Nopțile mele, după înțărcare

înțărcareSunt aproape 3 luni pline de când mi-am înțărcat băiatul cel mic. Brusc, din cauza unei probleme de sănătate. Nici măcar nu a semănat procesul cu felul în care mi l-am imaginat, dar asta e. O să fiu blândă cu mine, pentru că n-am înțărcat ca să dau din buric în club, iar el nu era tocmai nou-născut.

În câteva zile, băiețelul cel mare împlinește 7 ani, deci eu am oficial 6 ani și 9 luni de alăptat, dacă am socotit bine. Neîntrerupt. În tandem, o vreme.

Sună așa eroic în cifre.

În realitate, nu e nimic eroic la această pereche de sâni care a muncit toți anii ăștia la foc continuu. E un firesc. Nu pot spune că îmi e dor de alăptatul în sine, dar pot spune că cel mai bine (în continuare) mă odihnesc când simt puiul lângă mine. Încă adoarme cu capul pe mine. Încă poziția mea de somn e cu o mână ridicată, știți voi, ca un soldat care salută. Doar că nu mai salută toată noaptea și asta a fost schimbarea principală. Pot ține mâinile pe lângă mine.

În rest, nopțile nu-s deloc mai liniștite. Ba dimpotrivă.

Dorm mult mai întrerupt, fiindcă trezirile sunt acum treziri în toată firea.

Mami, vreau apă. Sigur că avem o sticlă de apă la capul patului, dar deschid ochii, iau sticla, desfac dopul, întind sticla, bea puiul, o iau înapoi, închid capacul, pun la capul patului. Am încercat cu ochii închiși schema și s-a continuat cu schimbat cearșaful, pentru că nimeni nu poate dormi într-o baltă.

Mami, e plin scutecul. Pentru că ghici care-i consecința, când bei multă apă. Se umple scutecul. Dacă nu îl schimbăm, dă pe afară. E testată. Sau pur și simplu puiul nu poate să doarmă, că nu e plăcut să îți scufunzi fundul într-un pipi rece la spate.

Sigur că am scutec aproape. Dar trezește-te, ridică-te, aprinde lanterna, dezbracă, îmbracă. E o activitate în sine. Precis o dată pe noapte, dacă nu de mai multe.

Și nu vreau să aud că de ce nu face la oliță.

O să facă, nu e treaba noastră. E alegerea copilului și eu respect asta. Îl încurajez, știu că vine și ziua aia. La fel cum a venit ziua când a început să scuipe pasta de dinți în chiuvetă. Sau să-și potrivească stângul de dreptul. Să țină creionul în mână. Nu ne grăbim, că n-are prea mult farmec și nici la sănătate nu ajută.

Peste toate astea, puneți răcelile din ultima perioadă. Febrele, mucii, virozele. Mami, vreau apă și mami, schimbă-mă sunt variantele simple de nopți după înțărcare. ”Mami, am muci” e următoarea. Mai avem și ”puiule, trezește-te să bei niște apă”, în nopțile cu febră mare.

Sigur că toate lucrurile astea sunt normale.

Doar că eu n-am recuperat niciodată tot somnul ăsta lipsă. Am dimineți în care mă bucur că s-a făcut ziuă, pentru că o simt ca pe o pauză de la muncă. Aceste nopți întrerupte se pot simți alergate. Vorba soțului meu, când am dormit dincolo peste weekend, a zis primul lucru dimineața: hai că noaptea asta nu a fost tortură.

De fiecare dată când mă trezesc și mi-e greu, îi dau un pusi.

Nici nu-l văd bine, am pupat perne, cearșafuri și cutii de șervețele. Dar îl găsesc până la urmă. Îmi țin respirația, deși mă spăl pe dinți seara, dar să îi facă și puiului plăcere. Că mie îmi trece puțin greul, când îi simt obrăjorul călduț și moale sub buze. Capăt putere, când simt nevoia lui de mamă. Și mă apucă dragul de mine, când știu că sunt singura lui șansă de mamă schimbătoare și de apă dătătoare. Nu e de gardă altă mamă.

Și oricât de întrerupt ar fi somnul, nu vreau să se trezească tatăl lor. Sau, când mergem la Sibiu, bunica. Poate că-s și eu ușor nebună, poate că face parte din vreun tablou clinic al unei boli de mamă, dar sunt mult mai liniștită când știu ce se întâmplă.

Una peste alta, am înțărcat și n-am câștigat mare lucru.

În orice caz, nu nopți legate. Ceea ce nici nu mă enervează prea tare, ba îmi vine să mă felicit, că n-am înțărcat mai devreme. Că n-am înțărcat celălalt copil, doar pentru că așa zicea lumea: ”vai, dragă, dar încă îi dai să sugă? Odihnește-te și tu, că e băiat mare”.

În sufletul meu, tot timpul am știut că nu alăptatul e problema. Că nu de acolo o să vină salvarea.

Iată, am avut dreptate. Că poftim, odihnă.

Scriu asta ca o confirmare că nimic nu bate instinctul de mamă.

Gura lumii e jos de tot pe listă. Ce a funcționat pentru mine poate să nu funcționeze pentru altă mamă. Așa că fiecare să facă ce simte. Dacă eu am înțărcat și n-am dormit mai bine după, nu garantează că toate mamele vor păți asta. E o singură experiență. O singură poveste. Acordată la instinctul meu de mamă. Poate al tău dictează altfel. Dacă tu vrei să înțarci, că ești ruptă-n gură de oboseală și asta crezi că te salvează, nu mai sta pe gânduri. Mai ales dacă bebe are dinți în gură și mănâncă singur cu lingura în mână.

Fă ce zice instinctul. Dă volumul mai tare acolo unde contează. Între tine și copil nu e loc de nicio altă părere. Deja aveți tot ce este nevoie: unul pe altul și restul să ne lase.

 

Articolul anterior

După cel mai mare episod de hate din istoria acestui blog, poftiți cel mai cel episod de love

Articolul următor

O fi bună? 7 argumente despre periuța în formă de U, de la un dentist care e și mamă

22 Comentarii

  1. Aura

    Cred ca noptile noastre de mame vor fi ,,intrerupte,, mereu. Nu conteaza ca alaptezi, doarme in camera lui, merge in club…orice si oricum ar fi, dupa ce devii mama totul se schimba.

    • da, măi, e fantastic.

      • Feli

        Mamele nu iau pauza niciodata ❤ ! Și știți de ce 😁 ? Pentru ca nici nu vor😀❤ ! La început mama e singura persoana din univers care înțelege copilul ( când ii e foame, când ii e sete, când îl doare ceva, când e speriat, când vorbește pe limba lui, etc.), apoi mama e singura persoana care își ajuta efectiv copilul sa își facă prieteni, sa aibă încredere în el și în forțele lui; pe urma mama se asigura ca totul e ok la scoala, la activitățile la care merge copilul , în sensul ca urmărește adaptarea copilului , dar și descoperirea talentelor copilului ( îl sprijină în alegeri); apoi….vine apocalipsa 😁 numita ADOLESCENTA😁…na aici sa te ții pe poziții, mami 🙃 !
        Adolescenta e un capitol separat total decât ce ai întâlnit ca mama pana atunci😁. Aici întâlnești de toate : in primul rand NELINIȘTE cât cuprinde, în al doilea rand discuții în contradictoriu cu frecvente înalte, împărtășirea emoțiilor pozitive și negative, ceea ce înseamnă primele dovezi ca ai crescut puiul bine totuși din moment ce are încredere ❤ în tine ca părinte ( a mea și în zi de azi prima data imi spune mie orice, apoi ii spune la tatăl ei exact aceleași lucruri, după care ne spune la amandoi deodata-inca nu am aflat de ce folosește aceasta strategie😀, dar aici recomand ca mama+tata= echipa pentru ca rezultatul sa fie un succes).
        Iar după aia, pe graba mare , vine viata tăvălug peste copil : indrăgosteli cu de toate ( când în al 9-lea cer, când în pivniță), examene, neliniști cât cuprinde, iar mama e acolo cu copilul nonstop, in purgatoriu.
        Ajunge copilul la facultate, pleacă in alt oraș și ghiciți unde rămâne mama zi și noapte 😁 ? La celalalt capăt de fir al telefonului atârnată 24/24 pentru a oferi suport oricând în caz ca e nevoie 🥰 ! Unii ar putea sa spună ca vai, ce obositor …! Dar MAMELE spun vai, ce privilegiu sa știi ca încă esti in inima copilului, de acum mare, sa știi ca acel copil micuț a crescut mare , a devenit adult , deja e la master, deja lucrează, dar totuși tu, mama, esti tot acolo în sufletul lui 🥰, mare binecuvântare, cea mai mare ❤ !
        Vai, dar cât am scris pe nerăsuflate 😀, sunt contaminata cu microbul MAMA, ce sa fac…😀🥰 !

  2. Georgi

    Subscriu ! Mi-am intarcat puiul de aproape o luna, dupa 3,4 ani de alaptat. Somnul e mai putin pt ca adoarme mult mai greu, se trezeste mai des si e inca greu. Sper sa treaca repede perioada de tranzitie si sa ne obisnuim curand cu noua rutina de somn si conectare. 🥰♥️

  3. Elena

    Mama, fix pe sufletul meu. Pt mine alaptarea a insemnat fix odihna mai buna, si cum ma relaxam si dormeam cand puiul sugea, fiindca acest corp al nostru este fix proiectat sa-i fie mai firesc. Am intarcat primul copil la 2 ani fiindca a fost recomandat de moasa si pediatru(pe buna dreptate ca nu aveam atat de mult lapte si cel mic scadea in greutate). La 2 ani am aflat ce inseamna nopti nedormite, eu avand inca un bebelus. Practic, intre alaptari stateam sa legan copilul mare de 2 ani, sa-l plimb in brate si asa mai departe. A fost cea mai grea perioada a vietii mele. Iar acum, inca alaptez copilul cel mic de 3 ani, ma gandeam sa-l intarc spre vara, toamna urmatoare cand o sa aiba 3 ani si jumatate, dar cand te citesc ma ia cu friguri…Chiar credeam ca la varsta mai maricica este mai bine…dar…voi vedea

    • Știu eu cum sunt planurile astea de înțărcare. Vise. Când înțarci, nu faci planuri. Nu ceri păreri. :))) Simți cuțitul la os și știi ce ai de făcut. Acționezi. Ține-mă la curent cum a mers :)) Eu îți țin pumnii să faci cum simți, copiii sunt mari, o să fie bine, ai încredere.

  4. Furculesteanu Mariana-Crenguta

    Imi esti draga, fata frumoasa, gandesti ca mine in multeeee directii!
    DA, sa respectam dorintele puilor, cresc ATAT de repede, nepotelul meu implineste maine, poimaine 6 ani si 3 luniteeeee@

  5. Daniela

    Da. Asa este. Odata ce devii mama somnul de lemn de dinainte de copil se evapora. Desi doarme bine noapte de mai bine de 4 ani, eu oricum ma trezesc la fiecare miscare, la fiecare vorbit in somn s.a.m.d 🙂

  6. Alex

    Eu inca il mai alaptez pe al meu la 3.5 ani, insarcinata fiind. De la 4 luni au inceput “ar trebui-ii” sa-l intarc, sa-i introduc lapte praf, sa-i dau niste ceiut, sa nu-i mai dau noaptea ca nu e normal sa se trezeasca de 4-5 ori, sa-l intarc pentru ca i se strica dintii.
    Acum ii dau seara si dimineata, desi cred ca nu mai am lapte (am incercat sa ma mulg cand am fost plecata si nu a iesit nicio picatura). Sunt dati in care mai uita sa ceara si dati cand vrea neaparat tzitzi. Doarme noaptea neintrerupt aproape. Eu ma trezesc sa ma asigur ca e bine, privindu-l cum doarme ca un pisoi (si sa ma duc la toaleta de o mie de ori :D).
    Chiar ma gandeam ca ma bucur ca nu l-am intarcat de gura lumii. Se intampla acum de la sine, fara lacrimi, crize si stress.

    • Alex, felicitări pentru sarcină! Și că alăptezi în continuare. Să faci așa cum simți tu. Dacă te-ai muls și nu a ieșit, nu înseamnă că nu mai este. Copilul trage tot din tine 🙂 Fix așa am făcut și eu 😛 Naștere ușoară!

  7. Andreea

    Eu i-am intarcat devreme pe ai mei, trei la numar: la 6, 2 respectiv 4 luni. Dormeau in camera lor de cand s-au nascut. Dar trezitul din somn la cea mai mica miscare a lor era instinctiv. Am avut vreo sapte ani cu somn pe bucati.
    Cel mai amuzant a fost cand erau prin clasa 6-a, 7-a cand le confiscam telefoanele seara si le lasam pe birou la mine in camera. Ei intrau tiptil la mine in camera noaptea in timp ce eu dormeam sa si le ia. Nu auzeam usa, nu auzeam pasi dar, invariabil (si asta mi-au povestit ei mai tarziu) cand puneau mana pe telefon ma trezeam din somn si ii goneam. Se distrau cand mi-au povestit si au zis ca asta e “mom-superpower”

  8. Am ras când am citit de poziția soldatului 🙋‍♀️ Uneori ma întreb dacă n-o sa mi se deformeze mușchii spatelui cum dorm doar așa pe o parte, cu stânga ridicată ca soldatul :))
    Wouldn’t change a thing, though! ♥️

  9. Ana

    Sa știi ca operațiile reușite și viețile (normale) salvate de H. sunt, în mare măsură, și meritul tău!

  10. Mia

    Bună ziua :). O soluție pentru: “deschid ochii, iau sticla, desfac dopul, întind sticla, bea puiul, o iau înapoi, închid capacul, pun la capul patului” – sticle de 0,25 l de la Aqua Carpatica sau de 0,33 l de la Bucovina. Le poți lua cu ochii închiși, le poți lăsa cu capacul deschis că nu curge apa din ele.
    Legat de “liniștea” nopților de după întărcare… Am întărcat la 2 ani 3 luni și 2 săptămâni. A început să doarmă mai bine la 5 ani 🙂

  11. Diana

    Am citit ieri dimineață articolul, cand inca eram cu mana amortita de la pozitia soldat. Am ras bine de tot :))
    Ce voiam sa zic, la noi, la primul copil, dupa înțărcare, noptile s-au schimbat foarte mult, in bine. Am inceput sa dorm legat si 6h. Ma trezeam dimineața asa de fresh de zici ca bausem 5 cafele. Si scriu asta mai mult ca o mărturie ca se poate sa se doarma bine dupa înțărcare. Nu e o regula, depinde de copil.
    Sunt sigura ca o sa vina curand nopti bune si la voi 🤗

Leave a Reply

© 2007-2022 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 176 queries in 0.207 s