Veneam de la Sibiu după sărbători. Pe autostradă, s-au deschis două benzinării noi pe dreapta și pe stânga. Nu știu cum le zice, nici nu contează. Am oprit aici pentru prima oară, că Victor avea nevoie de o pauză.
Voia să pape. Am intrat și la toaletă, băieții au rămas afară. La ieșire, zic să iau și niște biscuiți totuși, cred că ne vor ține, până la București, de foame. Eram singură în benzinărie. Mă rog, în magazin. Constat că n-am bani la mine, dar îmi amintesc că am pe telefon Revolut-ul. Nu știu exact câți lei sunt acolo și nici nu mă mai uit acum. E complicat, când ai mască, să bagi codul ăla.
Mă uit atentă pe rafturi, aleg cel mai mic pachet de biscuiți, 50g. Costă 4 lei, cred că mă încadrez în sumă.
Merg la casă, scot telefonul. 8 lei, zice doamna.
8 lei? mi se aprinde o alarmă mentală. Cred că am înnebunit cu totul, am început să aud dublu. O fi fost șampania expirată? Sunt sigură că am văzut totuși 4.
Nu mai era nimeni în benzinărie, care să râdă de mine că sunt o avară, așa că decid să îi aduc la cunoștință doamnei că poate fi o greșeală:
-Precis e 8 lei? La raft scrie 4. Sunt sigură, chiar am verificat bine. (pentru că n-am bani la mine, doamnă, că dacă eram bogată, mă trăgeai în piept fără probleme)
Nici nu clipește, nici nu se uită la biscuiții de pe masă și zice:
-Da, au crescut prețurile și n-au fost actualizate la raft. Se mai întâmplă.
Se mai întâmplă? Alarma mea mentală încă sună.
-E totuși o diferență mare. E o creștere dublă.
Ea ridică din umeri, nu știu dacă înțelege tabla-nmulțirii sau limba română, iar eu mă simt deja ca o cerșetoare.
Bag codul, întind telefonul, pfiu, răsuflu ușurată! Tranzacție acceptată.
Și pentru că tot nu era nimeni altcineva în benzinărie, o invit pe doamna casieriță la raft, să vadă cu ochișorii ei ce scrie. Măcar să modifice, nu zic bine?
Vine cu mine ușor plictisită, dar e posibil să fiu și eu subiectivă.
-Uitați, chiar aici. Scrie 4 lei 50g. 8 lei sunt 100g, nici măcar nu e unul lângă altul și fac un gest scurt cu arătătorul.
-Da, zice și e posibil ca nici să nu se uite. Nu era nici măcar agitată, dar nici vreun pic interesată de această problemă de matematică fundamentală. Dar e încă posibil să fiu subiectivă.
-Au crescut prețurile și nu au fost încă actualizate la raft.
Da, mai auzisem asta. Nu știu de oamenii simt nevoia să-ți repete fix aceleași cuvinte, de parcă nu le-ai înțelege din prima. Alarma încă îmi suna în creier și devenea tot mai enervantă ca o pietricică în pantof când tu te grăbești prea tare.
-Bine, dar să faceți asta. E totuși o creștere foarte mare.
Și dau să ies, ea își reia locul la casă, deja stătea la rând altă persoană.
Noroc că trec prin fața tejghelei și îmi văd bonul părăsit pe masă. Știți cum era în clasa a 4-a când nu puteai dormi fiindcă nu ți-ai făcut tema la mathe? Nici eu, dar îmi închipui că, într-un fel, trebuie să semene.
Îl iau. Îl citesc.
Hello, rezolvare! Deci de asta îmi zicea doamna învățătoare: Miruna, citește cu atenție! Soluția e uneori chiar în enunțul problemei.
Pfuu, și cum să nu fie, prieteni.
Pe bonul meu scria fain-frumos ”biscuiți de 100g, 8 lei”.
Păi, cred că la asta se refereau părinții noștri când ziceau că ai carte, ai parte. Ați văzut, dacă am învățat tabla înmulțirii?
Am așteptat să termine cu cealaltă persoană și i-am zis ținând în mână toți biscuiții de 50g:
-Uitați, pe bon apare pachetul mare. Cel de 100g. Al meu e cel mic, prețurile de la raft sunt corecte.
-Ah, bine.
Nici nu mi l-a cerut să se lămurească. A scos un fișic de bani dintr-un sertar de sub masă, a numărat 4 lei de câte unul și mi-a urat drum bun spre casă.
Acum ziceți voi, că e posibil să fiu încă subiectivă.
Adriana
Si mie mi s-a intamat saptamana aceasta. Pe bon scria 115, pe POS a tastat 151. Aveam ochelarii aburiti si nu am verificat pentru ca ma grabeam, dar pe drum urma sa mai opresc la un alt magazin si aveam o suma fixa la dispozitie. Am vrut sa vad cat mai mi-a mai ramas asa ca am scos bonul sa verific. Noroc ca l-am scos prima data pe cel de la POS. Si mai eleganta teapa. Sunt sigura ca a fost teapa pt ca mi-a zis 116 dupa ce a scanat produsele.
Miruna
Pfuuu si nu te-ai dus inapoi? Posibil sa fi gresit fara intentie? Oricum, urat.
Adriana
Ba da, m-am intors si am rezolvat elegant. Dar e una din situatiile acelea cand ai un feeling ca ceva nu se leaga…
anya
Nu știu de ce, dar mi-au venit dracii instant când am citit. Zicea un profesor din liceu că unii au nevoie de două facultăți și un master ca să înțeleagă lucruri simple. Am început sa-i cam dau dreptate.
Miruna
Nu stiu daca nu ma incadrez si eu aici, sa incep sa verific pretul de la casa.
Alina
Mereu ma uit pe bon, inainte sa ies din magazine.Pentru ca tot asa, mi s a intamplat sa iau un produs de la raft cu un pret si sa observ ca s a scanat alt pret.Mai ales cand iau si produse reduse, sunt ca un uliu la scanarea bonului.Mai trebuie de lucrat cu sotul…el nu ar comenta, intoarce, renunta la un produs daca constata ca e mai scump decat ce a vazut/ crezut la raft( uneori e si pretul pus aiurea la produse, gen 2 cm mai incolo).
Bine ca nu ai ” renuntat”!🙂
Denisa
Doua facultati si master, abia incep sa pricep lucruri simple.Sincer, daca proful tau e inca in viata, ar fi util sa dezvolte subiectul, cauze, sugestii…🙂
Irena
Si mie mi s a întâmplat acu vreo câțiva ani tot pe autostrada, luasem câteva Sandwich uri, si eu am prostul obicei aq verific bonurile în masina sau acasa, si pac cand am verificat imi bagase în plus la plata un Sandwich de vreo 12 lei. Am transmis reclamație pe site cu numărul bonului si toate detaliile achiziției, si mi au răspuns după o perioada ca au verificat, si ca da, era achitat în plus un Sandwich si ca ma așteaptă în benzinărie oricand sa l ridic, dar știi cum e, la cât timp te opresti în același peco…
Ana
Sau rest iti dau mai putin, iar daca le spui isi cer scuze si gata. Daca nu iti dai seama te-a tepuit, daca iti dai doar un scuze.. Eu oricum ma uit in ochii lor sa le arat ca stiu ca nu era doar o greseala..
Andreea
Cu siguranta esti subiectiva, din moment ce ti-a scos bon pe 8 lei clar nu este vorba de furt, seara la inchidere ea trebuie sa predea atatia bani cat arata Z ul casei de marcat care nu poate fi modificat, probabil codurile de bare erau introduse gresit in sistem.
Lavinia
De verificat și la supermarket. Am pățit-o la Lidl. De regula, nu ma uit pe bon ( greseala mare ) . Dar , pt o punga de mere, 2 lămâi și 2 banane, mi s-a parut dubios de mult , 35 lei. Am rezolvat în final.
Roxana
Eu consider ca e vorba despre atitudine. Se poate întâmpla sa pui din greșeală alt cod și sa ii iei omului mai mulți bani. Și da, e adevărat ca Z fiscal nu se modifica și trebuie predați banii de pe Z fie cash, fie card, dar la inventar nu se mai potrivesc stocurile.. Banii ii întra proprietarului în buzunar. Greșeli se intampla, dar banii se pot restitui, chiar dacă s au încasat pe card. Se fac niste note explicative și se rezolva în contabilitate.
E simplu sa spui”imi cer scuze, am tastat codul greșit. Puteți lua 2 pachete de 50g”.
Diana
Noi era s-o pățim aici, în Toronto, voiam să plătim ceva care costa 11 dolari și ceva, iar persoana de la casă – destul de în vârstă și nici acum nu știu dacă a fost cu intenție sau pur și simplu nu știa să folosească cititorul de carduri -, a tastat 351 dolari canadieni. Noroc că eu m-am uitat și l-am tras pe soțul meu de mânecă, el tocmai tasta codul pin fără să se uite la sumă. Repet, e posibil să fi fost fără intenție, ne-am gândit că era un magazin micuț, afacere de familie și poate că proprietarul își rugase tatăl sau bunicul să îl înlocuiască, iar acesta habar nu avea cum se face plata electronică. Oricum, de enervat tot m-am enervat, am zis că nu mai calc în veci în magazinul ăla.
Miruna
E posibil să fi fost o greșeală. Părerea mea e că fazele astea te pișcă de sume mici, insesizabile. La tine a fost o diferență foarte mare, puteai să o observi și mai târziu. E totuși greu să fac cumpărături de 351 de dolari într-un magazin alimentar, spre exemplu. Sau nu e? :p
IoanaB
Pe mine ce ma enerveaza cel mai tare in situatii dinastea nu e greseala cuiva (nu ma astept ca doamna de la casa sa-si asume vreodata vina pt diferenta de pret de la raft si din sistem, ar fi prea de tot), ci atitudinea. Probabil rusinati/rusinate de faptul ca le-ai atras atentia, o dau intr-un ton de zici ca i-ai injurat :)))
Elena
Cel mai mult deranjeaza atitudinea. Mi se pare ca nici macar nu a incercat sa verifice. Putea scoate pretul de la raft dupa ce i-ai sesizat diferenta. Am citit aici ca la finalul zilei trebuie predati atatia bani cat arata Z fiscal. Oamenii astia de la magazine nu fura bani, ci produse. Acum 18 ani am lucrat in vacanta de vara la o alimentara de cartier. Vanzatoarea de la casa mi-a explicat, dupa ce a prins incredere in mine, cum pacaleste clientii umfland pretul sau tastand un produs in plus. Din banii incasati extra ea isi acoperea valoarea unui pachet de tigari sau a unui sendvis. Normal ca la inventarul general stocul nu mai coincidea, dar proprietarul calcula valoarea pierderilor. In vara aia nu au fost pierderi pt ca duduia avea grija sa incaseze extra de la clientii neatenti. Nici nu avem noi idee cate cai de a insela sunt 🙂