Una dintre dilemele cele mai mari ale mele când eram mică: oamenii răi știu că sunt răi? De exemplu: mama vitregă și surorile din Cenușăreasa, regina din Albă-ca-Zăpada, dar mai ales hoții. Mincinoșii. Ion Iliescu! Tata zicea că-i mai rău decât Ceaușescu.
Mă rodea acest gând foarte puternic. Cum pot ei să nu știe că-s răi. Și, dacă știu, cum de sunt în continuare. Apoi, am intrat la grădiniță și la școală. Mă întrebam cum pot colegii mei să vină nepregătiți la lucrare. Cum poate cineva să spună că a învățat și să se ridice de la masă fără să știe.
Omul vine curat pe lume. Noi suntem fundamental așa construiți. Cred că Natura ne fabrică fără să picure vreun strop de greșeală. Dar viața ne modelează, nu putem rămâne naivi ca un nou-născut. Învățăm să devenim altfel și ne obișnuim cu acest diferit treptat, cam cum te obișnuiești cu apa rece când intri în mare.
Știți, aveam în facultate o colegă care nu voia să dea și altora cursurile pe care le scria, de frică să nu iei, la examen, notă mai mare decât ea. Toți am avut așa o colegă. Ceea ce ea nu știa e că secretul nu e să ai cursurile, ci să ai în cap materia.
Secretul nu e să citești tona de cărți de parenting, ci să se simtă iubit copilul.
Secretul nu e să plătești abonament la sală, ci să îți miști fundul.
Secretul nu e să știi câte calorii are o ciocolată, ci să nu mănânci zece.
Secretul nu e să îi spui că e iubirea vieții tale, ci să strângi vasele din chiuvetă și să duci copiii la culcare.
Secretul nu e să le cumperi toate jucăriile visate, ci să te întinzi pe covor și să vă jucați până vi se face foame.
Secretul nu e să expui poze în rame, ci să ai amintiri care nu pot fi printate.
Nu teoria, ci practica.
Nu forma, ci fondul.
În facultate, cineva m-a întrebat dacă ajută toată informația asta fabuloasă la care am acces dintr-o dată. Despre corp, despre medicină, despre sănătate. Am dat un răspuns uimitor pentru acea persoană. E îngrozitor, dar e egal cu zero.
Degeaba știi, dacă nu faci.
Degeaba ai cursurile, dacă nu ai învățat materia.
Degeaba citești parenting, dacă nu îți arăți iubirea.
Degeaba ai abonament, dacă nu mergi la sală.
Degeaba ți-ai cumpărat vitamine, dacă le ții în geantă.
Degeaba ai făcut curs de nutriție, dacă dieta ta e varză.
Degeaba ești soțul ei, dacă ești o lepră puturoasă.
Degeaba ai bani, dacă n-ai disponibilitate.
Degeaba ești bunic, dacă nepotul nu te cunoaște.
Degeaba știi c-ar trebui să te protejezi de soare, dacă faci plajă în amiaza mare.
Degeaba ești o fată isteață, dacă l-ai iertat după prima palmă.
Nu-i mai mult decât o secundă între A ȘTI ce-i bine și A FACE. Dar e o secundă care schimbă totul. Practic, ești o altă persoană. Știți vorba aia că intenția contează? E ca atunci când te pornești spre sală, dar ajungi în loc la înghețată.
Photo by Bernardo Artus on Unsplash
Ioana
Credinta nu te face mai bun, asa cum nici sa faci o facultate de medicina nu te face un doctor bun. Credinta te poate face mai deschis si mai constient la unele minusuri pe care le ai ca om, din dorinta de a deveni mai bun, de a aduce mai multa lumina in viata ta si a celor din jurul tau.Credinta presupune iubire, daruire cu tot sufletul, acceptare, sustinerea celorlati, grija pentru ceilalti si o liniste interioara care iti asigura un echilibru.Nu inseamna ca dc esti credincios esti bun, fiecare credinta percepe in felul lui, dar in viata multora e un lucru pozitiv.
zina07
Super articolul! Sunt perfect deacord cu tot ce ai scris 🙂
Miruna
🤗
adina
Cred ca am fost hraniti in copilarie cu idei prea simple: oameni buni si oameni rai. Oameni care iau decizii bune si oameni care iau decizii proaste. Totul era impartit in doua tabere. Mi-au trebuit ani buni sa inteleg ca de fapt sunt multe nunate intre alb si rau.
Miruna
Iliescu e rosu oricum ai da-o.
O femeie
si nu uita, relatia intre parinti este importanta: copiii copie ce vad la parinti. Fiecare seara impreuna la treburile casei, la masa, la culcat copiii influenteaza mult. Fara sa il bombanim pe celalalt( greu invatai asta), fara sa las totul in spatele celuilalti (greu invatai asta), sa cerem ajutor si mai ales sa oferim ajutor (greu invatai asta).
Cat despre relatiile intre copii, acestea tot de acasa se invata – joaca cu vecinii si copiii in parc/la gradi vine din iesitul/vizitele cu prietenele. Copiii neincurajati sa aiba prieteni sunt viitorii adulti cu dificultati de relationare la munca, fara prietene de o seama, etc.
Nikki
,,Omul vine curat pe lume”. Sunt de acord cu tot ce-ai scris, mai putin cu asta. Ne nastem cu tot ce e bun si rau in noi, la unii va prevala binele, la unii raul, iar la majoritatea, intr-un spectacol sublim si tragic al sufletului si vietii umane, este o lupta continua intre cele doua.
Cristiana
Nu pot deloc sa fiu de acord cu Degeaba ești o fată isteață, dacă l-ai iertat după prima palmă. Nu e asa, nu exista legatura de directa proportionalitate intre inteligenta si abuz, nu inseamna ca daca ramai dupa ce primesti o palma esti proasta sau prost, subiectul e mult prea complex ca sa fie redus la asemenea afirmatii.
Nici nu sunt de acord in general cu impartirea asta in 0 si 1, alb si negru, adica eu nu cred neaparat ca e degeaba ceva, drumul e altfel pentru fiecare.
P.s. Nici eu nu dadeam mereu cursurile unor colegi, dar nu pentru ca imi era frica de nota mare pe care o vor lua ei, potential, ci pentru ca uneori ma saturam sa fiu fraiera care mergea la un curs tembel in timp ce ei erau la biliard sau in parc :d De aia zic, e mult gri intre alb si negru.
Miruna
Șansele ca după o primă palmă să urmeze a doua sunt destul de mari. Din păcate, multe fete istețe nu mai sunt așa când vine vorba de dragoste. Am fost eu însămi în situație și nici măcar n-am luar vreo palmă.
În rest, ce să zic. Eu mereu dădeam cursurile, lăsam colegii să copieze.
Cristiana
Continui sa faci victim blaming, ca si cum ar exista vreo legatura intre coeficientul de inteligenta si abuz, ca si cum e atat de simplu incat sa fie 1 exit 0 stay si decizia e pim pam pum. Si nu e deloc asa, e pur si simplu un fel foarte superficial de a vedea lucrurile, asta e ceea ce zic. Nici macar nu e vorba despre dragoste in sine, e vorba despre ce inseamna psihologia unei victime si a abuzului. Am lucrat ani intregi intr-un centru care se ocupa cu femei in astfel de situatii si aproape invariabil ele se intorceau la abuzator, chiar si dupa ani intregi in care erau “vindecate”. Si nu din cauza ca erau proaste, nu, ci din cauza ca fusesera abuzate si nu e asa simplu sa vindeci un abuz doar prin vointa si inteligenta.
Eu inteleg ce ai vrut sa transmiti cu comparatiile acestea, doar sustin ca unele prejudecati trebuie demontate, nu accentuate. Nu teoria, ci practica, right?