Mizeria din balsamul de rufe: 6 chimicale care te vor face să-l arunci la gunoi în secunda doi

Balsamul de rufe mi se părea s3xy prin gimnaziu, când se întorceau sașii din Germania și hainele lor aveau mirosul ăla specific de curat. Îl știți.

Era un miros-statement pe atunci, cam cum ar fi acum o geantă Hermes. Nu era suficient să fii curat, trebuia să și arăți că ești. Adică, să simtă toți ceilalți din jur cât ești de occidental.

Balsamul de rufe nu mi s-a mai părut s3xy, când mama mi-a explicat că nu avem nevoie de el. De ce? Că veneau la cabinet tot mai mulți copii cu dermatite de contact și alte probleme apărute din senin. Păi?

Uite-așa. În anii 90, când românii s-au scăpat la magazine și produse ca în vest.

Le-a dat mama cel mai simplu tratament, că e femeie deșteaptă și, mai ales, un medic excepțional, care întotdeauna a luat-o de la simplu la complex. N-a sărit cu creme și cortizon, că a zis: ”fără balsam de rufe în mașina de spălat”. Le-a trecut copiilor dermatita, altora alergia, altora astmul.

Intuiția mamei s-a dovedit corectă imediat. Acum știm că balsamul de rufe strică hainele (mai ales pe cele tehnice, pentru sportivi), dăunează sănătății, în general, și pielii, în particular, și poluează mediul înconjurător.

De ce a fost inventat balsamul de rufe?

Cine își amintește de rufele spălate cu săpun de casă, butucănos și maroniu, făcut de bunici prin pivnițele de la țară? Adevărul e că detergenții de pe vremuri erau destul de duri. Hainele rămâneau scorțoase, înțepăcioase, te zgâriau.

Sigur că, între timp, nu mai e cazul. Astăzi avem tot felul de săpunuri și detergenți șmecheri, tehnologii, care își fac treaba excelent și sunt suficienți.

De ce folosim totuși balsamul de rufe acum?

Pentru că miroase frumos, hainele nu se mai electrizează, nu se șifonează, sunt mai  pufoase și moi. Plus că ne-a intrat în obișnuință. Știți cum unii oameni beau cola alături de orice ar mânca? Fix așa și cu balsamul. Îl cumperi automat împreună cu detergentul, nici nu te mai gândești. E un reflex condiționat.

Cum funcționează balsamul de rufe?

Formează o peliculă subțire peste țesătură (cred că ați simțit-o și voi). Această peliculă face hainele mai fine și astfel le scade încărcarea electrostatică, fiindcă se reduce forța de frecare. Ele pur și simplu alunecă mai ușor, ca-n reclame.

Balsamul aduce și o încărcătură electrostatică pozitivă, ca s-o neutralizeze pe cea negătivă și să nu iasă scântei.

Separă firele din țesătură (similar ca balsamul de păr), ceea ce face prosoapele mai pufoase.

Mai și miroase excelent și rămâne ca îmbibat în haine. Atunci, dacă e așa grozav, de ce mă iau de el?

Balsamul de rufe strică hainele

Poate ați observat că prosoapele spălate cu balsam de rufe nu mai șterg așa bine. Nu vi se pare! Chiar așa e. Explicația e că balsamul formează ca un strat de ceară peste țesătură. Asta o împiedică pe țesătură să mai absoarbă apa. E ca un por astupat, care nu mai lasă nimic să treacă.

De asta, pe unele haine tehnice (echipamente sportive) scrie să nu folosiți balsam de rufe! Fix de aia, fiindcă materialul lor e făcut special să absoarbă transpirația sau să elimine căldura. Iar balsamul pur și simplu i-ar pune un dop, deci l-ar strica.

Poate ați mai observat ceva: că prosoapele sau hainele de sport spălate cu balsam încep să pută la un moment dat. Prind așa un miros de îmbâcsit, de care nu mai poți scăpa oricât le-ai spăla. Asta e tot din cauza stratului ca de ceară pe care-l formează balsamul peste ele. Acest strat se acumulează și nu e ușor distrus de detergent.

Balsamul de rufe te strică pe tine

Sper că sunteți pregătiți. După ce citiți asta, o să mergeți direct la baie și o să aruncați tot ce a rămas din balsamul vostru la wc.

În primul rând, se pare că balsamul face rufele mai inflamabile. Nici nu știu dacă e un cuvânt. Ce știu e că focul n-are milă și că nici nu vrem să testăm. (sursa)

În al doilea rând și toate câte urmează, balsamul de rufe conține o grămadă de căcaturi, mă scuzați, care ne fac să fugim cât putem și să ne cheltuim banii pe altceva.

1. Amoniul cuaternar

De exemplu, compușii de amoniu cuaternar sunt niște ioni încărcați pozitiv, care fac hainele să nu se mai electrizeze. Le conferă acea senzație de moi și pufoase, dar se știe că irită pielea și tractul respirator; pot fi toxici pentru sistemele noastre de reproducere.

Un studiu pe personalul medical care a folosit produse de curățare cu amoniu cuaternar (are și efect antibacterian) a descoperit o creștere semnificativă de astm. (sursa)

2. Parfumurile

Ca linie generală, să știți că parfumurile sunt toxice. Într-o gospodărie ne întâlnim cu aproximativ 3000 de parfumuri diferite, care se duc direct în plămâni și nu ne fac niciun bine. Are zero sens să adăugăm unul care să fie cu noi în 100% din timp.

Studiile pe șoricei arată clar că emisiile din balsamul de rufe sunt toxice pentru sistemul respirator. Cercetătorii spun că se corelează clar cu efectele adverse de care se plâng oamenii.

3. Ftalații 

care dispersează mirosul.

4. Moscurile sintetice precum galaxolidul

care se acumulează în corp; și mult mai multe.

Amestecurile de parfumuri pot provoca alergii, dermatite, dificultăți de respirație și potențiale leziuni reproductive. Cercetările indică faptul că parfumurile provoacă iritații și atunci când sunt ventilate în aer liber, în special pentru astmatici și pentru cei sensibili la substanțe chimice. Nu merită riscul.

5. Metilizotiazolinona

Stați liniștiți, nici eu nu știu citi cu voce tare ce-am scris mai sus pe litere. Metilizotiazolinona e unul dintre cei mai îngrijorători conservanți din balsamul de rufe. Cauzează alergii puternice pe piele. E un ingredient frecvent prezent în cremele de protecție solară speciale pentru copii (sursa).

6. Glutaralul

E un alt conservant cunoscut ca declanșator de astm și alergii cutanate. Glutaralul (sau glutaraldehida) este, de asemenea, toxic pentru viața marină.

Balsamul de rufe strică și planeta

Țineți minte că el se clătește în apă, care se ”revarsă” în altă apă. Glutaralul, am scris mai sus. Amoniul cuaternar nu e ușor biodegradabil, cu atât mai puțin în apă și e toxic pentru viața acvatică. (sursa)

Mai sunteți cu telefonul în mână? Sau ați dat între timp o fugă până în baie, să scăpați de balsamul de rufe din casă?

🙂

Sigur că fiecare om e liber să facă propriile sale alegeri. Important e însă totuși să știe ce se ascunde în orice variantă.

Avem alternative?

Am auzit că sunt oameni care folosesc oțet la clătire, că lasă rufele strălucitoare și nu miroase. (N-am încercat, dar dacă e cineva care face asta, poate ne împărtășește experiența). Altfel, pentru a înmuia rufele, sunt niște mingi pentru lână, precis avea bunica.

Noi nu folosim nimic pentru rufe. Nu simt lipsa, nu simt nevoia. Îmi place mirosul discret de curat după ce s-a clătit detergentul. Cred că trăim oricum bombardați de chimicale. Pielea e cel mai mare organ. Așa că, permiteți-mi să o scutesc, s-o îngrijesc și s-o iubesc. Faceți la fel cu a voastră.