În concediu, că asta era oferta de somn. N-am mai luat un apartament cu două camere, ci o singură cameră cu un pat mare și o canapea extensibilă cu 2 locuri. Pe care canapea am și extins-o, familiile cu 2 copii înțeleg prea bine. Nu mai încăpem nici în king, queen și Iulius Cezar size pat toți membrii familiei noastre.

Nu e prima dată la hotelul ăsta, nu e prima dată în tipul ăsta de cameră, dar a fost prima dată când fiul nostru cel mare a zis de cum am intrat acolo:

-Mami, dorm cu tati de data asta. Și pentru că suntem cei mai mari bărbați din familie, o să dormim în patul cel mare, tu și Victor puteți dormi pe canapeaua extensibilă cu 2 locuri.
Folosesc exprimarea întreagă de canapea extensibilă cu 2 locuri, fiindcă doare.

-Cum adică?
-M-am gândit să mai schimbăm de data asta.

Dragii blondei,

N-am avut nicio treabă. Am dormit neîntoarsă. Nederanjată. Și nu știu dacă am judecat pripit o nevinovată canapea extensibilă cu 2 locuri sau e pur și simplu altă explicație:

și anume că acasă dorm atât de înghesuită, călărită, aproape trezită, că orice implică un singur copil în loc de doi e pur și simplu altă viață.

Nu înțelegeți că mă plâng, nu locuiesc într-o cutie de chibrituri. Să dorm cu copiii e și cu beneficii. Acolo mă lasă să-i pup cel mai în liniște. Aici sunt cele mai intense povești, când ți-e somnul mai mare, dar în fine. Există avantaje și la dormitul pe canapea extensibilă cu 2 locuri. Sau poate n-are legătură decât cu faptul că eram în vacanță?

ID 58083 ©
Kutt Niinepuu | Dreamstime.com