Ghid explicativ pentru tătici: ”Te rog, încalță copilul” include să-i găsești papucii

ghid explicativ tătici miruna ioaniCa să fim mai clari: Când vă rugăm ceva și vreți să ajutați, nu ne puneți pe noi să căutăm. Așadar, ca să nu ne iasă vorbe, poftiți lista de FĂRĂ:

Îmbracă-l tu. – fără: Unde i-s hăinuțele?

Pregătește-l de culcare. –fără: Unde-i pijamaua?

Dă-i de mâncare. -fără: Ce-avem de mâncare?

”Te rog, spală-l tu pe dinți” presupune să-l și convingi. ”Nu vrea” nu e pe lista variantelor de răspuns.

”Dă-i tu de mâncare” include să te gândești și CE îi dai de mâncare.

Și, preferata mea: ”Te rog, îmbracă-l în pijama” presupune să găsești tu pijamaua, nu să ți-o dau eu.

”Du-l în parc” înseamnă să-l îmbraci, încalți, să te gândești că poate va avea nevoie de apă, de banană, de pișoar, de șervețele și de scutece de schimb.

Îmbrăcatul în pijama e o acțiune foarte simplă pe hârtie.

Ia pijamaua, pune-o pe copil, good night. În realitate, îmbrăcatul în pijama e un întreg ritual de exorcizare a hainelor de pe o ființă mișcătoare. De parcă dezbrăcatul ar ieși cu carne vie. În primul rând, trebuie anunțat copilul. Posibil cu câteva minute înainte: Mai avem 15 minute, mai avem 10 minute, mai avem 5 minute.

Apoi, avem de răspuns la dece-uri. Dar de ce a venit noaptea, mie nu mi-e somn niciodată, vreau să mă mai joc două minute, de ce ești așa rea cu mine și, în final, clasicul Nuicooooooorect. Se pronunță fix cum se scrie, deci cu multe voooooocale.

Ești cu creieii fierți și încă nu și-a dat jos nici măcar o șosetă.

După care îi explici că toată lumea doarme, faci polmenicul celor vii din familie, îi amintești că a dormit și aseară, că dimineață abia aștepți să se trezească, yey, reușești să îi scoți șoseta dreaptă și răsufli ușurată, când… își amintește că patul are saltea cu arcuri și…. săăăăăăăăriți cu puștile!  Se pronunță fix cum se scrie, doar cu volumul mai tare.

Creierii ți-au dat în clocot, dar măcar o șosetă-i dovedită.

Deci acest text n-are nicio altă noimă decât să priceapă toată lumea (nu cât e de ușor să îmbraci în pijamale, ci): Când nevastă-ta te roagă ceva și poți ajuta, execuți. Nu pui întrebări. Nu-i dai altă treabă ca s-o poți duce pe a ta la îndeplinire. Îmbracă-l în pijama include să găsești pijamaua. Încalță copilul presupune să-i găsești papucii. Altfel e ca și cum ai comanda pizza și curierul te-ar întreba unde-i făina.

 

 

Articolul anterior

Cum a fost la noi (Paști 2022)

Articolul următor

Oamenii aia puteam fi noi

15 Comentarii

  1. Violeta

    ASA e , ai dreptate 🤣🤣🤣🤣, daca macar un tatic a luat la cunostinta , ai invins👍
    Stii….al meu fecior e un tatic in devenire si uneori ii trimit articolele tale, zice ca-i plac, sper sa-i si foloseasca 🙂

  2. Cora

    Pai, Miruna, cum se leaga textul asta cu textul despre curatenia de Pasti? Stii, ala in care pe tatici/parteneri nu-i intreaba nimeni😄… De ce ar fi altfel la chestiile legate de copii🤣
    Rad, dar nu e rasul meu!

  3. faranume

    Atunci cand tatal vrea sa faca din initiativa lui orice legat de copil si i se ia din mana adidasul copilului cand incepe sa-l incalte, cand i se arunca pe jos ceea ce el a construit/facut/refacut pentru copil e mai complicata povestea 🙂

    • Of, imi pare rau

      • faranume

        Și mai și varianta cu tatăl care înțelege ce scrie în articol, vrea sa facă, începe sa facă și I se ia din mana ciorapul copilului de către soție și atunci renunță.

  4. faranume

    Pentru ca trebuie sa facă soția. Neapărat!!

  5. Mona

    Nu este suficient sa le spui barbatilor sa faca ceva si sa astepti sa faca tot ce include actiunea respectiva, deoarece ei nu gandesc asa. Ei fac exact doar ce le spui: du gunoiul. Duce gunoiul si atat, nu va pune si alt sac in gunoi, deoarece acest lucru nu a fost mentionat. Ei nu sunt ca noi, femeile, de aceea ar fi bine, sa le spunem complet ce asteptam de la ei, ca sa nu mai apara astfel de frustrari. Du copilul afara, deci i-ai gustarea la el, ia-i apa si imbraca-l. Daca i se cer actiunile complet, le fac. Daca nu, ei vor face intotdeaua doar fix exact ce ai cerut si nimic mai mult.

    • Fsdn

      Cam asa pare a fi, insa e frustrant sa trebuiasca mereu sa le dai “mura in gura”, si obositor. Si cumva eu ca mama am pretentia ca si el sa stie ce trebuie facut in legatura macar cu copilul. Sa fie munca in echipa, ca doar in echipa i-am facut, nu!? Ba mai mult, sa mai primesti si comentarii ca “dorm prea tarziu copiii” dupa ce tu le-ai facut singura mancare, ai servit pe toata lumea, ai strans masa, ai spalat, ai îmbrăcat, ai culcat copiii, ai pregatit hainele pt a 2a zi la gradi, plus cate si mai cate. Ori daca munca asta ar fi fost facuta in echipa, probabil durata s-ar fi injumatatit si astfel adormeau si copiii mai devreme.
      Deci ca si concluzie, sa ai pretentii de mai mult de la femeia care le face pe toate singura si care iti imbraca copilul ca sa iesi tu 30 min cu el afara, si si aia dupa ce ți-o cere ea… Mi se pare deja rea vointa.

      • Mona

        Fsdn – draga mamica, te aud, ai vorbit si cu sotul tau despre aceste lucruri? Ce am spus mai sus a fost sa descriu cum gandesc barbatii, insa intr-o familie, rutina ar trebui sa fie cunoscuta de ambii parinti. La inceput, cand face niste lucruri pentru prima data, e bine sa-i spui clar si complet ce doresti, dar in timp deja stie si responsabilitatile ar trebui impartite. Odata ce responsabilitatile sunt impartite, fiecare trebuie sa stie ce are de facut de la cap la coada. Daca toate treburile de seara sunt facute doar de tine, e normal ca nu le poti face pe toate la timp.
        Cere-ti drepturile draga mamica (daca nu ai facut-o inca), nu te astepta sa-ti citeasca gandurile, spune-i direct si concret ce astepti de la el, comunicarea poate rezolva multe situatii frustrante.
        Si eu am avut aceasta problema la inceputul “carierei” de mama, ma simteam coplesita, pe toate le faceam eu, eram suparata ca nu face mai mult dar nici nu cerusem nimic anume. Anumite lucruri le facea fara sa-i ceara nimeni, dar la multe altele nu se gandea. Nici el nu mai fusese tata. Pana intr-o zi cand am stat de vorba si am impartit responsabilitatile, ca doar nu am facut si nici nu cresc singura copilul.
        Uite un exemplu, din ce ai scris mai sus: tu ai servit masa, tot tu ai strans, probabil tot tu ai spalat vasele. De ce nu o strange el si sa spele vasele iar in timpul asta tu faci altceva? Sau in timp ce tu strangi masa, el spala copii si ii pregateste de somn.

      • faranume

        Nu este “mura in gura”. Daca aveti in minte ca e “mura in gura” il desconsiderati, asta se simte si nu veti obtine rezultatul dorit.

        Nu ai cum sa te astepti de la cineva sa stie ce ai tu nevoie fara sa ii spui, fara sa comunici prin cuvinte nevoile tale. Nimeni nu citeste ganduri.

        Nu este rea vointa ci pur si simplu multi dintre noi nu stim! La fel cum o mama se adapteaza la noua postura si un tata face la fel!

        Semnat,

        un tata.

        • Fsdn

          Mi se pare ca prea trebuie sa va intelegem noi pe voi.
          Pana la urma noi femeile trecem printr-o gramada de schimbari hormonale despre care un barbat nu stie pt ca nu a trecut vreodată, si in cele mai multe cazuri nu numai ca nu suntem intelese, dar nu suntem nici susținute, ajutate.
          Apoi noi trebuie sa intelegem ca trebuie sa dam indicatii pas cu pas barbatului ca sa stie ce are de facut. Pai mama, care e si ea mama pentru prima data, daca ar trebui sa primeasca si ea indicatii, ce ar fi de bietul copil!?
          Asa e făcut barbatul… Pai daca asa e, atunci sa se gandeasca mai bine daca e demn de o familie, si daca da, sa isi faca o lista cu plusuri si minusuri si daca decide ca asta vrea, atunci sa isi asume responsabilitatile care vin la pachet cu asta.
          Fara a dori sa jignesc pe nimeni insa mi se pare ca majoritatea barbatilor traiesc într-un confort mental extraordinar, gândurile fiind undeva pe alta planeta.

  6. faranume

    Functioneaza si in sens invers, da?

    “Pai daca asa e, atunci sa se gandeasca mai bine daca e demna de o familie”

    Sa se gandeasca si o femeie daca e in stare sa duca un copil, sa se gandeasca si o femeie cat de nasol va fi ca nu va mai putea sa stea pe Netflix cand vrea, ca nu va mai putea sa iasa cand vrea ea cu prietenele ei, ca NU va mai fi niciodata doar despre ea ci despre copilul ala caruia i-a dat viata IMPREUNA cu tatal! IMPREUNA au decis sa aiba un copil!

    Daca asteptarile sunt ca unu din cuplu sa stie tot atunci sunt asteptari GRESITE! Ambii sunt PARINTI pentru prima oara si AMBII trec prin schimbari de toate felurile!

    Cand incepe sa fie vorba doar despre MINE si despre cat de important sunt EU si nu NOI atunci poate ar fi cazul sa se discute despre cat mult mai poate continua relatia.

    Cred ca ar fi ideas si ca mama sa-si faca aceeasi lista si sa decida sa-si asume responsabilitatile care vin la pachet cu asta!

    Trebuie sa intelegem o chestie f importanta – nici un parinte nu este mai important ca celalalt!

    Va doresc multa ingaduinta si liniste interioara si sa aveit parte de un om care sa va inteleaga.

    • Cora

      Pai femeile nu se gandesc la asta, pentru ca ele deja fac, fara indicatii. Stiu ca unele femei sunt control freak, dar adevarul e ca situatiile din articol se refera la partenerii care nu s-au implicat de la inceput si nu stiu mai nimic despre proprii copii. Si banuiesc ca nu toti au scuza ca fac garzi de chirurgie…

Leave a Reply

© 2007-2022 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 151 queries in 0.466 s