(nu am mouse, temporar, calculatorul e varza, diacriticele sunt pe stop, postul asta ma suprasolicita. grrr)
Asta e o leapsa initiata de Eugen si ajunsa la blonde prin unicul furnizor de asa ceva, constat. Mare onoare sa ai, domnule 🙂 Cu toate ca prima data, am vazut-o la Bucurenci. Si m-a trimis pe ganduri. Ne vedem acolo! 😉 cu Andreea (te-am auzit!)
Probabil, raspunsurile la intrebarea asta se impart in doua categorii: cele general-valabile si cele strict-personale. Sa vedem ce putem trece in revista.
La prima categorie:
- am merge constant cu 130km/h (as ajunge la Sibiu in 2 ceasuri!)
- am sari cap, in apa (si i-as face in ciuda handicapatului de instructor care m-a nenorocit)
- am sari bungee (doar spiritele inalte sau cele legate cu funia pot zbura)
- am manca doar ciocolata si pireu (sau alti parametri variabili in timp)
- ne-am ridica de la fiecare curs plictisitor (si ne-am baga picioarele, la propriu)
- am dormi cat avem chef dimineata (ma rog, un concept foarte relativ)
- am cobori pe geam, nu pe scari (cel mai scurt drum intre doua puncte e linia dreapta)
- am face doar sex neprotejat (uauauiua)
- am spune ca l-am vazut pe iubitul ei cu alta (mda)
Si tot la categoria general intra lucruri pe care deja la facem fara sa ne fie frica: aruncam chistoace de tigara pe geam, scapam ambalaje pe jos, lipim gume de mestecat sub scaune. Aruncam deseuri in ocean si cosul de gunoi, pe balcon. Astea sunt lucruri pe care le facem, fiindca nu ne este frica. Zgariem masina vecinului si batjocorim elevii in clasa. Am vazut un caz la psihiatrie, caruia i se declansase schizofrenia de la un profesor care se incapatana sa-l lase repetent. Cu insultele de rigoare.
Ne punem silicoane si colagene pe unde prindem cate un trend. Si ne dam copiii pe mana altora sa ni-i creasca. Doar noi suntem atat ocupati sa producem scuze valabile! Promovam sinceritatea la “defecte” in CV si ne autointitulam niste sociabili. Cand de fapt doar sa ne ascultam… si ne-am intelege. Noi pe noi si unii pe altii.
Iar la categoria grea, la strict personale: cred ca as pleca sa vad lumea si sa-mi screm din min(t)e orice neuron odihnit. (Ca tot am atatia si nici o idee ce sa incep cu ei :p) Asta, doar daca as avea certitudinea ca pe cei dragi ii gasesc cand ma intorc. 🙂 Sa-ti depasesti limitele e cea mai mare realizare! Si e accesibila fiecaruia dintre noi. (stiu eu ce zic, ca doar m-am facut eu singura blonda si mi-am si tuns parul, scurt. Latele, de fapt :p).
In cativa ani, frica se va fi spulberat, iar plafonul va atarna greu de sufletele noastre. In cativa ani, nu doar facturile, ci si ratele vor fi pe numele nostru. Vor plange pruncii si vom chema singuratatile. Catre noi. Caci putine ne sunt momentele de pace interioara. Constant, suntem bombardati cu informatie. Si cand stam, mintea ne umbla pe aiuria. Citeam undeva cat e de important sa faci ceea ce iti place ca si cum zilele ti-ar fi numarate. Fiindca zilele iti sunt numarate! Dar conteaza si mai mult sa-ti stabilesti:
- ce e important si…
- restul.
Ca sa stii ce sa pastrezi.
In cativa ani, ne vom fi transformat in pseudo-fiinte mecanice, care merg la serviciu, la supermarket si in pat. Iar intre timp, mai scriu cate un sms cu indicatii referitoare la educatia copilului. Destinatar: dadaca.
Mi-e foarte frica de toate astea. Dar stiu exact ce ar trebui facut, ca sa nu-mi mai fie. Si exact “de ce ar trebui facut” -asta, imi e mult mai frica. Mda. Cat de trist suna?!
Vreau sa inchei cu o intrebare al carei raspuns inca il caut: oare ce as face daca nu mi-ar fi frica nici de Dumnezeu? (Dumnezeu ca si concept, nu ca batranelul care sta in cer cu toiagul si dirijeaza muritorii)
Se incumeta careva?
OLiX
Greu post si grea intrebare si e muuuult prea muult de filozofat pe tema asta 😉 Tu zici bine, dar hai sa fim totusi optimisti. N-are rost sa ne intristam (la final) inutil. ‘om trece si de criza asta.
Daca nu ne-ar fi frica am face multe lucruri, lucruri pe care poate-i vedem pe altii facandu-le cu usurinta. De multe ori mi-am dorit sa nu-mi fie frica.
Culmea, acum ceva timp aveam un sef, era foarte de treaba, dar uneori imi era greu sa comunic cu el, chiar daca la un moment dat stateam in acelasi birou cu el – preferam sa-i trimit mail. E ciudat, dar aveam asa o frica de el, chiar daca omul e de milioane si discuta foarte ok, mai facea glume samd.
Ok, sa zicem ca scapam de frica, dar .. ne gandim si la consecinte? Oricum, e de urmat sfatul blondelor, trebuie mai intai sa ne stabilim foarte bine prioritatile.
Aceeasi EU
‘neata, Miru,
Mie mi-e frica sa raspund la intrebare!
Nu stiu de ce, dar ma strofoc de ceva timp sa caut un raspuns si nu-l gasesc, nu dau de el! 😐
O zi buna!
🙂
Nicu
Cred ca daca ai sti care-ti sunt “cararile si optiunile dincolo” nu ai mai lua in seama conceptul de Dumnezeu sau dimpotriva ar fi litera de lege.Cum nu sti/stim stam la cutiuta doar privind cu coada ochiului in sus.Daca nu am mai avea frica nici de Dumnezeu am fi niste bieti dezechilibrati care ar trai intr-o societate anarhica.
artistu
Stii ca imediat dupa ce am citit articolul “m-am infipt in casuta de comentarii si am scris “AS”, dupa care m-am blocat. Si stii de ce? Pentru ca acele “as-uri” la care ma gandeam, nu le fac din cauza ca ii pot rani pe cei apropiati sau pe mine, nu pentru ca imi e frica. Asa ca lista e cam goala! oare o fi bine? O fi rau?
melissa
E cred ca ne nastem cu aceasta frica. PEntru ca nu cunosatem ce va urma sa se intample avem o neliniste, neliniste care genereaza frica. De aici si lipsa de curaj si teama. PE langa asta putem adauga bogata imaginatie, care de multe ori ne bbaga in sperieti. Iar daca nu ne-ar fi frica de Dumnezeu, ne-am omori unii pe altii.
melissa
de ce nu iti pui plughinul cu +edit comentarii-?
copila blondă
il am, da’ nu merge 🙁
Andrei Bugeac
Daca nu ti-ar fi frica de Dumnezeu?E acelasi lucru cu a simti frica fata de tine insuti si fata de ce poti sa faci,intangibilul transpus in viata de zi cu zi…exista temeri,frica nu trebuie sa fie…sky is the limit…
Catalin
Scuze, eu sunt un cititor mai recent, care e faza cu instructorul?
Heh, legat de faza cu pseudo-fiintele mecanice.. am si eu una:
“Daca nu ne-ar fi frica, am face mai mult sex neprotejat (a se citi “copii”), ca sa nu ajungem la scenariul din Idiocracy”.
Adica ala in care oamenii destepti asteapta pana la 35 de ani sa faca un copil, in timp ce alte specimene scot copii (defavorizati din start) pe banda si se intra intr-un cerc vicios, care creste exponential.
maniak
“am merge constant cu 130km/h (as ajunge la Sibiu in 2 ceasuri!)” – tot nu ai avea cum deoarece sunt prea multe curbe !
“ne-am ridica de la fiecare curs plictisitor (si ne-am baga picioarele, la propriu)” – easy to do !
‘am dormi cat avem chef dimineata’ – very easy to do, esti inca in facultate, si daca erai directoare pe undeva…la fel!
“am face doar sex neprotejat” – ai ramas in urma :)))
melissa
poi l-ai activat de la pluginuri?
poti sterge mesajele astea off
Liviu
Cam mult de discutat. Hm. Daca nu mi-ar fi teama, nu frica, de Dumnezeu, as fi atat de mandru incat as putea cuceri lumea cu vorbele mele, apoi Dumnezeu m-ar bate peste gura si peste mandrie, as cadea de sus, m-as simti ca un prost si mi-ar fi iarasi teama de El. Cu alte cuvinte, m-as asemana cu Napoleon la vorba, cu Hitler la atitudine si cu Sfantul Ioan Gura de Aur la smerenie. In ultima faza, daca nu mi-ar fi frica de Dumnezeu… pana la urma tot o sa-mi fie.
maniak
Daca nu mi-ar fi frica as bate un politist, l-as snopi in bataie pe primul gibon zarit in trafic, as incerca sa sar cu masina peste dambovita…
melissa
ce atitudini violente aveti 🙂
done8989
sunt lucruri pe care nu le faci pentru că îţi e frică de dumnezeu ?
shmirtzic
o minte limpede nu cunoaste frica.
copiii, in ciuda aparentelor, stiu sa creasca si singuri. uneori mai sanatosi fara dadaca. e drept, parintii nostri nu prea faceau ore suplimentare si nu plateau rate. de aia sunt mai sanatosi si mai calmi, iar pe unii ne vor scoate din goana noastra spre “mai mult, mai mare, mai bine” si ne vor ingropa
Popescu
Limitele exista doar in mintea noastra. Ni le punem singuri din mai multe motive. Unul ar fi ca sa nu o luam razna. Frica e un fenomen normal la orice om. Fara frica am fi doar niste nebuni care au sarit gardul de la Spitalul 9. Suna bine sky is the limit, dar totusi daca nu stii sa zbori…e cam periculos.
biliard
Daca nu mi0-ar fi frica si mai ales scarba
As iesi cu pitipoance si dive
As uumla cu cocalari
As conduce o DACIE
As incerca sa zbor intr-un costum dela aerodinamic cu aripi de la vreo 2-4 km inaltime
etc etc etc …
adi
probabil ca ai apela la suicid:D glumesc:)))))
copila blondă
Olix, “e de milioane”, mda, mai “face si glume”, dar nu prea des 😛 :))) si asta e un fel de frica, eu aveam asa fata de profi, fata de unii nu am depasit-o niciodata..
Oare consecintele nu sunt doar in mintea noastra?
Aceeasi ea, si tie? :p spor in continuare!
Nicu, dezechilibrati suntem oricum, doar ca ne dam silinta sa contrabalansam. Dar aia nu e echivalent cu echilibrul. Si pana la frica de Dumnezeu cred ca ne-ar trebui alte filtre. Ca frica aia…e ultima.
artistule, eu cred ca suntem pe frecvente invecinate 😉
melissa, ne omoram oricum unii pe altii. Frica de Dumnezeu nu ne-a oprit niciodata de la asta. De aia nu iti omori vecinii care iti bocane in creier sambata dimineata?! ca ti-e frica de Dumnezeu? ca ce? nu prea stim -cum zici tu/ si preferam sa nu riscam.
Eu cred ca si frica si consecintele invingerii ei sunt doar in mintea noastra. (nu vorbesc de extreme, gen crime..)
Andrei, oare nu ne-ar fi frica de momentul in sine, de clipa in care am uita si de frica aia ultima?
intotdeauna am sustinut ca sinucigasii sunt niste curajosi. (a nu se intelege ca e o fapta eroica si o calitate sinuciderea!!!)
copila blondă
Catalin, :)) esti figura! nu te pedepseste nimeni ca nu ai fost atent :p tine minte, numa’ sa mori e musai pe lumea asta, in rest NIMIC!
am avut un instructor de inot cand eram printr-a doua, care m-a speriat rau, cu greu am inlaturat frica de apa din oasele mele. Nu e nici o poveste.
sexul neprotejat nu e doar in scop reproductiv 😉 dar ai mare dreptate. Cert e ca pentru voi e mult mai simplu de facut prunci.
maniak, brusc, sunt mult mai fericita. Uite cate frici invinse dintr-un comentariu! :p
melissa, da l-am activat, dar nu apare. o fi incompatibil cu tema. Sper sa rezolv soon enough, stiu ca e problema. Eu am mai zis, ca la talentele mele tehnice, in maxim 6 luni, blogul asta va fi bun de aratat copiilor ca exponata de muzeu. Va fi ceva foarte primitv, sa zic asa.. :p
Liviu, ca Napoleon ai castiga femei, ca Hitler mustata (?!?!?!) si ca Sfant, o alta gramada de fani. Merita tot tambalaul doar ca sa ajungi de unde ai plecat?! :p
oricum, istet raspuns.
maniak, gibon? huh>
dan, that is the question! probabil ca nu. Fiindca inteleg ca libertatea mea se termina acolo unde incepe a ta. Dar e tot o treaba conditionata. Ofer ceva, in schimbul linistii mele.
p.s. daca nu le faci de frica, poate fi mai ok decat sa faci altele. tot de frica.
shmirtzic, copiii stiu sa creasca singuri mult mai bine fara dadaca, fiindca atunci singura influenta asupra lor e a parintilor! Care parinti? this is another question, a different topic
Popescu, da’ poate nu stii ca stii. Sa zbori. Poate tre’ sa incerci ca sa aflii. 😉
biliard, nu ai inteles intrebarea. Era ce ai face daca nu ti-ar fi frica, nu daca te-ai uri de pitipoance si cocalari!
adi, de ce eu?! :p
Andrei Bugeac
Sinucigasii sunt niste lasi indiferent ce ai vrea sa intelegi…cui ii este frica de acel moment nu este pregatit sa isi puna intrebarea de mai sus si ar fi mai bine sa se abtina,eroismul este cuvant de basm si nu isi are corespondent real in viata de zi cu zi.Eroi exista in filme,carti si unde mai vreti voi,in viata asta pe care o traim cu totii ei sunt oameni si atat,cine se crede erou sa isi dea doua palme si sa se trezeasca,conjuncturile si situatiile favorabile nu te fac erou ci doar un om aparent sau cu adevarat mai bun.
Ada
Daca nu mi-ar fi frica, probabil m-as avanta din nou intr-o relatie cu aceeasi naivitate si inconstienta de acum ceva ani. Generalizand, daca nu mi-ar fi frica, as avea incredere in toti oamenii.
In rest, poate as face cam ce ai scris tu despre viteza si sporturi extreme. Despre vazutul lui cu alta… e un intreg subiect, cel putin 2 tabere si poate fi discutat pe larg.
Daca nu mi-ar fi frica de Dumnezeu… cred ca nu m-as mai numi om…
Popescu
Da, de acrod cu tine. De cele mai multe ori habar nu avem de cate putem face. Totusi si frica are rostul ei…
nina
Mie mi-e frica de ce as face daca nu mi-ar fi frica. Cred ca sunt rea….si fricoasa.
artistu
Asta cu “FRECVENTE INVECINATE” suna tare fain! 😉
delutza
daca nu mi-ar fi frica de mine ca-s vitezomanca..as da de carnet
maniak
gibon- persoana cu ceafa lata, de preferat X5, conduce vorbind la telefon,nu a descoperit functiile manetelor de langa volan, pute a shaowrma,sta cu pistolu la vedere,asculta manele la maxim – d`astia!
Tot daca nu as avea frica ( constiinta 😛 ) as sari de pe un bloc sa vad daca patesc ceva…cunosc cateva persoane care au cazut de la etaje ( 3 ,4 ,8 ) si nu au patit absolut nimic ( vizibil 🙂 ) Si am mai vazut eu si la grey cum nu i s-a deschis lu ala parasuta si a cazut de la 2000 m pe pamant si nu a avut nici macar un os rupt sau o masea cariata 🙂 l-au operat de apendicita 😛
done8989
“Fiindca inteleg ca libertatea mea se termina acolo unde incepe a ta”
şi-a făcut treaba reclama aia ;)) i’m so proud of my sister. She made it … sssst :-$
ruckssa
stii ce cred eu? ca frica e ceva dobandit. Nu ne nastem cu ea. Singurul lucru de care ne e frica instinctiv este durerea. Frica de Dumnezeu sau de alte lucruri sau situatii o invatam prin educatia primita si din cauza societatii in care traim. Gandeste-te ca ceea ce noua ne provoaca teama pentru altii e ceva normal: sa mananci gandaci sau viermi, sa faci sex neprotejat, sa iti bagi bete in nas/gura/burta…De multe ori ne e frica de lucruri pe care dupa ce le facem ni se par normale…deci ca sa traiesti la maxim si sa apuci sa faci cat mai multe in viata asta trebuie sa iti depasesti temerile.:)
copila blondă
Ada, ştii vorba aia, a iubi înseamnă a suferi,iar cum mulţi se tem de suferinţă puţini ştiu să iubească. 😉 sincer, eu cred că merită riscul!
Popescu, frica e ultima chestie care ne mai ordonează. Că oricum trăim într-un haos..
nina, noroc că ţi-e frică. Aşa nu se vede cât eşti de rea :p
artistu, 😀
delutza, şi pentru o plăcere de moment (că nu poţi circula prin oraş cu 150km/h) renunţi la o plăcere permanentă – aceea de conduce o maşină?! mai gândeşte-te… e o treabă care ţin doar de tine. Pune o pilă, poate se rezolvă 😉
maniak, dada, am văzut şi eu! :p dacă te hotărăşti să încerci, eu am primul interviu cu tine. Am zis! 😉
dan, e din ceva reclamă sau mi-o fost profă la şcoală :p
rucksaa, ai mare dreptate. Şi de multe ori, ne impunem singuri anumite limite, pe care nici nu le vom depăşi vreodată, bazându-ne strict pe imaginaţii. Pe ceea ce ni s-a spus. Sau pe ceea ce ar trebui să se întâmple.
p.s. pe bărbaţi nu îi doare sexul neprotejat, nici la 9 luni după 😉
maniak
@rukssa : nu stiu daca ai observat dar cand ne nastem nu avem frica de nimic. Bagam degete in priza, sarim pe balcon sau pe scari,ne cataram pe mobila si garduri, facem cam tot ce ne trece prin cap.
Frica ne-o impunem singuri, asa cum sunt persoane care traiesc cu serpi si altii care lesina cand ii vad, asa cum unora le e frica de mare ( nu o sa inteleg niciodata asta ) sau cum unora le e frica de avion ( aici pot da dovada de putina intelegere).
Eu zic totusi ca e un lucru bun sa ai frica , astfel : nu omori, nu conduci ca nebunu cu 130 km pe valea oltului ( cum ar face unii 🙂 ) si multe altele..frica de iubire nu cred ca exista..aia e prostie!
maniak
@CP : ia si tu anti**** si gata…
inteleg ca e cam nasol sa te stie lumea fara prieten stabil si sa te vada ca iei d-alea dar asta e 🙂 placerea cere sacrificiu 🙂
lordMiTnIcK
130 km/h? cam greu pe drumul Bucuresti-Sibiu. Pe autostrada inteleg, am mers si cu 190 dar odata ce ai intrat in Pitesti nu stiu zau daca poti sa mergi cu 130 constant pana in Sibiu :). Poate eventual sa faci media vitezelor.
melissa
Referitor la intrebarea ta, am citit ceva zilele astea, si vreau sa-ti spun si tie. Anume, faptul ca daca nu ar exista Dumnezeu, nu am crede in el, astfel nu am avea credinta. Nu? Dar, existenta lucrurilor create ne convinge ca exista un Creator(Dumnezeu). Iar, lipsa de credinta este “pacatul care ne infasoara atat de usor”(Evrei 12:1). Drept urmare daca nu mi-ar fii frica de Dumnezeu, n-as avea credinta si as face toate lucrurile murdare care spurca lumea. Concluzia mea este ca fara credinta in Dumnezeu ar fii un haos pe pamant!
Iulia
Oh, copila blonda. Si daca manageriem cumva fricile noastre e muuuult mai greu sa ne-mpacam cu-ale altora… Cei relevanti, normal.