Coeficientul de apropiere faţă de un om e dat de unde îţi stau chiloţii atunci când îţi intră în casă. Relaţia dintre cele două e de inversă proporţionalitate.
Şi fără ghilimele de data asta, că vorbesc serios. Chiar aşa e. Pe unii nu-i primeşti nici în ruptul capului la tine, până nu-ţi faci casa să arate de parcă nu locuieşte nimeni acolo. Nici o urmă de mileu pe mobilă (glumesc), nici un fir de păr pe gresie, nici o şosetă aruncată sub pat, nici un vas în chiuvetă.
Sunt case în care am intrat şi totul strălucea, toate stăteau la locul lor şi nimic nu era pus la întâmplare. Unde patul era întotdeauna făcut şi nici o cămaşă la vedere. Unde vasele murdare aveau sistem automat de reciclare şi pus la loc, iar gunoiul era mereu gol.
Imaginea lenjeriei de pat şifonate sau a şamponului fără dop pe marginea chiuvetei nu reprezintă dovezi de loialitate, dar te aduc un milimetru mai aproape de cel care ţi-a descuiat uşa. O casă vizibil locuită va fi întotdeauna mai caldă, mai primitoare. Fiindcă se confundă imagini din propriul tău cămin. Şi asta înseamnă deschidere. Apropiere.
Nu vă mai scuzaţi atâta că “e deranj”. Nu e nimic, e omenesc. Ba chiar e compliment. Să te arăţi aşa cum nu te vede nimeni.
Robintel
Da, într-adevăr, cred că acesta este un punct de vedere interesant şi la care, personal, prefer să ader. Desigur, sunt şi contra-argumente.
Alexa
ai maaare dreptate. Dar uite, eu am observat un lucru: atat mama mea, cat si mamele mai multor colege ( si probabil multe altele), atunci cand ne vizitam una pe alta, ne spun asa: ‘ Inainte sa vina fetele, sa faci si tu curatenie. Sa fie luna, sa nu fie fir de praf, sa fie totul la locul lui’ Nu ca nu ar fi de obicei oridine, dar ele exagereazaaa!! 😀
gheghe
Da’ nici să înoate broşcuţa în chiuveta cu vase murdare, chiar dacă îmi plăcea mult reclama aia. Extrapolând tema, nimic nu enervează mai mult decât lucrurile care trebuie făcute ‘c-aşa-i frumos’, nu există, ori simţi anumite lucruri, ori nu – ambele situaţii, dacă sunt sincere, nu se pot condamna.
Food For Depression
Interesant.
Cred ca o casa super aranjata traduce rigiditatea si teama de naturalete a celui ce locuieste acolo. Sa primesti intr-o casa “imperfecta” inseamna sa iti accepti imperfectiunile.
Andrei
Ca bine zici, se pune prea mult accent pe ordine si curatenie, de fapt ce vrea sa dovedeasca omul prea preocupat de acest aspect? el se apara sa nu fie desconsiderat? vrea sa impresioneze?, cred ca vine tot de la comunisti, ca statea lumea tot acasa si cu ce sa te dai mare, ca toti aveau dacie, cu ce ti-ai mai facut in casa normal
brontozaurel
mie imi place ca totul sa fie perfect si doar pentru mine 😛
brontozaurel
Ca sa ma explic mai bine:
– patul il fac zilnic oricum, chiar daca de cele mai multe ori nu vine nimeni la mine; pentru ca asa am fost educata de mica – mama facea ca trenul daca nu-mi faceam patul 😀 ; pentru ca imi place cum arata patul facut si cu astia in pat; si cred ca din poza reiese clar ca nici sosete sub pat n-am cum sa am vreodata 😛 am in schimb mereu in sertarul de la pat 😛
– hainele mele purtate zboara in geanta cu haine care trebuie sa plece la spalat (in general alandala, desi inainte sa trimit geanta imi fac mereu putin timp sa le aranjez); cele nepurtate de sezon sunt impachetate individual in pungi si stau in debara direct pe rafturi (sau pe umerase in unele cazuri); cele care nu sunt de sezon, la fel numai ca pungile sunt puse in cutii; cele pe care urmeaza sa le port la urmatoarea iesire sunt prin casa – in cuier, pe scaune… pe unde considera creierasul meu in momentul ala ca le sta mai bine 😛
– vase in chiuveta nu prea am aproape niciodata, desi asta e mai mult pentru ca nu prea mai folosesc de cand locuiesc singura; nu-mi place sa le spal asa ca mananc orice direct din ambalajul in care vine (nici nu gatesc – mi-e si scarba si nici nu ma pricep :P); se intampla sa se adune uneori munti de cani si pahare daca intru intr-o perioada de ceai sau de ciocolata calda (care ma tine cam o saptamana, dupa care singura bautura redevine apa 😀 );
– samponul/ gelul de dus/ etc. – astea nu le las niciodata deschise; never ever; a devenit reflex sa le sterg si sa le inchid dupa ce le folosesc;
– parul de pe jos (ca eu n-am gresie in casa 😛 ) ma dispera; eu “naparlesc” cam prea des si cam prea mult dintotdeauna asa, ca m-am invatat sa-l adun de pe jos zilnic, chiar de mai multe ori pe zi; a, din cauze de genul asta am aspiratorul mereu la vedere 😛 … ajung sa il folosesc asa des ca nu ma mai obosesc sa-l bag in cutie 😀 marti am spart un biscuite in timp ce incercam sa-l scot din ambalaj; si am dat cu aspiratorul, desi ultima data fusese cu doar cateva ore in urma;
– e si la mine in casa dezastru… dupa ce pleaca altcineva 😀 (by the way, intotdeauna curat scaunele pe care au stat altii dupa ce pleaca 🙂 … si biroul, daca s-au atins de birou 😀 ) in cel mai rau hal ajunge dupa ce pleaca ai mei 😀 ceea ce e ironic, pentru ca inainte sa vina ei chiar fac si eu curat special pentru vizita pentru ca stiu ca imi controleaza si pe sub mobila si pe marginile de sus ale usilor si printre elementii de la calorifer sa vada daca e praf 😀 dar dupa ce pleaca… e… nici nu stiu cum sa descriu… mai rau decat in cele mai extreme poze care surprind dezordinea pe care le-am vazut pe net 😀
Ciupercutza
Ha, ce tare! Nu m-am gandit niciodata la asta :)) Dar ai dreptate: cand imi intra prima oara un barbat in casa fac curatenie luna. Pe masura ce trece timpul, mai “uit” o bluza pe un scaun, mai fac dezordine prin bucatarie (ca deh, gatesc pentru el).
Eu am avut tot timpul senzatia ca daca am musafiri trebuie sa fie totul perfect. Nu m-am gandit ca si curatenia asta exagerata poate intimida. Mi-ai dat de gandit 😉
Alexa
brontozaurel, mama mia. 😀 Nu cumva exagerezi putin? Ok… inteleg. E de bun simt sa iti faci patul, sa ai ordine, sa iti fie drag sa stai la tine in casa. Totusi.. ce scrii tu…
Dar daca asa te-ai obisnuit, poate ca iti face si placere.
Ada
Ah…in acest caz te astept luni seara in bucataria mea semi-aranjata si inca putin deranjata dupa tura de varuiala recenta. ;;) Bucatareasa o sa fie si ea cu “fata” de casa. :))
deyu
la mine e ok daca n-am hainele aruncate peste tot:)) nu ma deranjeaza de fapt, s aprimesc oameni la mine nici asa, cum ai zis tu, dau dovada de apropiere fata de persoana care iti calca pragul, uneori asta spune mai multe decat orice altceva. Si nu e nicidecum lipsa de respect faptul ca nu ai casa luna cand vine la tine, cum ar spune unii.
cetatzeanu'turmentat
o sa-i pun in fata articolul asta oricui mai comenteaza ba ca nu-i facut patul ba ca e salata de cablu pe jos si placi si circuite la gratar pe la mine prin casa si crema de procesoare arse… cui nu-i trebe, nu e obligat :). mai ales la mama o sa ii pun postu’ asta sub nas hehe
nina
I’m in 100%.
Alex
Merg excelent articolele blonde dimineata.
Adevarat graiesti tu dar scuza pentru deranj e deja folosita de multe persoane si cand nu e dezordine/mizerie.. in caz ca totusi observi ceva.
Flori
Mie imi place sa fie curatenie, dar daca se poate, sa nu face eu 😛 Glumesc…imi place sa fac si eu curat. De ce? Oare pentru ca am stat 5 ani la camin si m-am saturat de camerele ticsite de farfurii nespalate de o luna (se duceau fetele cu albia de vase la spalat), de saci de cartofi sub pat, de miros de ceapa stricata, de gandaci convietuind tacticosi cu studentii caministi nepasatori, de hainele de pe sus, jos, sosete nespalate imprastiate prin camera…daca ma duceam in vizita la cineva stateam la usa, mi-era groaza sa intru in camera.
Si erau fete!!! Nu zice nimeni sa nu se cunoasca ca locuieste cineva acolo, dar nici sa crezi ca a fost un razboi cu alimente si haine nespalate…
razvan pop
felicitari pentru aparitia din Cotidianul…..
copila blondă
hm, ce aparitie?
Simona
De aici eu nu inteleg decat ca sunt prea umana :))
tizul
@cetatzeanu’turmentat- Corect! :-))
Pe vremuri, am avut o prietena ca brontozaurel; ma speriat si pe mine, si tot anturajul.