“O bună doctoriţă”

Zilele trecute, mă uitam la TV la dr. Cristian Andrei cum explica determinismul acţiunilor noastre şi reprezentarea conştiinţei individuale. Spunea el, că după vârsta de 3 ani şi până la moarte noi, oamenii, ne identificăm, de fapt, cu felul în care suntem proiectaţi de către mediul în care trăim. Niciodată n-am crezut în determinism genetic, dar nu m-am gândit până acolo, că mediul ar putea influenţa pînă şi percepţia de sine. Şi povestea tipul cum uneori trebuie să acţionezi asupra mediului în care te învârţi pentru a opera o schimbare benefică la tine. Ceea ce în momentul acela dărâma filozofia ” adevărata schimbare trebuie să vină din interior”. Însă uitasem că, de câte ori schimbarea din interior venea, mereu se întâmpla ceva. Un tulburător de ceva. Ca atunci când eşti la dietă şi se nimereşte Crăciunul în toiul supei de varză. La ce renunţi, că doar n-ai făcut tu Crăciunul! Zic doar…

Astăzi, după un examen cum mi-ar plăcea să fie multe, am înţeles. Avea dreptate omul la televizor. Există oameni care văd lucruri dincolo de ce poţi tu înţelege şi care, prin credinţa lor, îţi dau şi ţie putere.

Înainte să-mi pună nota, mi-a zis ce bună doctoriţă o să fiu. Urăsc cuvântul ăsta. Dar astăzi mi-a plăcut. De nici n-am stat să mă mai uit la notă.

Articolul anterior

Niciodată nu e prea târziu să…

Articolul următor

Credeţi că toţi bărbaţii cu bani sunt nişte nenorociţi?

7 Comentarii

  1. Valeriu

    Garantat cea mai bună doctoriță. 🙂
    Cât despre schimbare să știi că nimic nu se poate regla perfect dacă are mai mult de un buton. :))

  2. Andrei

    Am vazut si eu emisiunea, zicea ca “ceilalti ne fac oameni”, ca, copiii pierduti in padure si crescuti printre animale, nu mai recupereaza ei prea mult cate zile au, deci confirmandu-se ipoteza se poate spune ca tot ceilalti decid si ce oameni ne fac, cel putin pana se trezeste in noi mai bine liberul arbitru. Cred ca ar fi bine ca la scoala inainte sau in timp ce se studiaza geometria si trigonometria sa se predea si din arta convietuirii si comunicarii cu semenii in beneficiu comun, fiindca se pare ca avem nevoie, cel putin mie mi-ar fi fost utila, ca fiecare stie cate ceva, dar nimeni nu are o viziune mai completa de la inceput, iar mai incolo nu mai ai asa mare nevoie.

  3. Ana

    la ce ai avut examen?
    mie mi-e frica sa ma duc la ultimul ca sa nu-mi zica: vaaaai de pacientii vostri :))

  4. @Felicitari pentru examenul luat si da, suntem asa cum mediul in care traim ne influenteaza sa fim.

  5. Ana, ohooo, cu sentimentul ăsta deja ne-am obişnuit. În anul întâi, aveam un asistent la anatomie, care ne trimitea de două ori pe săptămână la cules de căpşuni. Pe atunci, mergea business-ul în Spania! 😛
    La endo am avut… 🙂 bine c-a trecut. Baftă să ai! Şi curaj.

  6. Una blonda inca… 🙂

  7. Ana

    Si la endo am dat skip de frica :))
    pe asta cu capsunile n-am auzit-o ce-i drept, al nostru zicea doar ca o sa ajungem niste amarati de preparatori :))
    am uitat sa-ti zic: felicitari!

Leave a Reply

© 2007-2022 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 131 queries in 0.121 s