Și mamele bune țipă

Și mamele bune țipă, să știți miruna ioani.La fel cum și femeile frumoase se cacă. La fel cum și Brad Pitt face, în urechi, ceară. Și președintele Franței face pârț de dimineață.

Cred că e timpul să acceptăm că și mamele bune au limite. Am fost crescute să credem că un părinte bun arată neapărat cumva. Că o mamă bună face doar așa. Că un tată bun trebuie să fie într-un anumit fel.

Fiți atenți aici:

-Când țipi, mi se face frică, mi-a zis Tudor într-o seară înainte de somn.

Deschideți o gaură, că vreau să intru, m-am gândit. Dar apoi am zis, hai că nu e despre tine acum. Hai să fii prezentă și atentă pentru fiul tău. În ziua respectivă chiar îl certasem rău. Măcar atâta merita acum, că scuzele mele nu au făcut mare lucru pentru el.

-Te cred. Și mai ce? ca și când să i se facă frică e ceva perfect normal. Pentru așa și este, de fapt.

Am mai povestit noi și, înainte să adormim, l-am întrebat ceva foarte important:

-Puiule, cum ai vrea să fiu eu, ca să fiu o mamă mai bună?

-Nicicum, mi-a răspuns. Deja ești.

 

Articolul anterior

5 idei pentru a dezvolta imaginația în primii 5 ani – Decât să fie premiant la mate și română, oare o imaginație bogată ajută copilul mai mult? (p)

Articolul următor

Viața în libertate -ziua 1: Prima trezire fără țiți

19 Comentarii

  1. Ioana

    ❤❤❤❤❤

  2. Rodica D

    Exact :).

  3. Ionescu

    Hahaha foarte bun articolul! Și mie mi a zis fata mea că atunci când tip la ea îi este frica dar chiar și așa sunt cea mai buna mama. Și eu ii răspund: “și tu ești cea mai buna fiica” la care ea: ” chiar daca plang și tip?!” Chiar daca mami. Ne am îmbrățișat, ne am acceptat una pe cealaltă și am adormit amândouă pline de iubire.

  4. No name

    E trist sa educi copilul prin frica si sa spui ca e normal asa ceva, de ce e musai sa tipi? Iar daca nu asculta de tine, ar trebui sa iti pui niste semne de intrebare, nu e vina copilului

    • Dacă tu ai înțeles din textul ăsta că e normal să educi copilul cu frică, te invit să mai citești o dată. Vei vedea că nicăieri nu scrie asta.

      Dacă tu ai înțeles că eu susțin vreo clipă violența în educație, te invit să citești alte 3 articole de pe blogul ăsta. La întâmplare. Vei vedea că ți-ai făcut o impresie greșită.

      Și că mi-am pus multe semne de întrebare. Dar îți mulțumesc pentru grijă.

      • Dan

        Asa ai scris ,citez:Și mai ce? ca și când să i se facă frică e ceva perfect normal. Pentru așa și este, de fapt.
        Pe langa asta raspunsul dat de copil pare imaginat ,nu pare a fi raspunsul dat de un copil.Nu-mi permit sa-ti fac recomandari ,nu te cunosc ,dar dupa ce ai scris nici nu doresc sa stiu mai multe din gandurile tale in online.

        • Frica e o emoție normală când tu ai 6 ani și cineva țipă la tine. Să îi invalidez sentimentele copilului ar mai lipsi, îți dai seama ce mi-ar face părinții perfecți din online? :)))

          • Dan

            In linii mari nu sunt de acord cu psihologia de pe net daca textul nu se regaseste pe un site de specialitate si are in spate studii serioase ,insa pt.ca ai raspuns imi permit totusi sa-ti fac o recomandare de pe un site la intamplare dar cu informatii ce le consider foarte apropiate de realitate :https://www.copilul.ro/comunicare-copii/emotiile-copiilor/ce-se-intampla-cu-copilul-tau-cand-tipi-la-el-a19477.html
            Daca iti mentii articolul dupa ce citesti ,abandonez “lupta”.Nu exista parinti perfecti asa cum nu exista nici oameni perfecti.

          • Îți mulțumesc pentru link. Cred că ai înțeles greșit, posibil să mă fi exprimat greșit. Nu am zis nicăieri că țipatul e forma ideală de a educa un copil, nici că o recomand, că e mână de aur. E chiar ceva cu care mă lupt să îmblânzesc, să domolesc, să exprim prin alte zone, nu în preajma copilului. Cert e că uneor îmi iese, de cele mai multe ori îmi iese. Vestea proastă e că cel mic le va ține minte pe dățile când nu îmi iese. Nu numai mie mie și nu numai copilul meu, ci multor părinți și cei mai mulți copii. Avem tendința să ținem minte ce ne impresionează și chestiile nasoale ne impresionează mai mult.

            Noi nu suntem în dezacord aici. Tu zici că țipatul nu e bun, eu sunt de acord. Aș vrea și să trăim o viață fără suferință, doar că așa ceva nu e posibil, deci învățăm să acceptăm suferința. Exact așa e și cu țipatul. Să spunem că nu e bun nu îl anula. Să îl acceptăm și să căutăm soluții pentru el e un prim pas foarte important. Iar validarea, recunoașterea existenței lui e o parte, a doua e iubirea și validarea părintelui care țipă.

            Repet: cred că vindecarea și ajutorul vin din acceptare și iubire pentru un astfel de părinte furios, nu să îi pui un capac și să îl cerți că nu face bine.

            Orice om care greșește are șanse mai mari să se schimbe când îl sprijini, nu când îi dai în cap.

  5. Roxana

    ❤️❤️❤️

  6. Violeta

    Stiu ca nu e usor si uneori poate ca nu functioneaza, dar chiar si cu motiv, inainte de a tipa, respira adanc si numara pina la 5 🙂.

  7. Content de nota 10 😉

Leave a Reply

© 2007-2022 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 163 queries in 0.430 s