Frenul restrictiv și frenectomia, ca o veste bună în alăptare – interviu cu dr. Aura Florea, medic dentist la DENT ESTET (p)

frenul restrictiv frenectomie miruna ioani

Hai să lămurim de la început treaba și să vorbim corect, ca să nu ne doară ochii și mintea:

E greșit să spui ”copilul are fren”. Toată lumea are fren.

Frenul e ceva perfect normal, acea pieliță de care sunt prinse buzele și limba să nu ne fluture peste ochi când bate vântul.

Glumesc.

Problema e când acest fren e prea scurt și îi încurcă pe oameni. 10% dintre bebeluși au fren restrictiv la naștere. E cea mai frecventă problemă la nou-născuți, din cauza asta nu se pot atașa corect la sân.

Pentru o atașare corectă, bebelușul trebuie să poată scoate limba și răsfrânge buzele peste sân. Când frenul e restrictiv, nu-l lasă să facă asta.

Consecințele sunt multiple:

  • bebelușul nu se poate hrăni
  •  înghite mult aer,
  • are colici și plânge,
  • secreția lactată scade, pentru că sânul nu e stimulat cum trebuie,
  • mamei îi apar răni care o taie în carne vie

E o chinuială îngrozitoare dacă nimeni nu se gândește să verifice copilul în guriță. Fiindcă se poate rezolva foarte ușor și repede. Vom vorbi și despre asta.

De ce e important să verificăm frenul imediat după naștere

Ce spun cititoarele, care-s pățite:

Şeful de la neonatologie din spitalul în care am născut ne-a spus răspicat că nu există această afecţiune şi că e o chestie inventată de consultanţii în alăptare 😞

A spus asta, dojenindu-mă, la o săptămână de la naştere, pentru că micuţul nu lua în greutate. Probabil nu o să uit toată viaţa acea zi.

Am plecat de la spital îngrozită că sunt incapabilă să mă descurc în postura de mamă. Au urmat nenumărate vizite la medici, prin spitale, pentru că nu reuşeam să înţelegem ce se întâmplă. Din unul dintre spitale, copilul a luat o bacterie şi am dat-o în alte belele.

Şi asta doar pentru că am avut neşansa să fim preluaţi de acel neonatolog.

Alţii, din acelaşi spital, făceau intervenţia la fren imediat cum sesizau problema, după naştere…

Am rezolvat-o şi noi câteva luni mai târziu, dar cu nişte costuri emoţionale şi nu numai … pe care nu le pot descrie.. Când totul putea fi atât de simplu.

– Gabriela I.

 

Nu mi-a spus nimeni ca al meu copil ar avea fren…abia după ceva timp a observat medicul de familie…l-am tăiat când avea 9 luni și îmi amintesc și acum primul alăptat de după intervenție – magic, parcă ii simțeam toată gurița, avea alta forța, altă atașare…
-Adelina G.

Mai multe mărturii găsiți la postarea aceasta de pe facebook.

Am povestit despre acest subiect cu medicul specialist, dr. Aura Florea:

Cum își pot da părinții seama acasă că bebe are fren restrictiv?

Dr. Aura Florea: Când ridicăm limba copilului, o să vedem acolo o pielicică albă, care leagă limba de planșeul bucal. La asta putem fi și noi, mămicile, super atente. De multe ori sunt bunicii cei care observă. ”Uite, când ridică limba copilașul, nu o poate scoate afară.”  De multe ori, când e un fren restrictiv și copilul vrea să scoată limba, se formează o inimioară. Asta poate să observe și mama, chiar dacă perioada imediat după naștere e una copleșitoare.

Dacă totuși nu observăm direct frenul restrictiv, există anumite semne care să ne trimită cu gândul la asta?

Dr. Aura Florea: Sigur că da. Când bebelușul nu reușește să se atașeze corect la sân și să facă sucțiunea de care e nevoie, ne putem gândi imediat la frenul restrictiv.

Când buzele nu pot sta etanș peste sân. Limba ar trebui să formeze împreună cu palatul bebelușului un jgheab, pe care laptele să curgă.

Atunci când apar ragade pe sfârcul mamei, răni sau diverse zgomote în timpul suptului, când bebelușul stă tot timpul la sân, nu se satură, se trezește frecvent noaptea.

Când bebelușului nu îi place să stea pe spate fiindcă limba i se duce pe spate.

Dacă vomează mult sau are colici.

Știm că bebelușii au ritmul lor, se trezesc din 2 în 2 ore, dar când copilul nu ia în greutate, mama are răni la sân, cu siguranță trebuie să ne uităm și în alte părți.

Poate frenul restrictiv influența și postura corporală?

Dr. Aura Florea: Da, e fantastic să vezi cum se schimbă toată dezvoltarea copilașului când reușești să aliniezi maxilarele și să tragă aer pe nas, nu pe guriță. Când e frenul restrictiv, copilașul nu poate respira pe nas și respiră pe gură, deci stă mereu cu ea deschisă. Astfel, oasele maxilare nu se dezvoltă.

E foarte simplu. Imaginați-vă, când vorbim, limba atinge, de milioane de ori, palatul, cerul gurii. Atunci îl împinge și îl mărește. Pregătește astfel maxilarul pentru dinții definitivi. Dacă frenul e restrictiv, limba nu ajunge în palat, palatul stă pe loc și o să vedem copilașul cu mandibula în spate și palatul slab dezvoltat.

Îl vedem de cum intră în cabinet: ceva cu copilașul ăsta nu e ok. Vorbim de cei mai mari, care au mușcătură inversă, care respiră doar pe gură, nu își folosesc nasul, oasele maxilare nu se dezvoltă. De acolo vine și poziția lui cocoșată, e palid fiindcă nu se oxigenează bine. După frenectomie și tratamentul ortodontic, după ce maxilarele se reechilibrează, îl vezi imediat cum își schimbă poziția corpului și înflorește.

De asta am zis că frenul restrictiv e ca o veste bună în alăptare. Căci este o problemă care se poate rezolva foarte ușor și rapid!
Alăptarea nu ar trebui sub nicio formă să doară.

Despre frenectomie. Multă lume se sperie când se gândește că un bebeluș așa mic are nevoie de operație, o îl taie, îi curge sânge. Cum se desfășoară procedura de frenectomie la un nou-născut?

Dr. Aura Florea: Frenectomia se face acum cu laser, ceea ce e foarte bine. Laserul stimulează vindecarea mai rapidă a țesutului. Nu curge sânge și nu e nevoie să folosim anestezic injectabil. Căci laserul exact asta face, se duce pe fibrele nervoase și reușește să facă acolo anestezie, deci nu doare.

Există creme topice, pe care  le aplicăm local, iar după 10-15 minute, se face secționarea frenului. Chiar imediat după, noi încurajăm copilul să fie pus la sân. Limba face mișcările ei și se și vindecă apoi.

Știu că aceste exerciții sunt controversate, unii spun că sunt traumatizante, alții spun că nu folosesc la nimic și că, dacă e, frenul se reatașează oricum. Ce părere ai?

Dr. Aura Florea: Exercițiile sunt simple. Depinde foarte mult de părinte, cât de mult își dorește să facă într-un fel recuperarea post-frenectomie. Cu degetul arătător în obrăjorul copilului stimulăm limba să se ducă spre degete, apoi în cealaltă parte, pe buză. Dacă îi atingem buza cu degetul, o să vedeți, copilașul are tendința să scoată direct limba afară, aduce și mandibula înainte.

Exercițiile sunt simple, dar și numai alăptatul face toată această treabă. Limba se mișcă suficient.

La ce vârstă se poate face o frenectomie?

Dr. Aura Florea: La orice vârstă facem frenectomie. Chiar și adulții pot să facă frenectomie. Sunt multe probleme care se rezolvă. Dar, cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Procedura e foarte simplă, e un pliu mucozal care e secționat. Atât de simplu și se pot rezolva atâtea probleme.

De exemplu, la adult, un fren labial la buza superioară poate să producă diastemă, adică strungăreață. Spațiu între incisivii centrali. Frenectomia, împreună cu medicul ortodont, rezolvă această problemă.

Mai pot apărea boli parodontale din cauza frenurilor prea jos inserate, care efectiv trag de gingie. Apar retracții gingivale la dinții adulți. Bineînțeles că există și alți factori, dar chiar și frenul poate fi unul dintre ele.

Interviul video este mai jos, îl puteți urmări integral:

Dacă aveți vreo suspiciune că bebelușul are fren restrictiv, întrebați medicul de familie, pediatrul, neonatologul, consultantul în alăptare. Iar dacă nu vă lămurește sau  zice că ce prostie mai e și asta, cereți încă o opinie.

Dacă ție, ca mamă, ți se pare că-i ceva în neregulă, ai încredere în tine. Mama e PRIMA din lume care observă orice.

Dacă aveți nevoie de frenectomie, găsiți varianta cu laser în clinicile DENT ESTET 4 Kids din țară. Nu stați pe gânduri, faceți intervenția fără probleme. Vorbim în interviu și despre ce se poate întâmpla mai încolo, în dentiția permanentă dacă frenul nu e îndepărtat din vreme.

Vă reamintesc să duceți copilul la dentist de la apariția primului dinte. Nu ca să-i facă nu-știu-ce, ci ca să formați obiceiul. Nu numai pentru copil, ci și pentru voi, părinții.

Ca să se obișnuiască din vreme. Nu, când apare prima problemă, tu să pierzi timp de valoare încercând să împrietenești micuțul cu cabinetul.

Asta și mai multe vorbim în interviu, deși nu toate câte le-am fi avut să le spunem.

Pe dr. Aura Florea o știu de când eram mică, nu mă pot abține să nu împărtășesc asta, iar ea juca tenis și mi se părea ireal de frumoasă. Venea la tata la cabinet, să învețe stomatologie. Astăzi e mamă de trei copii și facem live-uri prin internet cu fibră.

Ce grăbită și frumoasă e lumea.

Multă sănătate.

Articolul anterior

Mami, sa mai faci neaparat un copil!

Articolul următor

Lumina nu e în luptă cu întunericul. Când lumina se manifestă, întunericul dispare

4 Comentarii

  1. (alta) Iulia

    Fain articol și fain interviu 🙂
    De curiozitate, frenul restrictiv poate afecta și hrănirea cu biberonul? Întreb în ideea în care poate bebe nu e alăptat la sân din varii motive și atunci poți observa oare problema și dacă mănâncă biberon?

    0
    • mulțumim 🙂 nu prea afectează hrănirea cu biberonul, pentru că acolo nu e nevoie de limbă în mod activ, practic gurița bebelușului cu biberon nu face nimic, doar stă, laptele curge singur, bebe înghite.

      +1
  2. Mihaela

    Am fost cu bebe la un chirurg pediatru si la orl. Ambii au zis ca nu e nevoie de operatie, desi “e fren”, dar isi va reveni elasticitatea.

    As vrea sa merg totusi si la stomatolog, dar toata lumea in familie zice ca sunt nebuna si prea port copilul pe la toti medicii. :))

    0

Leave a Reply

© 2007-2020 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 139 queries in 0.468 s