Știți fanta aia dintre lift și perete? E un spațiu mic la ieșirea și intrarea în cabina de lift. De când m-am urcat prima oară cu un cărucior în lift, m-am gândit: într-o zi o să-mi cadă cheile acolo. Ai grijă, să nu îți cadă cheile acolo. Apoi, după ce au început copiii să ceară cheile, mereu le atrăgeam atenția fix cu aceste cuvinte:
Ține cheile cu amândouă mânuțele.
Ei bine, aseară a fost ca în filme. O întorsătură de situații, un lanț al lucrurilor pe care le faci diferit.
Niciodată nu iau copilul de la grădiniță cu mașina. Fiindcă grădinița e oarecum peste drum de noi. Nu merită. Dar ieri voiam să dăm o fugă până la mall, să luăm un cadou. Plus că ploua destul de tare.
Ajung la grădiniță, constat că mi-am uitat telefonul acasă. Rog un părinte să mă sune, să verificăm. Sună, nu sună. Super, ce tare se va bucura Horațiu când va încerca să dea de mine și nu voi răspunde.
Se urcă Tudor în mașină, îi comunic intenția de mall, zice că nu vrea. Stabilise să vorbească la telefon cu cineva, ok, înțeleg, schimbare de plan.
Fac stânga-mprejur și mă întorc acasă. Parchez mașina cât mai aproape de scară, cu gândul să o mut mai târziu, după ce vine soțul acasă. Nu voiam să plimb copiii prin ploaie.
Când să ieșim din lift, ca-n filme. Fix în momentul în care Tudor a pășit, scap cheia de la mașină pe jos. Și, ca într-o centrare demnă de campionatul de fotbal sau, mai bine zis, de golf, cheia cade fix în fața lui și o împinge ușor cu piciorul. În fanta dintre lift și perete!
Știți senzația aia că ai face orice să derulezi o secundă înapoi?
Cheia mea de la mașină!
Gone!
Am auzit un clinchet mic. Nu aveam telefonul să mă uit cu lanterna dacă a rămas prinsă undeva. Nu coborâm, mami, că ne blocăm în lift! Stai să iau telefonul întâi, măcar dacă ne blocăm să putem suna la salvare. Intră în casă, caută telefonul, ia liftul până jos. Nu ne-am blocat, dar nici de cheie n-am dat.
Sub lift e zona crepusculară, nu vreți să știți.
Am certat copilul, of course: Știu că n-ai vrut, dar cum ai putut să fii așa neatent???
-Mami, mai pot vorbi cu cineva la telefon? m-a oprit din nebunia mea.
-Da, normal, m-am răstit.
-Chiar da? a zâmbit.
-Da, ce legătură are cheia cu telefonul. Deja îmi reveneam în firi.
-De ce mă lași totuși să vorbesc?
-Pentru că te iubesc?
A zâmbit.
Și pentru că-s eu destul de supărată, nu mă ajută să te mai superi și tu.
A zâmbit și mi-a mulțumit.
-Dar ce am făcut?
Zbang. Copilul nici nu înțelesese de ce e certat. Înțelesese că nu mai avem cheie de la mașină și că s-ar putea să coste cât toată mașina o nouă cabină de lift, dar nu înțelesese de ce era el vinovat. Bine, nici nu era, de fapt.
Zece minute mai târziu, am sunat la băiatul de la lift. Măcar să știu dacă merită să mă mai enervez pe seara de ieri sau ba.
Omul m-a liniștit, cică se poate recupera.
A venit în dimineața asta, nu cred că a durat 5 minute pe ceas. Nici n-a vrut să-mi ia bani. Am insistat.
Ce vreau să zic e că, Doamne, îți mulțumim pentru problemele care se pot rezolva.
Și, dacă pățiți la fel, să nu certați copiii. Cheile se pot recupera.
Azi merg la mall și-mi cumpăr cel mai mare breloc de chei, că-i riscant să fii zăpăcită și s-o arzi minimalist așa.
Elena
Vai, de cate ori am avut acest deja vu, frica de a nu scapa cheile de la apartament in timp ce sunt sola cu copiii acasa si sotul e plecat din oras.Scarry movie
Miruna
Bine de stiut acum ca se pot recupera.
Isa
Anul 3 de facultate, sesiune, ziua dinaintea ultimului examen, imediat dupa el bilet de avion si vacanta. Proprietarul apartamentului unde stateam in chirie prevazuse usa de la intrare cu 2 incuietori, una avand o cheie mai speciala, care nu se putea copia. Singura cheie de rezerva era la el, unde locuia atunci, Franta mai exact. Si ma intorceam eu din oras cu gandul sa ma pun cu burta pe carte, in stilul studentesc fix inainte de examen :). Incuiasem in ziua aia si cu cheia speciala pentru ca m-a avertizat un vecin ca s-au incercat usile cu o seara inainte, sa am grija. Ala a fost gandul meu toata ziua, sa nu pierd cheia. Dau sa ies din lift, scot cheile, zbang direct in fanta aia. Nu tu ricosat, nimic, direct in fundul liftului. Am inceput sa plang instant, ca o domnisoara puternica si independenta ce eram, pana am fost inspirata sa sun la numarul de pe usa liftului si sa vina nenea sa ma ajute in doar 15 minute, ca prin minune era la o adresa in apropiere. Cunosc sentimentul, e o panica de nedescris. Dar totul e bine cand se termina cu bine :).
Miruna
Fabulos, ce ghinion! Si ce noroc dupa!
Alexandra
Dar când iti băga copilul (avea vreo 2-3 ani pe atunci) cheia de la mașină în tocul de la ușa de la intrare? Ușă metalica. Avea o gaura destul de mare unde intra încuietoarea. Si da…i-am dat copilului cheia de la mașină sa o ducă de jos din parcare pana sus și el avea obsesia asta sa bage chestii în diverse gauri. Deci când am văzut ca a băgat cheia…si aud cum cade până jos cam 1 metru in tocul usii….pff
Noroc ca aveam cheie de rezerva la mașină. Am recuperat-o dupa o lună. Am comandat o camera video de pe aliexpres care se conecta la telefon cu un fir. De camera video am lipit o bandă dublu adeziva si am avut noroc și s-a lipit cheia de ea. Era cheie mai veche, ușoară. Acum am 2 copii dar din momentul ăla nu mai au voie să pună mâna pe cheile de la mașină. În casa le țin pe un raft sus de tot.
Ramona
Băiețelul meu a scăpat cheia fix in fanta de care vorbești. Era cheia de la apartament. Am stat pe afară până a venit soțul de la muncă, bine că era vară. A scos-o soțul cu un magnet mai puternic prins de o tija metalică.