Avem nevoie de probiotice când luăm antibiotice? Cele mai frecvente întrebări și cele mai recente studii (p)

probiotice impruvis miruna ioani

N-am mai luat antibiotice de ani de zile. Nu e o laudă, e o realitate. Nu am avut nevoie. Probabil că ultima dată când am luat, a fost în facultate, când și-a făcut damblaua o măsea de minte.

Posibil să-mi fi administrat ceva doză la cezariană, deși am născut în Anglia și acolo e foarte strictă folosirea de antibiotice. Nu mi-au pus nici măcar o perfuzie, iar oral nu am primit, dar nu exclud posibilitatea să nu mai țin minte bine.

Luăm antibiotice? O, sigur că da! Penicilina a fost o revoluție în medicină, a salvat mulți oameni de la moarte. Dar luăm antibiotice doar când avem nevoie de ele. Iar ca ele să își facă și efectul atunci, e important să nu le luăm ca pe bomboane. Nici după ureche, nici după ce așa s-a tratat vecina, nici după ce-am strănutat a doua oară.

Vă amintesc că e posibil să nu avem nevoie de antibiotice chiar dacă facem febră noi sau copiii, nici dacă e febră mare. Corect ar fi să întrebăm medicul, să pornim cu soluții de la simple la complicate, să avem răbdare, chiar dacă nu dormim niște nopți sau zile.

Iar atunci când începem un tratament cu antibiotice îl ducem până la capăt. Nu îl oprim fiindcă ne simțim bine, vine petrecerea de burlaci a colegului de bancă sau Revelionul. Ce naiba, facem un tratament serios și nu mai suntem la grădiniță!

Ce efecte secundare pot avea antibioticele?

Diaree, greață, vomă, tulburări gastro-intestinale. Cam astea sunt cele mai frecvente. Sunteți norocoși dacă nu le-ați experimentat niciodată.

E adevărat că anitbioticele distrug bacteriile bune din intestine?

Sigur că da. Exact din cauza asta și apar efectele secundare mai sus enumerate. Dar acesta e rolul antibioticelor: să distrugă bacteriile. De asta ne place de ele. Nu ne place că afectează și bacteriile sănătoase, ok, dar trebuie să ai priorități în viață. Întâi scapi de ce nu îți trebuie și apoi repari ce rămâne. Plus că există multe feluri de antibiotice. Cu spectru mai mult sau mai puțin larg. Cert e că studiile arată că tratamentul cu antibiotice afectează flora intestinală.

De ce e important să protejăm această floră intestinală?

Noi am învățat la școală că în intestine se află creierul imunității noastre. Nu e prima oară când scriu asta aici. Deci nu vrei să distrugi niciun fel de creier, mai ales unul care te apără. Aici avem 100 de trilioane de tipuri de bacterii. Ele sunt implicate într-o mie de chestii: metabolism, digestie, absorbția nutrienților, răspuns imunitar. Avem bacterii sănătoase și în alte locuri (în gură, în plămâni, în vagin, în tractul urinar, pe piele), dar în intestine sunt 80% dintre ele.

Ce spun cele mai recente studii despre probioticele combinate cu antibiotice?

Per total, un răspuns corect ar fi că încă se cercetează până să avem un consens al medicilor și cercetătorilor. Însă avem studii care demonstrează deja în mod clar eficacitatea anumitor tipuri de probiotice în diareea de după antibiotice (mai ales la copii). Acestea sunt: Lactobacillus GG and S. boulardii, foarte eficiente inclusiv în diareea după tratamentul antibiotic împotriva Clostridium difficile sau chiar rotavirus.

(sursa) Acest studiu a concluzionat că probioticele au redus durata diareei la copii cu 1 zi.

O analiză a 23 de studii care a inclus aproape 400 de copii a constatat că administrarea probioticelor în același timp cu antibioticele ar putea reduce riscul de diaree cu mai mult de 50% (sursă).

O analiză mai amplă a 82 de studii, inclusiv peste 11.000 de persoane, a găsit rezultate similare la adulți, precum și la copii (sursa).

Dacă luăm probiotice, nu riscăm să luăm antibiotice degeaba? Nu le anulează efectul?

Nu, mai degrabă e invers. Luate împreună, antibioticele pot anula efectul probioticelor.

Paranteză: Există riscul ca după ce antibioticele ”curăță” intestinul de bacteriile bune, aici să își facă reședință doamna Clostridium difficile, care e fix cum îi zice numele: o bacterie tare dificilă. (Există secții speciale pentru ea la infecțioase, nu e de glumă. Tatăl unei prietene bune a luat-o din spital când a fost internet. De covid a scăpat, dar nenorocita asta era să-l omoare.

De asta, medicii recomandă să luăm probioticele fie cu 2-3 ore înainte de antibiotice sau cu 2-3 după și, obigatoriu, 5 zile după încetarea tratamentului cu antibiotice.

Putem lua probiotice din mâncare?

Desigur. Faza e că mereu avem posibilitatea să ne luăm chestii bune din mâncare. Întrebarea e cum să fie acea mâncare? Și în ce cantitate? Da, bananele au magneziu, dar la cât sunt eu de obosită, mi-ar trebui o tonă. Oare câte calorii are o tonă de banane?

Dar, de amorul discuției și pentru o alimentație sănătoasă, bogată în probiotice, poftiți câteva sugestii:

Pentru micul dejun:

  • Iaurt
  • Chefir
  • Pâine cu maia

Pentru prânz:

  • Brânză de vacă
  • Kombucha ( este o băutură fermentată, ușor alcoolizată și efervescentă, dulce, obținută de regulă din ceai negru sau verde. E prima oară când aud de ea.)
  • Tempeh (se pronunță tempe, este un aliment tradițional javanez făcut din soia fermentată. Arată ca un orez expandat. N-am mâncat niciodată, dar poftă bună cui încearcă.)

Pentru gustare:

Murături fermentate

Pentru cină:

  • Varza murată fermentată
  • Kimchi (aveam frigiderul plin pe vremea când împărțeam apartamentul cu colega sud-coreeană)
  • Supa miso

Tot ce vă rog e să nu vă apucați să beți bambucha din asta dimineața, la prânz și seara, după care să conduceți sub influență și să fiu vinovată de diverse accidente și ridicări de permise. Cheia succesului e întotdeauna moderația și niciun aliment în exces nu înseamnă sănătate pe pâine.

Dar probiotice din suplimente alimentare?

Există mai multe variante de probiotice pe piață:

  • Capsule sau pastile
  • Pulberi
  • Lichide

Eu prefer capsulele, dar copiii nu pot să le înghită, așa că au varianta de picături sau pulbere.
Suplimentele probiotice pot fi combinate cu un prebiotic. Prebioticele sunt carbohidrați complecși care hrănesc microorganismele din intestin. Practic, prebioticele sunt „mâncarea” pentru bacteriile bune. Ele ajută la hrănirea bacteriilor bune și la menținerea sănătoasă. Prebioticele includ inulină, pectină și amidon rezistent.

Când aveți un supliment care combină un probiotic și un prebiotic, acesta se numește simbiotic.

Care sunt cele mai bune probiotice?

Din ce am citit, cele mai eficiente ar fi cele care conțin mai multe tulpini de bacterii bune. Astfel, acoperă o gamă mai largă și pot ajuta în rezolvarea și prevenirea mai multor probleme.

De exemplu, Impruvis Simbiotic e un simbiotic cu trei tipuri de bacterii bune (2 lactobacili și Bifidobacterium longum) și fibre non-digerabile. Acestea stimulează dezvoltarea de lactobacili și bifidobacterii în intestin, dar nu și de bacterii patogene. Prebioticele astea sunt ca un catalizator de probiotice.

Bine, dar dacă înghițim suplimentele de probiotice, nu vor fi distruse de acidul din stomac?

Depinde. De exemplu, capsulele Impruvis sunt protejate enteric printr-o tehnologie specială (se numește ProTarget), prin care se aplică un film protector matriceal. Filmul rămâne intact la contactul cu pH-ul scăzut al acidului gastric, iar simbioticul trece în siguranță prin stomac. Când ajunge în intestin, la contactul cu un pH de aproximativ 6.8, filmul se dizolvă și eliberează de 10.000 ori mai multe bacterii benefice vii în intestin decât capsulele neprotejate.

Probioticele pot face rău?

Pentru majoritatea oamenilor sănătoși, probioticele nu cauzează nicio problemă. În general, acestea sunt considerate sigure. Eu zic că merită încercat și văzut dacă ajută într-o anumită afecțiunea medicală. De exemplu, mulți se luptă de ani de zile cu Helicobacter Pilori. Precis ați auzit. Tratamentele care există dau roade și nu prea. Aș încerca și cu niște probiotice gen Impruvis Simbiotic? Da, sigur că da!

impruvis simbiotic miruna ioani.jpeg

– au o aderență excelentă la pereții intestinali, producând bacteriocine care care inhiba o serie de bacterii patogene, stimulând multiplicarea bacteriilor benefice și restaurarea florei intestinale normale;

– ajută la refacerea florei intestinale afectată de consumul de antibiotice;

– favorizează un tranzit intestinal normal: ajută la combaterea tranzitului intestinal întârziat sau accelerat;

Vedeți, există o mulțime de cercetări pe probiotice. Oamenii de știință încearcă să stabilească când și cum ar trebui să fie utilizate, precum și cât de eficiente sunt. Până iau ei o hotărâre, pacienții se chinuie cu candidoze, balonare, flatulență, colon iritabil și alte probleme. Atâta vreme cât probioticele nu fac rău, eu n-aș sta fără să încerc. Dar na, eu sunt o fire curajoasă, nu neapărat un exemplu pentru mulți. Amintiți-vă că am născut natural după cezariană și seara m-am întors acasă.

Sfatul meu e să vorbiți întotdeauna cu medicul înainte de a începe să luați orice, chiar și un supliment alimentar. Știu că sunteți niște cititori deosebit de inteligenți aici și informați, dar merită întrebat. Când e vorba de sănătatea dumneavoastră, o discuție cu medicul nu e niciodată pierdere de timp.

Articolul anterior

Despre noaptea în care eram pregătită să plec și să-i las

Articolul următor

Mamele României sunt în criză

4 Comentarii

  1. Elena

    Mai exista bors fermentat, socata sau diverse bauturi fermentate gen socata sau kombucha(pacat ca au nevoie de zahar ca sa fermenteze fie el si brut). Sunt o mare cautatoare de probiotice naturale.Multumim

  2. Diana

    Foarte informativ articolul 👍🏼 Poate ar mai fi doar de adadugat, in cazul pacientilor spitalizati, imunsuprimati, cei cu cateter venos central, sub chimioterapie sau pancreatita si bine inteles cu alergii la diferite bacterii de drojdie exista intr.adevar contraindicatii 😌 sa ramanem sanatosi

Leave a Reply

© 2007-2022 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 150 queries in 0.139 s