu răul necesar ca să existe binele. Sau întunericul pentru a vedea lumina. Doar că apoi mi-am dat seama că eu nu mă simt deloc mai deşteaptă cu oameni proşti în jurul meu, ba dimpotrivă, adesea mă întreb oare ce caut acolo!!! Când vine vorba de Minţi, contrastele intelectuale nu prea ajută, ba chiar asemănările sunt cele care fac bine la orgoliu. Când cineva pe care-l admiram mi-a cerut cartea de vizită mi-a făcut un compliment enorm fără să ştie. Când blonda mea preferată (că am şi eu aşa ceva, în afară de mine, normal) stă la taclale pe viber vreo 20 de minute, automat îmi creşte IQ-ul, promit! (Aşa-i cu blondele, e nevoie de două ca să gândească wireless).

 

Apoi m-am întrebat dacă prostia e un păcat şi am ajuns să cred că-i o pedeapsă. Pentru cei din jur, normal, deşi eu habar nu am cu ce-am greşit…

foto

Articolul anterior

Gândul dintre ani

Articolul următor

Viitorul.Meu.Soţ.

7 Comentarii

  1. Nu este clar de ce există prostie? Avem până și o zicală pe tema asta: știu ca sunt prost, dar când mă uit în jurul meu prind curaj.

    Deci pentru a ne peria orgoliile 🙂

  2. Sincer, mie în ultima vreme mi s-a urcat la cap, parcă ar trebui să mă fac tot mai deşteaptă.
    În fine, încă aştept.

  3. Oh, nu! Monumentala again! Si a aflat si ea de existenta blogului si a lui Google translate… ca sa nu putem noi sa injuram mai la subiect! Imi pare rau ca ti-a stricat ziua (si noaptea), dar cred ca ar trebui sa incepi sa o ignori, daca este deja la a doua abatere, e clar ca e una din acele persoane.

  4. Daca o lauzi si ii spui cat de inteligenta este, ajuta? Du-i si un cadou si zi-i ca o apreciezi mult. Vezi ce se intampla 😀

  5. liana

    Luptele cele mai dure, evident, sunt cu diverse secretare,dar pana la urma o scoti la cap daca faci hartie scrisa nitelus mai sus de retarda.
    Eu i-am cerut uneia sa-mi inregistreze cererea prin care solicitam pedepsirea ei pt ca nu stie si nu face..etc..a inceput sa miorlaie ca de ce vreau sa-i fac rau si s-a dat pe brazda imediat.

  6. Valeriu

    Prostia este doar o divergenta de pareri. Doi “prosti” ce au cazut de acord asupra unui lucru se considera “destepti”. Cu cat avem mai multe lucruri in comun cu atat mai mult ne simtim validati, apreciati si “destepti”.
    Un om “destept” trebuie sa isi da seama cat de “prost” este de cel putin patru ori pe luna.
    E foarte usor sa critici si sa gasesti defecte si foarte greu sa descoperi calitati si sa le apreciezi sincer.

    I don’t like that man. I must get to know him better. – A. Lincoln

Leave a Reply

© 2007-2025 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 142 queries in 0.588 s