”A fi părinte înseamnă să te decizi cine și cum vrei să fii, în fiecare zi din calendar”. 5 idei pentru părinții care #cresc împreună cu copiii lor

via GIPHY

Încă n-am terminat articolul cu… știți dv, Israelul… așa că las aici ceva scris de Georgiana Spătaru, facilitator de Exerciții de Fericire. Mi-a plăcut ce a zis legat de apelativul ”iubitule” folosit pe ton nu tocmai drăgăstos, iar punctul 2 m-a pus pe gânduri serios. 

Când ești părinte, mai ales într-o perioadă în care școala și grădinița se mută acasă, nu ai aproape nicio zi în care să reacționezi din certitudini. Nu știi care și câte dintre acțiunile tale vor avea un impact asupra copilului tău, așa că e important să îți aduci aminte în fiecare dimineață că parentingul este despre părinți, nu despre copii, și că a fi părinte înseamnă să te decizi cine și cum vrei să fii, în fiecare zi din calendar.

Vrei să ai o relație strânsă cu copilul tău, să fii un părinte conștient și un adult asumat, să eviți ”confruntările”, să înveți mai mult despre ce înseamnă recunoștința sau bucuria lucrurilor simple alături de cel mic? Eu aș spune că da, merită să faci toate aceste exerciții de fericire. Să sporească în tine bucuria și viața bună!

1. Tu ce relație ai cu copilul tău?

Creșterea unui copil este rezultatul a două acțiuni care țin de părinte: conexiunea și educația! Felul în care suntem capabili să le implementăm pe fiecare duce la o creștere armonioasă a copilului nostru. Conexiunea este ceea ce noi reușim să transmitem copilului nostru atunci când îl educăm iar educația reprezintă toate acele acțiuni pe care noi le facem. Cum vorbim cu ceilalți când copilul este prezent, ce atitudine avem în diverse situații, ce insuflăm copilului ca principii de viață reprezintă educația primită acasă, iar emoția cu care o facem este conexiunea. Ați văzut părinți care se adresează copiilor cu apelative drăgăstoase – ”iubita mea”, ”soarele meu”, dar o fac pe un ton dur, dintr-o emoție joasă? Atunci, părintele educă un sens greșit al afecțiunii și al stimei de sine. De aceea, ne pierdem încrederea în noi și în oameni. Dacă mama te ceartă folosind cuvinte de dragoste, îți va fi greu ca adult să recunoști adevărata afecțiune.

2. Cât e iubire necondiționată?

Iubirea necondiționată este caracteristică sfinților. Nu ne iubim copiii necondiționat, așa cum nici pe noi nu ne iubim necondiționat. Ne iubim după măsura aprecierilor venite de la alții, a succeselor pe care le atragem și a valorilor de satisfacție împlinite. Dacă ne-am iubi fără condiții, n-am mai fi triști că ceilalți ne resping sau că ne-am îngrășat 5 kilograme. Când accepți că marja condiționărilor în relația cu copilul este mai largă, dar există, poți să reglezi și condiționările pe care le aplici în educația lui. Unele dintre ele vin din copilăria ta, altele din societate, din orgoliul sau din iubirea ta. Odată ce le accepți și înțelegi de unde vin, vei deveni un părinte conștient și un adult asumat.

3. Puterea certurilor mici și a împăcărilor mari. Sau invers!

Ca părinte, reacționezi des din emoții. Indiferent ce furtună emoțională ai generat în casă, curăță după tine, la fel cum o face și un copil după ce și-a împrăștiat toate jucăriile. După ce în casă a avut loc o ”confruntare”, e important să apucăm să tragem concluziile la rece, pe ton calm și cu inima ușoară. Nu căuta să vezi cine a greșit și a cui a fost vina. Întrebarea cea mai potrivită este: ce avem de înțeles din situația asta?! Și atunci va fi totul mai limpede pentru tine. Nu contesta importanța concluziilor stabilite după fiecare moment de adversitate din familie.

4. Admirația și recunoașterea stârnesc emoții pozitive. Folosește-le!

Un copil face de două ori mai mult ceea ce admiri la el! În plus, va învăța să-și articuleze stima de sine. Critica, în schimb, seacă posibilitatea de a se vedea pe el însuși și îi inhibă ideea că e valoros. Dacă vrei să primești ajutor la împachetatul șosetelor de pe uscătorul de haine, arată-ți entuziasmul despre asta, chiar dacă șosetele nu sunt corect împerecheate. Laudă hărnicia, comunicarea, entuziasmul copilului tău și orice îți place la el, fără a folosi umorul! Lasă-te la nivelul lui de înălțime, creează contact fizic, privește-l cu drag și spune-i ce admiri la el. Așa, te va auzi cu toate simțurile!

5. Puterea lucrurilor mici

Timpul petrecut cu copilul tău este mereu de calitate dacă faci ca totul să devină o joacă. Pentru un copil de patru ani poate să fie o adevărată distracție să îl pui să păzească ușa camerei din care vorbești la telefon, spunându-i că este un super erou care nu lasă pe nimeni să intre în ascunzătoarea secretă. La fel, munca la laptop poate fi mai ușoară dacă lângă tine deschizi un bloc de desen pe care copilul să deseneze mutrele ciudate pe care tu le faci în timp ce îți compui mail-urile. Da, este nevoie de multă stăpânire de sine și de capacitate de concentrare, dar starea bună de acasă este dată de lucrurile mici care se întâmplă zi de zi. Nu lucrurile uimitoare pe care le-am făcut din când în când ne păstrează în memoria copiilor noștri, ci tocmai cine am fost noi zilnic.

credit foto Paul Buciuța

Georgiana Spătaru este facilitator de Exerciții de Fericire, concentrându-și atenția în ultimii ani pe zona de formare personală și coaching unei nișe deosebite: căutarea fericirii. Astfel, Georgiana a creat mai multe programe de dezvoltare emoțională și spirituală, printre care cursurile C.R.E.S.C. (Curs de Relaționare Emoțională și Spirituală pentru Copii) și a înglobat crezul ei în conceptul Exercitii de Fericire.