Mamele României sunt în criză

mamele romaniei miruna ioani

Am o prietenă care a chemat salvarea în creierii nopții. Diagnosticul? Extenuare. Alta n-a scăpat de o răceală vreo 3 luni de zile. De ce? Fiindcă nu te poți vindeca fără să te odihnești o noapte. Alta mi-a scris că abia așteaptă balamucul; măcar acolo mâncarea e gata făcută.

Mi-a amintit de perioada când luam serios în calcul să fac o prostioară suficient de mare cât să mă trimită la închisoare. Visam la doi metri pătrați doar pentru mine. O înțeleg perfect pe acea Mirună. Și pe toate mamele din România.

Pandemia a fost și este grea pentru toată lumea. Bărbați și femei, tineri și bătrâni, pensionari și muncitori. Copii și părinți. Dar nu cred că greșesc, dacă spun că un pic mai mult greu decât majorității le-a fost și le este mamelor.

Chiar și înainte de pandemie, femeilor le era mai greu în viața profesională. Femeile sunt mai rar promovate decât bărbații. Mai intens judecate pentru eșecuri. Venitul lor după ce au copii scade, în timp ce tații câștigă mai mult decât bărbații fără copii. Căutați studii. Angajatele care au copii sunt privite ca mai puțin competente la muncă. Viața mamelor era complicată și înainte. Ele n-au avut nevoie de pandemie ca să se plângă.

Sigur că lucratul de acasă, mult lăudat pentru flexibilitate și pijamale, n-a făcut decât să le bage pe aceste femei și mai adânc în criză. Modernizarea și toate drepturile astea noi pe care le-a câștigat femeia nu au fost doar în avantajul ei, dacă mă întrebi pe mine. Fiindcă i-am dat drepturi, dar am uitat să-i luăm din obligații.

Ok, poate învăța, să se dezvolte. Lucrează și câștigă. Votează, are opinii și voce. Dar cine spală vasele în casă? Cine pregătește copiii de școală? Cine se documentează ce școală e mai bună? Care ghete de iarnă mai călduroase? Cine ține minte numele colegilor de clasă? Când e vacanța intersemestrială? La ședințele cu părinții la care am fost în calitate de mamă, a participat un singur tată. Unul singur.

Orice ați spune și oricâte excepții cunoașteți, vă zic eu o vorbă înțeleaptă: spanac la tavă. Adevărul e că multe femei trag ca niște măgari cu țîțe și ruj aplicat la semafor, pe buze.

Adevărul e că multe mame care n-au clacat pandemia trecută (deși ea n-a trecut doar pentru că am plecat într-o vacanță) o vor face în zilele care urmează.

Pentru că anul trecut nu erau după un an de purtat mască, școală online și munca de la distanță. Anul ăsta sunt mult mai obosite. Știu cât poate urla un copil fără întrerupere. Știu că niciun puști nu stă la youtube cât îl poți tu lăsa până ieși din ședință.

Drisana Rios e o mamă din San Diego, care a ajuns în atenția presei după ce a fost concediată fiindcă, citez, nu putea opri gălăgia copiilor ei (toddleri) din timpul ședințelor pe zoom. ”Her employer fired her when she couldn’t keep the noise of her toddler children off Zoom meetings” – washington post. Angajatorul a acuzat-o că are probleme de gestionare a timpului. Dați-mi două palme.

Și permiteți-mi să fac aceste observații:

  1. Cum adică ”ea nu putea face copiii să tacă”? Vedeți, le-am dat mamelor drepturi, dar am uitat să le luăm obligația de a-și face copiii să tacă. Le-am lăsat toată vina, toată responsabilitatea, tot greul. Le-am dat ce, și mai multă treabă?
  2. Vreau să văd cum se descurcă angajatorul cu doi toddleri deodată, fix și mai ales în acele momente când ai nevoie ca cei doi, trei, patru să tacă. Din experiența mea personală care este, desigur, subiectivă și limitată, am concluzionat că adesea copiii fac fix ca toate fiarele sălbatice când ai mai mare nevoie de ei să tacă. După care, tensiunea trece și fiecare își vede de treabă.

Mamele României sunt în criză, pentru că pandemia a intrat în prelungiri pentru ele. Nu suntem încă la unșpe metri, dar tensiunea e la fel de mare. Aceste femei au de muncit cum muncesc întotdeauna, doar că pe lângă mai au de îngrijit niște copii, de făcut mâncare, pus masa, strâns masa, adormit copiii și trezit la vreme, distrat, spălat, uscat și tot ce trebuie.

Altcineva îmi scria azi într-un comentariu că ce tot atâta smiorcăială. Că trebuie să ai, domnule, flexibilitate. Să te adaptezi la situație. Și să îți placă, nene.

Păi, uite cum văd eu treaba.

Să te prefaci că îți place vacanța asta forțată doar pentru că o împarți cu ființele pe care le iubești cel mai mult pe lume (copiii tăi) nu e iubire adevărată. E teatru, frate. Dacă ție îți place vacanța și ești un acrobat pe sârmă și n-ai ședințe, deadline-uri sau alte angajamente luate, e perfect firesc să îți placă. O, ce oportunitate!

Dar dacă tu ești o femeie care mai și lucrează, care are niște promisiuni făcute și niște contracte în derulare, e foarte posibil ca situația actuală mai mult să trezească în tine frustrare. Și e perfect în regulă să vorbești despre asta, să te smiorcăi, să nu ascunzi ca pe un secret de stat că îți vine să fugi de acasă. La balamuc, aud că e mâncare gata încălzită.

Lăsați-mă cu economia. Mamele României sunt destul de lovite.

Articolul anterior

Avem nevoie de probiotice când luăm antibiotice? Cele mai frecvente întrebări și cele mai recente studii (p)

Articolul următor

”Folosește cuvinte!” n-are niciun sens în capul copilului dacă nu știe abecedarul emoțiilor înainte. Cum îl poți învăța despre ele (p)

40 Comentarii

  1. Jur că nu o singură dată mi-am dorit să mă îmbolnăvesc în anul ăsta jumate ca să scap de job măcar câteva zile / săptămâni. How sad are we?… 🥺

  2. D.

    Well, sunt mama, am si copil de scoala, dar care nu are varsta sa fie lasat singur pe youtube, lucrez si nu ma asteapta vreun palat cu majordomi/bucatari/servitoare la dispozitie, acasa etc. Si sunt vaccinata pt sanatatea copilului, in primul rand, ca sa il protejez pe el de toti oamenii cu care eu intru in contact, zilnic, dar sunt vaccinata mai ales ca sa nu fi ajuns in aceeasi situatie, inchisi in apartament neincapatoare, fiecare cu ce obligatie are. Asa ca empatia mea se cam termina pentru celelalte mame nevaccinate, cu drepturi si libertati neintelese sau prost intelese. Sa ne mai si recunoastem vinele prin aceasta Romanie, sa mai si facem ce tine de noi, nu sa strigam ca ne baga seruri mortale si sa constatam apoi ca restrictiile/vacantele astea fortate sunt grele rau! Multi adulti iresponsabili in jurul meu doar se plang, dar ii cam doare in cot de copiii lor, de parteneri, de medicii forjati la max etc. Ce incerc sa spun este ca ne meritam soarta, desi eu m-as exonera daca ar fi posibil.

    • Simona

      Parca totusi nu despre asta era vorba in textul Mirunei, cel putin eu nu asta am inteles.

    • andrade

      Cei vaccinati raspandesc virusul la fel de mult ca cei nevaccinati, am nenumarate exemple in jurul meu.
      Unele tari super vaccinate au din nou probleme; exemplu: Marea Britanie are peste 80% cetateni vaccinati si 50.000 de cazuri pe zi (in crestere, oficialii din UK au anuntat ca se asteapta sa ajunga la 100.000 de cazuri pe zi).
      Asadar va rog, lasati odata la o parte segregarea sociala nedreapta! Deschideti ochii si priviti la realitatea din jur, nu la cea prezentata la tv.

      • Sigur că cei vaccinați pot face boala și da mai departe. Diferența e că nu mor. Adică, nu ajung la ati, nu sunt intubați, fac forme ușoare. În medicină, nu există garanții. Cine are nevoie de garanții se păcălește singur, doar antivaxerii oferă garanții, fiindcă ei se hrănesc cu iluzii, faptul că ei cred într-o conspirație și în chestii ascunse îi face să se simtă speciali, superiori, deținători ai unor mari secrete.

        E alegerea fiecăruia să facă și să decidă pentru el, sigur că da, doar să nu cădem pradă acestor non-argumente cum e cel cu ”te vaccinezi și poți face boala oricum”. Sigur că o poți face, fiindcă lucrurile nu sunt albe sau negre. Există multe nuanțe, dar fiecare alege după cum consideră.

        • andrade

          Ceea ce am vrut sa subliniez prin mesajul meu anterior este tocmai faptul ca si cei vaccinati se pot infecta si, MAI ALES, pot da virusul mai departe.
          S-a vazut acest lucru in decursul acestui an. De exemplu la locul meu de munca a fost recent un mic focar printre cei vaccinati complet (unii si cu doza 3).
          Asadar, din moment ce si un om nevaccinat, dar si un om vaccinat pot transmite boala oricui, atunci nu mai are rost segregarea aceasta in societate, nici ura dintre oameni si nu mai are rost sa vorbim despre certificat verde (care exista in special pentru a se impiedica transmisia virusului).
          In rest, fiecare sa fie liber sa faca ceea ce crede. Sa nu-l faca daca ezita din diverse motive. Sau sa-l faca daca el crede ca vaccinul il protejeaza.
          Atat cei vaccinati, cat si cei nevaccinati pot face forme usoare sau severe.
          Antivaxxer (un cuvant dispretuitor) nu inseamna automat ca acel om este prost, needucat, conspirationist. Oamenii au si alte motive pentru care ezita (doua din cele mai cunoscute: teama de reactiile adverse grave imediate pentru ca au patit ceva cunoscuti de-ai lor; faptul ca nu se stiu prea multe despre efectele pe termen lung ale vaccinurilor ce folosesc tehnologia mARN).
          Inclusiv specialistii in domeniu au pareri contrare …

          • S

            Plus ca exista conspiratii, e plin de exemple in istorie. Tot modul nostru de viata post 1989 se bazeaza pe o conspiratie facuta la un moment dat. Si in pandemia asta trebuie sa existe, ar fi ridicol ca totul sa fie pe fata, nu? Sa fii sigur care anume sunt conspiratiile e riscant, dar poti face o lista si sa estimezi probabilitati pentru fiecare scenariu 🙂
            Nu ne simtim mai speciali, doar constienti ca oamenii care ne conduc acum nu au cum sa difere fundamental de cei care au fost in stare sa provoace doua razboaie mondiale, de exemplu.

          • D

            Buna! Sunt curioasa dintre acesti vaccinati infectati la locul de munca cati au tinut ocupat un loc in spital, la ATI, in urgenta, au ”supt” vlaga din medici, au necesitat multe medicamente si mult oxigen etc ? Despre asta este vorba, de-asta stam iar in on line cu scolile sau direct in vacanta, claie peste gramada cu munca de acasa, fara ajutor si ale nimanui. Daca sist sanitar merge brici, daca exista resursa umana, adica medici, ca prea usor nu amintim de asta, sa ingrijeasca toti bolnavii, nu te mai pune nimeni sa te inchizi in apartament cu liota de copii de gat, task-urile de rezolvat si mancarea de gatit. Compasiunea trebuie sa vina din ambele parti si de la pacienti catre medici, nu doar invers, despre ce segregare vorbim? Sa ne asumam si cand gresim. Cei nevaccinati pun infinit mai multa presiune pe societate, parca sunt surzi si orbi, nu vad cauzalitatea dintre restrictii si incapatanare pana in panzele albe.

          • S

            “au tinut loc ocupat”…da, pe banii pe care i-au platit la stat.
            Da’ sa interzica atunci tratamentul in spital al nevaccinatilor si apoi sa nu-i mai hartuiasca cu certificate pentru Dedeman sau cumparat chiloti. Lasati-i sa traiasca si daca se imbolnavesc, lasati-i sa moara. Simplu. Nu restrictii jegoase ca acum.Sa fie la obiect. Ce vina au magazinele ca nu se vaccineaza lumea?

        • Draga mea și eu am avut boala, dar nu am ajuns la ati. Am suportat-o stoic acasă, cu copii cu tot. Ba chiar am avut boala de două ori la interval de un an jumate. Prima oară mai tare, a doua oară mai slab. Ideea nu este despre vaccin, ci despre obligativitatea acestuia. Cred că fiecare are dreptul să aleagă dacă vrea să facă sau să nu facă un tratament medical. Plus că mai sunt și persoane alergice la unele substanțe din vaccinuri (de exemplu pruncul meu așa este, de aceea nu i le-am putut face). Și încă ceva. Am făcut boala, și am stat în izolare, dar fără să anunț autoritățile medicale. Azi am sunat la DSP să văd dacă pot să-mi scot certificat verde dacă îmi fac un test de anticorpi și dovedesc faptul că am avut boala. Știi ce mi s-a spus? Că nu pot să îmi scot certificat verde, pentru că ideea nu este de sănătatea publică, ci de a fi înscris în sistem. Și nu, nu inventez răspunsul, pentru că l-am și înregistrat pe telefon. Deci până la urmă nu este vorba de sănătatea publică, ci pur și simplu să dăm la număr ca oile. Tocmai asta este intrigant. Eu nu împart oamenii între vaccinați și nevaccinați, ci între sănătoși și bolnavi. Statul însă vede altfel lucrurile, și tind să cred că le vede discriminatoriu.

      • Claudia

        Romania e plina de vaccinati “la chiuveta”. Azi s-a descoperit si un grup pe Facebook (public), care anunta ca “face rost” de certificate false cui doreste. Costa 400 de lei. Si din ce print screen-uri circula, sunt destui amatori.
        Deci partea cu numerosii infectati vaccinati putem s-o luam cu un strop de sare. Si a se scuti cu “segregarea sociala” si cu victimizarea aiurea-n tramvai. La cat se fraudeaza vaccinarea in Romania, ar trebui sa nu se mai accepte niciun certificat de vaccinare romanesc nicaieri. Ca toate sunt potential false.

        • andrade

          Mi se pare foarte periculoasa aceasta afirmatie.
          La locul meu de munca sigur nu s-au vaccinat la chiuveta pentru ca facem parte din categoriile ce au intrat in prima faza a programului de vaccinare, programati in ianuarie (lucram in educatie)

          • Claudia

            Afirmatia este corecta. Nu pot incarca poze aici, ca ti-as arata print screen-uri. Grupul se numeste “Certificate Co-vid 19 la comanda” si este public. Daca o mai fi de gasit acum, ca multi l-au raportat.
            Ca nu place afirmatia, cred. Insa Romania nu se reduce la locul nimanui de munca.

          • Claudia

            Precizare: am spus ca sunt “potential” false, adica pasibile de a fi. Din moment ce exista astfel de grupuri, cum deosebesti un certificat real de unul “la comanda”? E clar ca sunt si cadre medicale implicate, altfel nu s-ar putea obtine certificate cu coduri valide. Din ce am citit, se facuse deja reclamatie la Politie.

    • Ilinca

      Părinții vaccinați, copilul de 3 a luat din parc, nu de la loc de joaca pt ca nu îl ducem ca sa îl ferim. Contactii direcți vaccinați nu beneficiază de medical. Dar pt ca suntem Adulți responsabili am “stat” acasă: munca + îngrijit copil bolnav (a avut toată gama de simptome, inclusiv febra 40). 4 zile după au început simptomele și la noi. In acel moment am fi putut face pcr, cu rezultat a doua zi și sa primim medical, sa mai stam încă 14 zile închiși in casa sau sa mergem înainte ca și pana atunci. O legislație foarte prost gândită. Vaccinați cu modernă in mai, nu Johnson pt certificat verde.

  3. Iulia

    Că bine zici, au cam uitat să ne ia din atribuții, cei care spun că mamele se plâng cred că nu au lucrat de acasă cu un copil mic. La toate ședințele mele on-line participă și fiul meu de 3 ani jumate. De ce? Este curios, vrea și el să vadă, de ce mami vorbește într-o limbă pe care el nu o înțelege, de ce mami dă mai multă atenție calculatorului decât lui etc… Dimineața trezirea este la 6, să am timp sa mai și lucrez până se trezește după care îmi încep ziua, spălat vase, gătit, pregătit copilul, scos afară, făcut cumpărături, făcut mâncare, hrănit copilul, pus copilul la somn, spălat vase, jucat cu copilul ( in tot acest timp, răspuns la mail-uri, vorbit la telefon, stat la calculator) . Dar na, ce vrem noi, e ca și cum am fi in vacanță. Ce este mai confortabil decât să lucrezi de acasă. Nimeni nu ia în considerare faptul că atunci când ești la birou nu stai să te gândești la treburile casnice, in schimb, când ești acasă normal că trebuie gătit, spălat, stat cu copilul.

    • Lia

      Cred fiecare cuvant scris aici dar intreb: daca exista si un tata el nu are nicio treaba? Adica un asiprat, spalat vase, cumparaturi… Chiar toate toate trebuie facute de mama doar pentru ca arhetipal in Romania “ ea e cu astea”?

      • Aura

        Sunt o groaza de mame singure cum e cazul meu.Parinte singur 2 copii unul gradi unul cls a 7-a.Norocul meu ca stauintr-o tara cu rata de vaccinare sore 70% verde si scoli si gradinite deschise.Daca trebuia iar sa stau inchisa in casa cu am stat Martie-Iunie 2020 de eram epuziata intre job si scoala online, copil de 5 ani plictisit, cumparaturi favute in program fix si nu puteam sta mai mult de 45min in magazinul alimentar mai bine plecam la balamuc cum spune autorul

  4. Eliza

    offf, este atat de greu… si cel mai trist este ca acum aud de multe ori ca barbatii au pretentia chiar ca femeia sa munceasca dupa ce apar copiii. Nu cred ca toti includ in asta si dorinta lor de a fi la fel de implicati ca mama in treburile ce tin de copii. Of, imi pare rau ca nu am solutie. Adica, ma rog, imi vine in minte sa zic ca trebuie sa ne crestem copiii bine, dar aven nevoie de solutie acum, nu peste 3 generatii…..

  5. Carina

    Sa zic ca în septembrie am avut o operație cu 3 zile internare și, chiar dacă o zi mi.a fost rău în ultimul hal, pentru mine a fost atât de bine venita liniștea din cele 3 zile 🙄🙄🙄 am putut sa îmi fie rău și sa fiu atât de relaxata fără sa am grija celorlalți de lângă mine….vis!

  6. Lara

    Excelent ca vorbim despre asta dar as vrea sa incepem sa discutam si posibile solutii. Eu sunt deja trecuta de burnout, anul acesta, cum zice Izabela mai sus, mai ca mi-am dorit asa in secret sa ma imbolnavesc de ceva sa-mi iau si eu macar o miiiiica pauza. Am inceput anul cu investigatii pentru epuizarea pe care o simteam. Am investigat, am facut analize, am fost trimisa la diferiti medici; nimic. Am ajuns la psihiatrie, am primit tratament pentru depresie, anxietate, etc. DAR NIMENI nu mi-a dat o zi de concediu!!! Am fost la MF cu evaluarea psihiatrului, mi-a fost refuzat CM. Am avut ambii copii raciti, o sapt intre febre,varsaturi, tuse, dormit 2h/noapte, nu am primit o zi de concediu, a trebuit sa ma adun si sa lucrez. Am acumulate 25 de zile de concediu de odihna pe care nu mi le pot lua pentru ca suntem understaffed. Countless overtime hours. Am cautat si alt job, prima solutie a tuturor; ori sunt overqualified ori nu ma suna nici naiba. What do I do? Where do I go from here? Copiii nu cresc doar cu iubire, le trebuie si haine, mancare, scoala (care nu e deloc gratis cum zice ministrul). Just one note; sotul lucreaza cot la cot cu mine si este implicat 100% in orice treaba in casa; ne impartim care cum poate, unu pune masa, altul pune vasele la spalat, etc.

    • Kat

      Schimba MF cu altul

    • bea

      Ceva nu e în regulă, ambii soți lucrează? Că altfel nu văd de ce nu ți-ar da medicul de familie concediu. Pentru copiii mici se dau zile de concediu părinților să-i poată îngriji atât timp cât ambii soți sunt angajați (vă trebuie adeverințe de la locul de muncă). Eu zic să mai întrebi și să iei în considerare și varianta schimbării medicului de familie.

  7. O-alta-mama-care-vrea-la-balamuc

    Sunt cea mai rea, cu cele mai rele ganduri de pe pamant, daca ma aude cineva ca spun asa ceva! Dar cui sa ma mai plang?! E o frustrare in mine enorma, ca o sa explodeze dinamita candva! Vineri, de exemplu, am tinut copilul acasa, ca bolnav si febra, si tuse toata noaptea, si nu am reusit sa o trimit la gradinita (mama muncitoare in strainatate, aici), si toata ziua sedinte peste sedinte, de parca lumea gaseste de munca fix vinerea! Si sa ma sinucid nu alta, ca copila nu facea decat sa planga si sa ma strige, iar toata lumea din sedinte o auzea, si mai erau si clientii. Ce sa faci, ce sa mai faci in situatii d-astea? E inutil mesajul meu, dar vreau sa ma plang, pur si simplu, ca asa simt in momentul asta! Va imbratisez pe toate!

    • Ai descris cu niste cuvinte, de parca te si vedeam in situatie. Vad oboseala ta si neptuntia fata de copilul bolnav, precum si disconfortul fata de cei care o auzeau cum tipa. Ma bucur ca ai prins un moment sa scrii toate astea. Iti doresc sa se alinieze planetele repede, iar, pana atunci, te mai astept pe aici sa lasi comentarii cand iti vine.

      E foarte bine sa le dai drumul, sunt de timente vii, unele violente, da-le drumul, nu le tine

  8. ana

    pandemia nu a facut decat sa scoata si mai mult dezinteresul statului fata de familie, femei si copii, desi, la modul declarativ, toti politicienii au discursul cu protejarea familiei, in realitate stim ca nu e asa. despre egalitatea de gen nici nu mai are rost sa vb, e aproape inexistenta in Romania. doar ca pandemia va trece, iar aceasta problema va ramane, pentru ca avem memorie scurta. poate ar fi bine sa incepem din familie, sa ne educam altfel si fetele, si baietii. si poate ar fi cazul ca femeile sa fie interesate mai mult, in vremuri normale, de drepturile lor. stiu ca e dureros, dar nimeni nu-ti da drepturi daca nu le ceri.

  9. Anca

    Anul trecut, prin mai, domnișoară mea de nici 3 ani atunci, s-a jucat în pat pana i-a sărit cotul. “Cotul guvernantei” se numeste, si rar se intampla altfel decât smucitura…
    Am stat 24 de ore in spital… la Luther.
    A fost “all inclusiv”. Asta am simtit. M-am bucurat la maxim de liniște. De un singur copil si nici o farfurie de spalat…

  10. Andreea

    Credeam ca doar eu am ganduri din astea generate de epuizare. Am ajuns in halul in care mi-a trecut prin cap ca ar fi super daca m-as infecta cu covid ca sa ma internez si sa stau putin linistita. Ca sa supravietuiesc psihic m-am reapucat de citit romane siropoase gen seria Bridgerton. Am nevoie de o realitate alternativa senina si fara probleme majore.Sotul participa cot la cot cu mine la toate treburile, dar chiar si asa ne e greu.

  11. A

    Chiar mă simt văzută cu acest articol. Este o perioada epuizanta pentru noi, eu tocmai l-am trimis la plimbare pe cel mic cu soțul ca sa stau ca o pleasca pe canapea sa nu fac nimic pentru că nu mai pot. Între gătit, schimbat și spalat toddlerul (care oricum refuza aceste activități), jucat ceva jocuri cu el, scos muci și dat medicamente că e răcit, am mai avut un training de jumătate de zi plus inca vreo 5 ședințe. Ca urmare el nu a dormit de prânz pentru că nici eu nici sotul nu am avut cum sa îl bagam la somn. In plus fac o grămadă de greșeli la munca pentru că mă concentrez in 10 locuri in același timp, nu pot sa rețin nimic, și din păcate mai și tip la cel mic pentru că fix când am nevoie sa stea putin liniștit, incepe circul. Simt că nu sunt nici o mama buna și nici un angajat bun. Și vă rog să mă credeți că soțul meu mă ajută enorm, iese cu cel mic, facem cu schimbul când avem ședințe, găsește când poate etc. Dar eu sunt epuizată.

  12. Simona

    Cred ca multe mame simt ca este vorba despre ele în acest articol. Pentru mine ultimul an și jumătate a fost greu…o depresie postnatala apărută odata cu începutul pandemiei, statul în casa cu 2 copii (3a1l și 3l pe atunci), un sot al cărui job necesita prezenta fizica zilnica…pot spune ca am fost norocoasa ca nu a trebuit sa merg la servici sau sa lucrez de acasă dar mancare, vase, haine și curatenie plus 2 copii au fost prea mult…am clacat la un momentdat…2 zile am stat în pat…alaptam pitica și atât…soțul s-a descurcat cum a putut, și a concluzionat ca e greu fără mama, deși se implica la fel de mult ca mine în tot ce înseamnă copii și casa. Am crezut ca odată cu apariția vaccinului lucrurile vor începe sa revină cât de cât la normal dar, nu a fost asa. De joi, 28.11, ma întorc la servici…teoretic, practic direct în concediu…gradinita inchisa=copil acasă, copil care nu înțelege de ce sora lui merge la cresa și el nu. Soțul nu își poate lua concediu deci se sacrifica a n oara mama…Multa putere mămici de pretutindeni!

  13. A

    Ai grija ce îți dorești ca s-ar putea sa primești. Si eu tot asa am zis în gând și m-am ales cu un covid și cu mai multa oboseala.

  14. A

    Acest articol a fost pe sufletul meu în aceasta dimineața. Am ieșit dintr-o tura îngrozitoare, acasă am doi copii, norocul meu ca e și buni pe lângă noi. Am făcut o baie cu apa fierbinte pt ca am stat 12 ore doar în picioare și ma dor toate. Toată lumea ii plânge pe medici dar de noi asistentele nimeni nu zice nimic. Suntem obosite fizic, psihic, nu avem timp sa mâncăm sau sa bem apa. Ca au covid sau ca nu au , oamenii au devenit din ce în ce mai dificili și cu multe complicații. Fiecare pacient vrea atenție totala, nu contează ca mai sunt și alți pacienți în jurul care care au nevoie de noi. Striga la noi, bat în marginea patului, arunca pe jos șervețelele în care și-au suflat nasul, unii dintre ei ne. mai și lovesc. Medicii au pretenția sa facem totul ca la carte, bolnavii ne cer toată atenția și acasă când ajungem familia își cere și ea drepturile. Teme peste teme, lecții neînțelese în online pe care trebuie sa le explicam noi părinții, mâncare sănătoasă, casa și copii curați. Asa ceva este imposibil.
    Bună ideea cu balamucul. Măcar acolo primești o farfurie cu mâncare pe care nu ai făcut-o tu.

    • Citesc în mesajul tău că sunteți la capătul puterilor, îmi imaginez că e o muncă mai obositoare și solicitantă decât a multora, inclusiv a medicilor câteodată. Turele de 12 ore mi se par horror, mai ales că îmi imaginez că nu dormi prea mult.

      Îți doresc multă putere. Te mai aștept pe aici

    • Cristiana

      Eu sunt medic si va apreciez foarte mult. Munca Dvs. este foarte importanta, grea si in aceasta perioada groaznic de stresanta, mai mult decat de obicei.

      • Ce super că ai scris asta! Poate că ar trebui să ne gândim mai mult la asistente și la asistenți, la infirmiere. Știu că sunt super munciți oamenii ăștia. Și să le spunem că îi vedem și apreciem.

  15. Nikki

    Și eu apreciez personalul medical-asistente, medici, infirmieri, va transmit un gând bun, va doresc putere să (mai) rezistați, și va recomand cu căldură să ignorați răutățile. Omul este, în general, o ființă ingrată și toți cei care lucrează cu oamenii constata asta la un moment dat. Aveți o profesie grea, cu o răspundere enorma, deci sunteți oameni aleși. Urmați-va drumul, pentru mine și alții sunteți eroi.

  16. Ishtar

    Făcutul de copii, fără să îți dai seama prea bine la ce te inhami, este o decizie ireversibilă. Nu poți să-i dai retur. Și când îți dai seama de treaba asta și că nu poți să scapi de ei, well, De acolo vine burnout și depresie.
    Îi mulțumesc lui Dumnezeu în fiecare zi pentru că sunt childfree. Și mulțumesc și autoarei acestui blog pentru sinceritate și autenticitatea cu care își exprima gândurile și trăirile, spunând lucrurilor pe nume.
    Doamnelor, fiți deștepte: Use condoms and save yourselves! Nu vine statul sau soțul din dotare ca să va salveze de la bebeluseala, tot voi trebuie să va salvați viata și sănătatea mintala.

    • Adevărul e că să faci copii e ușor și fun, să îi crești e cu totul altă poveste. Dar e cea mai frumoasă poveste. Tocmai fiindcă e complicată. Exact cum cele mai bune filme sunt cele care îți trezesc emoții și te surprind, copiii sunt de o mie de ori mai așa.

      Am senzația că, înainte să îi am, trăiam într-o amorțeală.

      Nu am bănuit că va fi atât de greu în momentele grele, dar nici atât de frumos în momentele frumoase.

      Apreciez mult și admir oamenii care au luat o decizie împreună de a nu avea copii, mi se pare foarte matur și curajos într-o societate care ne dresează spre reproducere ca principal scop în viață.

      Eu am făcut copii fiindcă mi-am dorit de când eram mică. Nu mi-am dorit să mă mărit, dar copii da, dintotdeauna. Și în cele mai nasoale momente, simt în continuare că băieții ăștia doi au fost cea mai bună idee a noastră.

  17. D.

    3 săptămâni carantină că noi parinții am făcut covid pe rând, copilul negativ + 1 săptămână grădi închisă că rata de vaccinare era sub 60% + 2 zile de mers la grădi urmate de 3 acasă cu muci și febra, din nou copilul negativ și acum urmează încă o carantină de 10 zile pt că un copil de la grădi a ieșit pozitiv, anunț făcut pe grup din scurt în week-end ca mai toate anunțurile din ultimii 2 ani (măcar de data asta a fost sâmbătă seara și nu duminică).
    Am lucrat de acasă amândoi cu tot cu copilul de aproape 6 ani. Da, copilul e mult mai înțelegător decât anul trecut, da se joacă și mult singur sau stă liniștit uitându-se pe cărți. În marea majoritate a timpului suntem ok împreună, reușim să facem echipă bună și să ne împărțim treburile prin casă. Dar pur și simplu sunt câteva momente când cedam nervos (și eu și soțul) din te miri ce pt că nu e ușor jonglatul acesta între copil, îngrijit casă, făcut mâncare, job și alte angajamente și izolarea prelungită.
    Din când în când simt că am nevoie de timp eu cu mine și cu gândurile mele, fără jonglatul ăsta. Și apoi mă mai și simt vinovată de nevoia asta de timp cu mine. Mi-a ieșit articolul acesta în cale fix după un moment de criză și mă bucur tare că nu sunt singura care simte asta. Și da, uneori și eu îmi doresc să mă îmbolnăvesc și să zac. Numai că nu îmi permit asta.

Leave a Reply

© 2007-2021 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 228 queries in 0.476 s