Acum câteva minute, am găsit în bucătărie, lângă chiuvetă acest pahar cu apă.
E acolo de la prânz. Îl pregătisem pentru mine, să-mi înghit magneziul care mă ajută să țin minte că am de luat vitamine ori să nu fac pușcărie din te miri ce prostie.
”Hai să încercăm să punem într-un loc căciula când intrăm în casă. Ca să n-o căutăm până ne piere cheful de ieșit. DE FIECARE DATĂ. Ce-o fi așa de greu?”
”Hai să nu mai aruncăm papucii prin casă. Nu înțeleg de ce nu putem.”
”Ți-e somn? Culcă-te. Nu face cinșpe aiureli în loc, că apoi găsim căciula anul care vine.”
”Actele. Suntem campioni mondiali la împrăștiat. E chiar așa complicat să ținem și noi o ordine în sertare?”
”De ce aspiratorul de nas nu e niciodată în același loc?”
”Pijamaua copilului? Locuim în două camere, pentru numele Zeulului Pijamalelor pe pământ!”
Și lista de lucruri negăsite ar putea continua. Practic, după orice am nevoie, trebuie să caut mai întâi.
Inițial, am crezut că e o boală. Între timp, cred că e doar viața de mamă.
Când intri val-vârtej în casă, că unul face pe el și celălalt a făcut deja, ultimul lucru la care te gândești e ”să pun căciula în raftul de sus al dulapului din hol, împăturită în două părți egale”.
Când unul urlă că-i e foame și celălalt are deja jumătate de iaurt în urechi, ultimul lucru e să verifici poziția papucilor de interior raportată la picioarele pe care ar trebui să le încălzească.
Când Elena îți scrie că așteaptă de două zile un raport, Miruna îți cere clipul de urgență, curierul bate la ușă și la telefon ai o bunică pe hold, poate nu e momentul să iei o pauză și să tragi un pui de somn.
Viața mamelor e o jonglerie. Nu e o treabă începută de aici, continuată până acolo și terminată în x. Viața mamelor e ca un roman cu prea multe fire epice. Ca un zoom în care toți au microfonul deschis. Ca un vânt care îți bagă praful în ochi. Ca o petrecere care nu te lasă să dormi.
Viața mamelor e un pahar cu apă umplut la prânz și uitat pe blatul de lângă chiuvetă.
”Ce era așa greu să-l duci la gură și s-o înghiți? Dura o secundă și-un pic.”
Data viitoare când vă vine întrebarea asta pe limbă și urmează s-o livrați cu sunetul deschis, amintiți-vă că răspunsul e acest pahar cu apă.
L-am băut între timp. Mi-am spus că e o apă odihnită și i-am fost recunoscătoare că m-a așteptat. În fond, doar am îmbrăcat și dezbrăcat niște copii, le-am pus masa și am strâns-o cel puțin de două ori, am ridicat de pe jos bucăți de pâine, coji de banane și sâmburi de fistic, am scos costița din tavă și am încălzit-o apoi, am pus vreo două scutece curate, am spălat cel puțin un fund, am răspuns la două telefoane scurte și am salvat un picior rupt, de superman. După care, m-am trezit la mine în bucătărie că… trecuse fix o secundă și un pic 🙂
Fiți blânzi cu femeile care sunt mame. Ce zic eu, fiți blânzi cu toate ființele umane. Doar nu cereți ceva extra de la mame. Sunt șanse mari ca secundele lor să treacă diferit.
andressa
Chestia cu dezordinea mi-a mâncat ficații. Mi-a dat insomnii și dureri de cap. Și într-o zi am decis că nu se mai poate și aloc timp important organizării și selectării constante a lucrurilor. Selectare? Da, pentru că nu poți avea ordine daca ai PREA MULTE LUCRURI. Și am început să arunc. Timid la început, cu entuziasm până la urmă. și asumat. Apoi am ordonat, am ordonat mai am ordonat. Și nu am mai amânat: nu pun mai târziu geaca pe umeraș, nu pun mai târziu fișele Evei in mapă, jucăriile în cutia etichetată. Când trebuie să ieșim pe ușă? Totul e la locul lui. Suntem zen.
însă!!!
Diavolul se ascunde în ordine, pe cuvânt. Cineva se mai distrează când îi spui “pune la loc?” Sau “strangi singur sau eu arunc!” ? Nu prea. E un mic stres in această organizare care mie personal mi-a ușurat viața, mi-a simplificat-o, mi-a înfrumusețat-o. Acest stres e un preț pe care multi nu vor să îl plătească. Îi înțeleg. Nu știu cum e mai bine.
Fiecare își găsește liniștea și ordinea în propriul haos.
Ce vreau sa spun: într-o zi, ei vor crește și voi putea face ordine pe îndelete și te vei simți ca un alt om. Și e mișto!
Miruna
Stii care e faza? Ca eu asa traiesc de cand ma stiu. Doar ca atunci aveam un singur om in grija, acum am trei. Pe ei doi si pe mine. E greu sa cauti trei caciuli care pot fi in 5 locuri diferite.
Deni
Doamne cat de bine ai descris ce face, cat face, cum face si de ce face o mama atatea lucruri.
Ultimul lucru de care are nevoie e sa-i spui cum crezi tu ca ar trebui sa faca ea cele şpe mii de chestii zilnice.
Poti doar ” sa-ti inchizi microfonul” si sa te apuci de prima chestie pe care doreai sa o comentezi.
Cum si eu caut manusi si caciuli zilnic, am decis ca in lift sa le punem in geanta mea sau rucsacul de parc.
A doua zi cautam geanta mea sau rucsacul.😀
Miruna
Multumesc, am notat 🙂
Andreea
Si eu tot la faza de organizare/ simplificare sunt ca ma simt sufocata de lucrurile imprastiate prin casa. Am un copil de 4a7l si unul de 2a1l si sunt insarcinata a 3-a oara. Mi-am facut un plan de simplificare si ma ocup cand am timp si energie de cate un sertar ca nu am cand sa fac toata casa cap-coada. Ma gandesc ca daca tot nu o sa avem asa multe lucruri nu o sa aiba ce sa imprastie copiii. Ignor parerile celor din jur referitor la viata mea de mama ca efectiv ma enervez cand vad ce prejudecati au. Momentan lucram de acasa si eu si sotul meu si sunt unii care isi inchipuie ca stam degeaba si avem timp berechet. Nu avem bone sau orice fel de ajutoare, avem joburi corporatiste si fiecare zi e un maraton.
Miruna
Felicitari pentru bebe 3!
Andreea
Multumesc
Ioana
De cand sunt mama de 2, imi e constant sete și îmi vine sa fac pipi.
Ambele in acelasi timp.
Si din cauza asta nu pot sa dorm noaptea. Se trezește asta mic, ii dau sanul, mi-e sete, imi vine sa fac pipi dar stau langa el ca sa doarma. Aaaaargh!!!!
Nikki
Viața mamelor in pandemie (in special) , e despre a tânji sa pleci doua zile la un hotel, unde sa stai singura, în vârful patului, cu o carte, un tv și room-service. Doar două zile (hai, macar una, sa nu mă întind:)). Cum a făcut Meredith Grey într-un episod, trebuia să plece în weekend să-și vadă soțul, a aranjat sa lase copiii cu cineva, doar că s-a oprit la un hotel unde a petrecut weekendul singura. Premium, ce mai?:)) De la acel episod mi-a cam încolțit ideea asta in minte, dar nu prea am cum s- o pun in practică.:)
Ana
Când sunt suprasolicitată de ai mei (doi copii și soț ) le spun să mă lase să plec. Doar două zile, doar eu singură. Promit că vin înapoi 🙂
Răspuns : Nuuuu, avem nevoie de tine :))
Silvia R.
Cel mai trist e ca tot mamele au pretentii de la alte mame. Si vin cu mii si mii de sfaturi, bineinteles ca nesolicitate.
Chiar de curand m-am enervat maxim pt ca o alta mamica, fara nicio solicitare, a inceput sa imi caracterizeze copilul cel mare, sa imi spuna ce fac gresit, cum ar trebui sa fac etc.
Alexa. Stanescu
Doamne cum poti să scrii de frumos si adevarat! Tot ce ai enumerat tu imi zic si eu zilnic. Si-mi mai scriu in cap cum as scrie articolul si nu apuc! Asa ca te felicit pt ca apuci sk ca dai vestea mai departe
Ingrid
Ești vocea noastră, Miruna, ești vocea mea care până acum nu se auzea pentru că nimeni nu dorea s-o audă. Sunt o mamă fericită, nu mă plâng, doar că mi-am uitat de prea multe ori paharul cu apă și am crezut că am probleme. DA. Mi-am spus că m-am prostit, apoi că am o boală căreia nu vreau să-i scriu numele, apoi că.. nu are rost să mai scriu cât m-au torturat gândurile și fricile.
Într-o zi am realizat că nu e ușor pentru nimeni să fie multitasking și e normal să uiți lucruri atunci când ai atâtea de făcut și atâtea vieți de protejat și îngrijit, de alintat și îmbărbătat.
Te îmbrățișez, Miruna!
Îți mulțumesc pentru articolele tale, pentru susținerea ta, pentru sufletul tău frumos! 🤗😘✨🌹
Miruna
Mulțumesc pentru mesaj! Înțeleg că ești bine și mă bucur tare de tot.
o femeie
eu sunt la aceeasi concluzie ca si Andressa: dezordinea mea era legata de prea multe lucruri. Acum am cate un rand de pijamale, am mult mai putine cani, nu mai am covoare (suntem alergici la praf, renuntarea inseamna un boost in sanatate), un singur rand de incaltaminte, o singura pereche de jeans, 7 tricouri, fara caciuli etc. si zau ca le gasesc pe toate si curatenia merge tzais. Ok, pe aproape toate, spuneti mi si mie unde mi-e token-ul de la banca transilvania ca de cand s–o inchis biroul nu il mai gasesc (deci posibil sa fie la munca).
Mai mult, listele de meniu a adus disciplina alimentara, mi-a salvat sanatatea si banii si timpul si usurat mintea colosal de mult. De ani de zile nu am mai avut nevoie de suplimente. Realmente cu lista nu mai mor la intrebarea: “ce mancam azi” in fatza frigiderului plin si nu apoi la ajuns la comandat prostii.
Sa nu va luati de cartile mele, inca avem peste 600. Am dat o parte si ….am cumparat altele 😀 😀 😀 .
Dezordinea e un lux, e luxul omului care are multe.
Miruna
E super ce zici, îmi doresc și eu o viață minimalistă, cu lucruri puține, pe care să le înlocuiesc doar când nu mai pot să le folosesc. Fără cărți multe, că urlă rafturile noastre și eu nu găsesc nimic printre ele…
Andreea
Eu am trecut de vreo 4 ani la Kindle si sunt super incantata. Mi-am cumparat recent 3 carti de parenting recomandate de printesa urbana, dar sunt primele carti fizice pe care le-am comandat anul acesta si o sa le fac cadou la o prietena cand termin cu ele. E pacat ca editurile romanesti sunt asa in urma pe partea de ebook-uri ca as cumpara mai multa carte romaneasca.
o femeie
3 kindle in casa dar tot fara frana suntem la carti si accept ca fiind slabiciunea mea.
o femeie
nu am viata minimalista, sunt o femeie lenesa si am renuntat la cele ce nu imi plac. Ok, o parte 🙂 🙂 La carti nu voi renunta nicioda, am purtat peste mari si tari sute de carti, am mai imbogatit, ele sunt fericirea mea. Si atzele de tricotat. Si masina de cusut. Si florile. etc
o mama
Buna Miruna,
eu de la tine am invatat sa imi spun DA, fara a ma simti vinovata pentru ca al meu copil a avut de asteptat 1 secunda sa pot bea o cana de apa cu magneziu. Bonus, apa cu magneziu e buna pentru copii (si planeta) daca o bea mama 😊
Cred ca pentru a jongla cu brio, mai trebuie sa aruncam din/cu bile 😆
Miruna
Da, stiu. Faza e ca habar nu am ce s-a intamplat de am amanat
Paharul
Acesta cu apa. Daca nu l-as fi gasit seara, nici nu as fi stiut.
Roxana
Copiii cresc si vei avea timpul tau. Asta nu inseamna ca acum trebuie sa uiti cu totul de tine,dar stiu ca asa se intampla..
Cand era mica,fiica mea,uitam sa mananc pana la ora 16,nu beam apa…eram un robot.
Acum e mare si abia daca mai am 2 ore pline cu ea/zi. Sotul meu si-a “luat si el timpul lui”,cel putin 1 ora in care o scoate la plimbare,seara,timp in care sa vorbeasca fara sa stea la ecran niciunul dintre ei.
Concluzia este ca acum e foarte curat in casa,am toate lucrurile aranjate la locul lor. Deci,toate la timpul lor!! :))
Dana
Fetelor,rabdare! Va veni ziua cand lucrurile vor fi toate la locul lor….Dar va veti uita in jur si nu veti gasi copiii. Veti gasi caciula, fularul si manusile, ochelarii si ghemul de ata, dar copiii vor fi departe. Vor fi la casa lor si in dezordinea lor….Veti trage linie si veti face ordine in amintiri, numai acolo ii veti regasi copii. O carte lasata pe fotoliu , deschisa acum o luna la pagina 123, este tot acolo….nu o misca nimeni…si va va apuca un dor nebun de ei…Bucurati-va de anii acestia. Nu va stresati cu ordinea si dezordinea. Intr-o zi va veti dori sa ravasiti totul numai sa ii aveti dinnou langa voi.