Toate corpurile sunt de plajă, a declarat ministrul Serviciilor Sociale, Ione Belarra scrie BBC.
Ca să încurajeze femeile să se simtă bine în corpul lor, ce-au făcut spaniolii? Au pus pe afișul de campanie cinci femei cu forme diferite. Printre ele, țineți-vă bine, inclusiv o femeie topless cu cicatrice după mastectomie. Wow, ce curaj. Bravo!
Cred că dintre toate formele unui corp, la stigma mastectomiei sau pierderii părului ne gândim ultimele. Iar când ne gândim, parcă zicem mersi pentru celulite și vergeturi. Doamnelor?
Toată știrea e pe BBC. Mi-a plăcut în mod deosebit ce zice în campanie: ”Închinăm paharul pentru o vară a tuturor, fără stereotipuri și fără violență estetică împotriva trupurilor noastre”.
Violență estetică, fetelor. Dacă aș scrie o carte despre viața mea, ăsta ar putea fi titlul. Noroc că a venit capitolul ”Copiii mei”, de a căzut estetica undeva la fundul sacului. Și culmea e că de când nu mă mai uit așa des în oglindă, tot mai rar mă gândesc că nu-s perfectă.
Ene-mene-maini-mo, vara asta-i chiar mișto. Ceea ce vă doresc și vouă.
Ella
Nu, nu, nu! (Haideți, haterițelor).
Miruna
Ti-am sters comentariul, fiindca imi e rusine sa gazduiesc asa ceva pe blogul meu.
Nikki
Topless cu mastectomie…rogu-va, doamnelor, ,,ridicați mana”cele care ați face asta. A nu-ti fi rușine de corpul tau și de cicatricile tale nu înseamnă să nu ai nicio urmă de pudoare. Sunt femei superbe și fără complexe care nu fac topless. Eu nu as combate atitudinile sexiste, jignitoare și umilitoare cu îndemnul la lipsa de decenta și pudoare.
Miruna
Nu cred ca e lipsa de decenta si pudoare. Cred ca e o extrema de care nu eram constienti pana acum. Nici eu nu cred ca cineva ar iesi topless asa, dar cred ca e bine sa incurajam toleranta.
Nikki
E o forma de respect pentru ceilalți, precum și de demnitate și rafinament, să ai o ținută decentă, care acoperă părțile intime, când esti intr-un loc public. La fel și a nu fi ostentativ cu corpul tău sau cu părți din el, operate sau nu. Așa cum nu îți pui proteza în pahar la restaurant. Pot fi considerată desueta, contrar aparențelor nu sunt la vârsta a treia, așa gândeam și în adolescență. Și e dureros de constatat, fiind mama de fata, că bunul gust, bunul simț, decenta, pudoarea, discreția etc etc nu mai înseamnă nimic pentru mulți. Lupta pentru toleranță merita niste arme mai bune.
Tequila
@Nikki O formă de respect față de ceilalți este și să nu îi minți, să nu îi păcălești, să nu înșeli prea mult aparențele.
Eu tocmai am pornit pe drumul investigațiilor pentru un posibil cancer mamar.
Și tocmai am hotărât că, dacă se va dovedi cancer mamar și va trebui să fac operație, voi vrea să îmi tai amândoi sânii și sa ma las exact așa –
fără reconstrucții, fără silicoane și fără sutiene imitatoare de sâni. Din toate motivele posibile, inclusiv pentru ca așa vreau eu și așa mi se pare cinstit. Supraviețuitorii de cancer merită respect și luare aminte, nu să acoperi totul ca și cum nu ar fi existat, nu ar exista.
Miruna
Tequila, sper să fie bine în continuare. Îți țin pumnii și să știi că citesc curaj și determinare în mesajul tău. Sper să fie doar o sperietură. Multă sănătate.
mari
Cred ca … se merge dintr-o extrema in alta.
Scopul e foarte bun: fiecare om sa simta ca are loc pe plaja si ca poate sa se bucure, in liniste, de mare si soare.
Dar e prea mult atunci cand afisarea corpului la plaja se face intr-un mod ostentativ, lipsit de inhibitii, indecent.
S
Si indecent, lipsit de inhibitii inseama la tine acelasi lucru indiferent de cat de frumos e corpul sau ai masuri diferite in functie de uratenie?
mari
Nu, nu, ai înțeles greșit, draga mea.
Cuvintele “ostentativ”, “lipsit de inhibiții”, “indecent” le-am folosit doar cu sensul pe care-l au în dicționar.
N-am avut și nu am niciun gand să împart oamenii în urați sau frumoși.
Nici eu nu am un “corp de plajă” (conform standardelor), așadar cu atât mai mult nu am cum să gândesc lucrurile de care m-ai acuzat 🙂
S
Am intrebat
Nikki
Tequila, îți doresc din suflet sănătate!
A
O spun aici în mod anonim ca să nu creadă cineva că mă laud: pot număra pe degetele de la o mână, cel mult, dățile în care am judecat pe cineva pentru aspectul fizic, pe stradă sau la plajă. Și sunt sigură că sunt multe persoane ca mine. Asta în condițiile în care mare parte (80%) din viața mea (37 ani) am fost normoponderala și am arătat foarte bine, conform standardelor. Nu mă interesează dacă cineva are fusta prea scurtă, celulită, obezitate etc.,eu vad oameni, nu etichete.
Oana
Cinste ție. Eu încerc, dar nu reușesc deloc. Însă ceea ce mă întristează nu e că oamenii nu sunt 90/60/90, ci că nu își dau seama că e nociv pt sănătate să fii supraponderal, și că e o etapă în care vezi că te îngrași, și totuși nu iei atitudine, și ajungi în punctul în care nu mai e cale de întoarcere. Se exclud obezitățile sindromice, mă refer strict la cele de aport. Dar îmi pot însă și imagina cât de greu este să te abții de la ceva care îți face plăcere, cum e mâncarea.
Cristiana
Draga Oana, de unde stii ca nu isi dau seama ca e nociv? Sau ca nu se preocupa de sanatatea lor? Sau ce analize au? Ce povesti, ce probleme, ce situatii personale? Putem sti lucruri complete despre starea de sanatate a unui om doar uitandu-ne la el?
Te intristeaza si oamenii pe care ii vezi fumand? Consumand alcool? Stand la soare fara protectie in miezul zilei?
In opinia mea, e relativ fals cand zicem ca ne ingrijoreaza sanatatea unui om gras. Nu stim mai nimic despre sanatatea persoanei respective, greutatea fiind doar o variabila si nu neaparat cea esentiala, ca mai exista si sanatate psihica, nu e ca si cum oamenii nu stiu ce greutate au. Pur si simplu e un criteriu estetic la mijloc, care poate fi schimbat si cu astfel de campanii – intre timp am vazut ca e un fiasco aceasta campanie la nivel de realizare, au folosit imagini fara sa le ceara acordul femeilor respective, au photoshopat aiurea etc., au si ei nesimtitii lor care isi bat joc de banii publicii.
Si eu te apreciez, A. De am fi ma multi ca tine lumea ar fi un loc mai bun.
A
Oana, faptul ca incerci, spune ceva de bine despre tine. Aportul e doar problema de suprafata. Gandeste-te la aspecte precum: 1) persoana respectiva nu cunoaste, nu e capabila temporar sa implementeze alt mecanism de coping la stres cronic sau traume – o putem blama? nu cred ; 2) e gurmanda sau nu face destula miscare sau din cauze obiective ii este f. greu sa slabeasca (medicamente, predispozitii genetice) sau nu o deranjeaza ca e supraponderala; de altfel, sunt destul de multe persoane supraponderale sanatoase si chiar mult mai sanatoase ca cele normoponderale (care pot pune grasime pe organe) ; 3) in mai toate cazurile ajungi la obezitate de gradul 2 sau 3 doar daca sunt niste probleme psihologice in spate cuplate sau nu cu afectiuni medicale fizice sau medicamente care genereaza o crestere a apetitului f. ridicata; 4) am trait si traim intr-o societate care nu ne-a invatat si stimulat sa punem accentul pe preventie + lipsa de incredere (partial pe buna dreptate) in medici/ psihiatri/psihologi si ne tratam doar cand ajungem in cel mai jos punct, cand deja nu mai suportam si trebuie sa facem ceva.
Circula multe mituri pe tema asta. Nu sunt medic; m-am documentat din surse sigure, din studii si iti recomand si tie sa te documentezi daca te intereseaza subiectul.
Oricum, blamarea, judecarea pe fata si body shamingul nu fac parte din solutie, ci din problema (fapt confirmat si de studii).