Probabil eu dorm puternic şi visez frumos când voi citiţi rândurile astea şi vă ia ciuda că nu aţi mai dat un bis şi înc-o găină de somn.
O scurtă trecere-n revistă a evenimentelor din viaţa unei blonde, din ultimele zile, nu că ar interesa pe cineva. Eventual pe mama, care îi duce dorul rău de tot şi mereu apreciază detaliile (încep cu partea a doua):
Vineri, la conferinţele BBC eram mai în temă, că se vorbea de bloguri. Bobby, Andrei şi Cabral au spus poveşti, nu au ţinut prezentări. Nu ştiu cât e publicul de sătul de ppt-uti, dar ei, cu siguranţă, sunt. Chiar dacă oamenii şi-au dat silinţa, au fost abordabili şi disponibili, mie publicul nu mi s-a părut prea receptiv, ba chiar uşor crispat. Parcă unii veniseră mai mult pentru cookies şi mai puţin pentru blogos. Nu vă fie cu supărare, e doar senzaţia mea.
Cu Bobby s-a interacţionat mai bine post-prezentare, ceea ce confirmă încă o dată importanţa contextului. De la el am rămas cu: dacă nu ai blog, ruşinică, treci acasă şi fă-ţi! În fine, eu aş zice că orice chestie făcută de ochii lumii nu ţine mult. Şi nici nu dă bine. Se caută autenticitatea, că silicoane se găsesc de cumpărat. Şi merci pentru menţionarea mea în enumeraţia aceea cu primele rânduri 😉
Andrei m-a băgat în ceaţă. Mă aşteptam să vorbească pretenţios, că a început să zică din cărţi cu Albert (aka Einstein) şi suna promiţător. Până a dat-o în culinare, cică că omul e fan cartofi prăjiţi. Mie nu-mi plac nici pe gratis 😉 însă am apreciat butonii. De la cămaşă. Foarte chic.
Iar Cabral a simţit nevoia să spună o poveştire proprie, că s-o fi săturat omul să zică tot pe ale altora. Să mă explic: “pove”- de la verbul prestat cu farmec exotic şi “-ştire” de la informarea publicului cu privire la Noul Cabral. Reinventat în online. Cică netunat şi fără flatulenţe. Hm. Oricum, orice ar zice, tot virtual rămâne. Plus, partea tuning-less a fost gogoaşă, că singurel s-a dat de gol, cică a citit mai mult de două cărţi în viaţă.
La final, am mai rămas la un pahar de vorbă cu Simona şi Hoinaru, organizatorii, doi oameni obosiţi, dar mulţumiţi, felicitaţi şi îndopaţi cu ciocolată :p p.s. thanx for the drive home 🙂
BabyRacy
“netunat si fara flatulente” lesin=)) stiu contextul da’ tot lesin. Nu mai prididesc sa zic…si blondele gandesc:P
sorin
Deci nu am pierdut prea mult….e bine
copila blondă
BabyRacy, te-ai îndoit vreo clipă?
sorin, ba ţi-ar fi plăcut chiar mult. da’ or mai fi ocazii 🙂
funny stuff
Asta cu daca nu ai blog fa-ti … mi se pare o idiotenie si ne mai miram de ce toti idiotii au blog in tara asta …
Lucian
vad ca se intampla lucruri interesante in bucuresti, pacat ca nu-mi e la indemana
Ciolanus
hmm, si eu scriu pe diverse bloguri dar nu am chef de un blog personal. poate ca e si o moda trecatoare.
Ligia
haha. Stiu povestea cu cartofi prajiti, la o chestie asemanatoare pentru studenti l-am vazut pe Andrei Rosca prima oara. Long before OC
Lucian
Si ai uitat tocmai soferul? 😀