O jurnalistă de mare succes m-a întrebat mai demult (eram studentă pe vremea aia la medicină dentară) ce fac cu tot ce știu. I se părea femeii că io-s ceva ieșit din comun de isteț.
Ce vrei să spui, am răspuns.
-Păi, tu care înveți atâtea la școala aia a ta precis vezi lumea cu alți ochi. Cum e să înțelegi lucrurile mai profund, ce schimbări ai adus în viața ta?
Ahahaha, permiteți-mi să fiu tăntălană cu patalama.
Acela a fost momentul când mi-am dat seama că informația nu e putere în niciun fel. Nu făceam nimic cu tot ce știam. Ciocolată mâncam grupa mare. Sport, leneveam. Seriale, dă-i să sune. Fundul pe scaun, story of my life. Sigur că nu fumam și nu beam alcooale, dar asta nu mi se datorează în vreun fel. Pur și simplu nu îmi place niciuna dintre ele și respect chestia asta la corpul meu.
Cred că asta e definiția ignoranței. Să știi și să nu faci nimic cu informația e un păcat mult mai grav decât să habar nu ai.
Să știi că țipi la copil zilnic și că asta îi distruge încrederea în el.
Să știi că bărbatu-tău e un pierde-vară, să nici nu-l cerți, să nici nu-l ierți.
Să știi că ciocolata aia din fiecare seară te îngrașă.
Și, din experiență, că ”de luni” nu funcționează.
Să știi că meriți un salariu mai bun.
O viață mai frumoasă.
Să știi că ești o femeie deșteaptă.
Că poți mai mult.
Degeaba ai informația asta, dacă nu îți miști fundul să schimbi ceva acum.
Maria
Mulțumesc!
andressa
Tu ai scris asta pentru tine, este? Să te motivezi un pic!
:))
Miruna
m-a inspirat și discuția cu tine, să știi. 😉