Nu, să te plângi că n-ai căldură în casă nu e un moft de prințesă răsfățată

Plătesc taxe, sunt la zi. Trăiesc într-o capitală europeană. Am sistem de canalizare și calorifer în casă. Nu locuiesc la țară, cu toaletă în fundul curții. Nu mă spăl la lighean că așa-i obiceiul vremii. Suntem totuși în anul 2021.

După pozele cu picioarele în cuptor, ieri am pus niște stories în care ziceam că mi-e groază să mă întorc în București, în frigul de acasă.

Am primit multă empatie și compasiune (mulțumesc). Am primit și mesaje de genul ”dar de ce nu vă puneți, dragă, centrală?”. Păi, iacătă, în București nu e voie. Nu primești autorizație, iar în unele zone e chiar interzis prin lege.

Altă internaută mă certa că țin copiii în frig și îi spăl la fund cu apă rece, când, la banii și pozițiile noastre, ne-am putea muta la hotel toată iarna. De ce sunt nemulțumită? Hilton-ul mă așteaptă.

Băi, lumeo. Nu e normal, voi sunteți bolunzi la cap? Normal e ca atunci când plătești apa caldă și ai robinet la chiuvetă, când îi dai drumul, să curgă apă caldă. Normal e să porți căciulă doar afară. Normal e să îți bagi doar friptura în cuptor, nu și picioarele cu șosete de lână.

Mă trezesc azi, primul lucru îi șoptesc bogatului de lângă mine: Te duci, te rog, să dai drumul la aer condiționat și la cuptor? La care el: -Vrei să gătim copiii?

Umor de sezon, la 7 dimineața.

O altă cititoare îmi trimite printscreen-uri de pe un grup unde comentează consilieri din primărie. Sunt niște explicații kilometrice și asigurări că primăria face tot ce îi stă în putere să remedieze situația, dar, atenție, nu ține de primar și nici de firma care furnizează căldură. Mă rog, corect ar fi ”care nu furnizează căldură, dar e plătită ca și cum ar face saune la oameni în case”.

Deci ați înțeles, caz clasic de nu-i nimeni de vină.

Dar cine e de vină, dragă? Dacă nici primarul, nici firma. Vă zic eu, oamenii sunt de vină. Păi nu lor le e frig? Ce, primarul le-a pus receptori de temperatură în piele? Primarul le-a făcut sistemul de termoreglare umană? Să facă flotări în casă până transpiră. Să dea cu aspiratorul până le ard palmele. Să facă tocănițe și să amestece în mămăligă. Cu cât mai vârtoasă, cu atât mai multă căldură- producție proprie.

Ce e vina primarului că oamenii vor să se spele cu apă caldă? Că nu vor să facă naibii pneumonie la ei în casă? Nu, dragă, scapă cine poate. Ce covid și pandemie, stai că ne bagă ăștia boala-n oase ținându-ne în frig până ne crapă.

Faza știți care e? Că, dacă aș fi văzut lucrări toată vara. Săpături, străzi sparte, țevi înlocuite. Dacă aș fi citit în presă ”Primarul nostru nu doarme. Caută soluții pentru la iarnă.” Dacă aș fi văzut că a rămas din București nerezolvată doar o mică parte și am tras noi paiul scurt, dar în două săptămâni se rezolvă.

Dacă aș fi văzut că îi pasă cuiva și de sănătatea noastră, aș fi fost mult mai puțin revoltată. Aș fi înțeles, aș fi avut răbdare.

Și da, sigur că noi avem aer condiționat care dă căldură. Avem cuptor și calorifer electric. Dar știți cum încălzesc astea? Dau un fel de căldură rece. Adică te trezești că nu mai poți vorbi dintr-o dată. Că ți se usucă gâtul și pielea. Lucrurile sunt reci prin casă. Când te pui în pat, ai senzația că e ud așternutul.

Noi avem toate lucrurile astea și știm deja că suntem bogați, ne permitem plăți imense la energie electrică. Dar alții? Bateți la un vecin la ușă, să-l vedeți cum stă în casă. Câte veste poartă una peste alta și ce cizme are în picioare.

Aseară când am ajuns, aveam apă caldă. Încă avem la ora publicării acestui articol. Dar pentru câtă vreme? Caloriferele sunt bocnă. Când le repară? Nu se știe, că practic, nu e nimeni de vină în afară de receptorii oamenilor din piele.

desen din articolul
”Cum detectează organismul
temperatura exterioară?
O explicație la nivel molecular”,
din scientia.ro.

Reparați-vă termostatul intern, defecților, e singura șansă.