Voi sări peste introducerea despre insolație. Ca să intrăm în pâine direct. E o problemă reală, copiii fac insolație unu-doi. Capul acoperit nu e un moft, e un must. Hidratarea, la fel. Și ca să nu fac eu pe deșteapta, am întrebat un medic pediatru, pe dr. Mihaela Niță. Citiți până la final.
Î: Cum ne protejăm copiii de insolație?
Dr. Mihaela Niță: Riscul de insolație este mare în sezonul cald mai ales în cazul copiilor. Cu cât vârsta este mai mică cu atât mai mare este riscul de insolație. Copiii au o toleranță mai mică la căldură.
Putem proteja copiii, în primul rând, printr-o expunere controlată la soare. Evităm expunerea în intervalul orar 10am- 5pm. Încercăm să oferim confort termic copilului. Dacă stăm in medii care se încălzesc foarte mult, putem apela la folosirea aerului condiționat (eventual, într-o altă cameră față de cea în care stă copilul). Hidratăm copilul cât se poate de bine oferind, în funcție de vârstă, lichide în cantitate mică și des. Chiar și alegerile în ceea ce privește mâncarea solidă pot fi adaptate situației cu o varietate mare de fructe de sezon, zemoase, salate de crudități (la copiii mai mari), mâncăruri usoare cu aport suplimentar de lichide (de exemplu supe, ciorbe).
Putem să facem baia un moment distractiv, încât să folosim baia, în zilele călduroase, ca metodă de răcorire.
Dacă suntem în deplasări, un spray cu apă sau apă termală are rol foarte bun de răcorire.
Î: Care sunt pericolele ascunse de a face insolatie, la care nici nu ne gandim?
Dr. Mihaela Niță: Datorită încălzirii globale efectele expunerii la soare și în medii foarte calde pot apărea după perioade de expunere foarte scurte.
Nu ar trebui să plecăm din casă cu un copil, chiar și la deplasări scurte, fără pălărie (ideal din materiale cu protecție UV), haine cu protecție UV/creme cu FPS 50, apă (la copiii cu vârstă peste 6 luni).
Pot să apară cazuri de insolație la deplasări scurte, dar în intervalele periculoase, la deplasările cu mașina (în niciun caz nu lăsăm copilul în mașină). Putem să fim în vacanță (la mare, munte) și să exagerăm cu expunerea la soare. Atenție, în cazul țării noastre, cazurile de insolație încep să apară încă din luna mai până în luna septembrie.
Î: Cata apa ar trebui sa bea un copil in functie de varsta? La 1, 2, 3, 4 ani?
Dr. Mihaela Niță: Aportul de apă de care un copil are nevoie depinde de vârsta, sexul, mediul în care trăim mai ales temperatura, și activitatea fizică pe care copilul o are.
Recomandările European Food Safety Authority sunt:
Până la vârsta de 6 luni aportul sugarului este de 100-190 ml/kg corp pe zi (acest aport este asigurat integral de lapte- alăptare/lapte muls/formula; nu oferim apă sau ceai la această vârstă). După vârsta de 6 luni aportul de lichide se recomandă a fi intre 800ml -1l pe zi. În al doilea an de viață aportul total de lichide este între 1100-1200 ml/zi.
La copiii cu vârstă de 2-3 ani aportul de apă ar trebui să fie de 1300 ml/zi.
La copiii cu vârstă de 4-8 ani aportul de apă este recomandat să fie 1600 ml/zi.
Ne referim la apa consumată ca atare (recomandat 70-80% din necesarul zilnic) dar și la apa prezentă în diverse alimente/mâncăruri.
Î: Care sunt semnele insolației?
Dr. Mihaela Niță: Semnele care ne sugerează insolația sunt:
- Cefaleea
- Amețeală, senzație de vertij
- Apetit scăzut, stare generală modificată, proastă
- Transpirații excesive
- Tegumente uscate, mucoase uscate
- Dureri musculare, dureri abdominale
- Respirații rapide, puls rapid
- Temperatură crescută, peste 38 grade Celsius
- Senzație de sete pregnantă
Aceste simptome pot fi mai greu de identificat la copiii cu vârstă mică. La sugari putem observa doar agitație/apatie, plâns neconsolabil, febră.
Î: Ce tratament putem oferi acasă și când e cazul să apelăm la medic?
Dr. Mihaela Niță: În primul rând, aducem copilul într-un spațiu mai rece, bine ventilat. Îl întindem și-I. poziționăm picioarele mai sus decât restul corpului. Înlăturăm hainele/o parte din haine.
Hidratăm copilul cât putem de bine. Oferim apă în cantități mici, frecvent. Putem să folosim și sărurile de rehidratare mai ales la copiii care transpiră abundent. Încercăm să îi răcorim, făcând băi cu apă călâie sau folosind sprayuri cu apă/apă termală pe piele sau comprese cu apă călâie la nivelul frunții, axilei. Așteptăm ca starea lor să se îmbunătățească în circa 30 de minute.
Apelăm la medic sau sunăm la 112 atunci când:
- după 30 de minute de la aplicarea măsurilor de prim ajutor copilul nu se simte mai bine
- are o temperatură ridicată, peste 39 grade, chiar peste 40 de grade Celsius
- respiră foarte rapid și are dificultate de a respira
- devine confuz
- prezintă crize convulsive
- nu mai este conștient/ nu mai răspunde la stimuli.
Când își pierde starea de conștiență plasăm copilul în poziția de siguranță și acordăm “basic life support” dacă este nevoie.
Insolația poate deveni o urgență medicală și este mult mai ușor să o prevenim decât să o tratăm.
Leave a Reply