Tabăra din vară și vacanța la mare au fost cele mai bune idei pe care le-am avut vara asta. Unii m-au criticat atunci că de ce îi laud pe străini, deși au meritat fiecare vorbuliță. Ne-am simțit excelent la ei. Iată că a venit vremea să călătorim în țară, să ne placă, așa că-mi iau revanșa. Vă arăt și vă povestesc. România e frumoasă, măi oameni buni!
(prima poză cu Tudor în scaunul auto, în casă. Încă era prea mic.)
Vă spun din start că acest articol nu este plătit, este scris din capul meu și după o experiență de aproape un an și jumătate cu acest scaun, nu cu altul. După ce-am trecut printr-un accident (minor) cu acest scaun, nu cu altul.
Am inclus în articol frânturi din lungile mele conversații cu Maria Apetrii, doamna Axkid România, care m-a ținut de mână în tot timpul alegerii, instalării și folosirii scaunului. Sunt explicațiile ei pentru mine personal, nu sunt comunicate de presă ori compuneri menite să vândă ceva. Nu e un articol compus în calitate de vreun expert, ci din postura unei mame care a căutat și ales pentru copilul ei ce a crezut că e mai bun și care a adunat informația pe care a strâns-o pentru uz personal, într-un articol care sper să vă lămurească pe cei în căutare de scaun de mașină pentru copilul vostru. Cea mai mare comoară. Știu că vreți să o păziți ca pe ochii din cap.
Rar se întâmplă să ieșim undeva la restaurant și să stăm soțul meu și cu mine împreună la masă mai mult de 10 minute întregi. Asta ar fi cam cât mănâncă pruncul, rodul iubirii noastre. Uneori ni se întâmplă și alimente care fac minuni, cum e un castron plin cu sâmburi de rodie, dar asta e acasă de obicei. Însă noi primim minunile oriunde, nu suntem pretențioși. Rodia este acest fruct grozav care îl ține ocupat pe Tudor și o jumătate de oră, pe ceas. O dată a mâncat două rodii mari și dulci, de arătau bucătăria noastră și mamă-sa lui ca după un război mondial.
Prin ce metodă l-ai diversificat, clasic sau blw? m-a întrebat o amică fix în perioada aceea, a diversificării. Fix așa a zis: be-le-ve. Care vine din englezescul baby-led weaning, tradus autodiversificare. Adică, atunci când copilul
Astăzi o avem invitată pe Alina de la Mamamag.ro, regina autodiversificării de pe la noi. Autodiversificarea bebelușului e atunci când nu îi dai tu copilului mâncarea cu lingurița, ci îl lași pe el singur să se hrănească. Da, la 6 luni. Îi pui la dispoziție bucățele de morcov fiert, de broccoli aburit, de orice vrei tu, condiția e să fie moale, să poată fi zdrobit cu gingiile. Când mă certam și eu cu întreaga familie care mă acuza că sunt o inconștientă, fiindcă nu îndop copilul cu piure împotriva voinței sale, mama soțului meu a descoperit blogul Alinei. Și parcă lucrurile s-au mai așezat un pic. Povestind cu ea, ne-am dat seama că nici familia ei nu a îmbrățișat din prima metoda autodiversificării, de parcă ai avea nevoie în plus să te cerți atunci când ai un copil mic și multe nopți nedormite. Ne povestește cum i-a convins.
Uneori îmi doresc să fi avut copii pe vremea în care să fii un părinte bun însemna să îi speli pe mâini înainte de masă. În ziua de astăzi, a fi un părinte bun presupune să citești biblioteca de cărți, să fii la curent cu cele mai recente studii și recomandări, presupune hrană bio, timp special, attachment parenting, cosleeping și Alfie Kohn.
