Nu faceți provizii, nu anulați concedii. Panica e mai rea decât coronavirusul – interviu cu medic epidemiolog și infecționist, dr. Cristina Pușcașu

coronavirusul provizii miruna ioani

În ultimele zile, le-am văzut pe toate. Mesajul viral de pe whatsapp, care zicea despre coronavirus și gâtul umed, precis îl știți (cică e un comunicat de la Ministerul Sănătății, să ne păstrăm gâtul umed tot timpul, că asta ne va salva. Și, când nu putem ține gâtul umed, să luăm niște apă în mâini.) Nu râdeți, că mai sunt. Am văzut doi pasageri înfășurați în folie de plastic într-un avion, (da, oamenii) din cap până în picioare, ca să fie siguri că-s protejați. Persoane care și-au cumpărat baxuri întregi de apă plată, ulei, făină și conserve de câte feluri or exista. Am văzut o cutie de măști de unică folosință, la 499 lei. Episcop care ne spune că untdelemnul ne va proteja.

Mi-ați scris chiar și mie să mă întrebați ce părere am și ce fac. Asta m-a onorat într-un fel pe care nu vi-l puteți imagina. Știți însă că în situații serioase, în general, și în aspecte medicale, în particular, trebuie să ne bazăm pe fapte solide și pe informații reale, de la experți. Mai ales de când cu Medicentrum, platforma pentru evaluări medicale la distanță înființată de soțul meu, cred că responsabilitatea noastră a crescut și mă străduiesc să vă aduc informații oneste și obiective, care consider că pot avea un impact greu în deciziile pe care le luați pentru dumneavoastră și familia dumneavoastră. Eu sunt dentist, nu sunt medic specialist epidemiolog sau infecționist.

De asta, am așteptat.

N-a fost ușor.

Să găsesc un medic dispus să stea de vorbă cu mine deschis și onest, cu nume, prenume, despre ce se întâmplă acum. Iată: dr Cristina Pușcașu e medic din echipa noastră, cu dublă specializare de epidemiologie și boli infecțioase. Îi mulțumim tare pentru cât de amabilă și disponibilă a fost.

Să aveți răbdare să citiți tot, veți înțelege la final că n-a fost timp pierdut.

Doamna doctor, care-i atmosfera prin spitale cu acest coronavirus care stă pe la uși?

Dr. Pușcașu: Așa cum este și în afara lor- agitată, aglomerată…nu ne plictisim. Și pacienții sunt la fel de curioși și neliniștiți în ceea ce privește acest mediatizat new entry -coronavirusul.
Indiferent de motivul pentru care sunt în spital, fie că sunt pacienți, fie că sunt doar însoțitori, fără legătură cu simptomele lor sau cu legături create involuntar, la fel ca toate cunoștințele noastre care ne abordează mai des decât au făcut-o în ultima perioadă- au temeri. Și dubii. Și o mulțime de întrebări. În plus mai au și o sumedenie de informații- unele veridice, altele nu, dar cu siguranță mai multe decât în mod obișnuit.

Care ar fi cele mai importante lucruri pe care ar trebui să le știm despre coronavirus așa, ca oameni simpli, nu ca specialiști?

Dr. Pușcașu: Coronavirus este, de fapt, o familie de virusuri (virusuri sunt agenții patogeni care perturbă funcționarea normală a organismelor vii; viruși sunt în informatică programele care au capacitate de autoreplicare concepute pentru a perturba funcționarea calculatoarelor). Această categorie de agenți patogeni e cunoscută de fiecare dintre noi fiind responsabilă de viroze sau răceală obișnuită, pe care am experimentat-o într-un moment al vieții noastre mai toți. Sunt cunoscute 7 tipuri de coronavirusuri care au infectat și provocat boli la om însă pot provoca boli și la anumite specii de animale.

Noua tulpină de coronavirus ( 2019-nCoV) a fost identificată la om pentru prima dată la sfârșitul anului 2019. Faptul că nu sunt cunoscute suficiente caracteristici, comportamente și consecințe suscită parte din interesul adresat acestuia.
Informațiile de care beneficiem în acest moment arată că această tulpină are o capacitate mai mare de transmitere (o persoană infectată poate contamina mai multe persoane comparativ cu tulpinile cunoscute anterior), nu însă și o virulență care să exceadă celelalte virusuri.

Adică posibilitatea de a contacta virusul este crescută, nu neapărat și consecințele.
Sunt afectate serios persoanele vârstnice cu patologie preexistentă (boli cronice, imunodepresii), însă există un număr semnificativ de persoane vindecate.
Semnele de boală seamănă cu cele din infecțiile virale cu tropism respirator: febră, rinoree, dificultăți la respirație.
Există persoane infectate care nu au dezvoltat simptomatologie.

Cât de tare ar trebui să ne sperie că nu există vaccin împotriva acestui virus?

Dr. Pușcașu: Vaccinul este o modalitate facilă de prevenire a îmbolnăvirilor, fiind capabil să genereze răspunsul imunitar adecvat al organismului astfel încât la întâlnirea reală cu un anumit virus să ne poată apăra, să nu ne mai îmbolnăvim sau să facem o formă ușoară de boală.
Nu avem (încă) vaccin împotriva coronavirusurilor. Timpul și dovezile medicale ne vor demonstra cât de util ne-ar fi în acest moment.

Dar avem vaccin împotriva altor virusuri ( gripal de exemplu, sau varicelo-zosterian, sau împotriva a parte din virusurile hepatitice). Câți dintre noi ne-am vaccinat? Sau i-am vaccinat pe cei apropiați nouă? Între 10 și 30%, în cel mai bun caz. Adică nu ne-am prea înghesuit să beneficiem de ce avem.

Mai mult decât atât, există infecții virale- cea mai elocventă fiind infecția cu virusul imunodeficienței umane (HIV)- care după mult timp de la sperietura produsă de identificarea virusului și a bolii produse, încă nu beneficiază de un vaccin eficient. Dar boala și răspândirea ei sunt ținute în frâu.
Din această perspectivă, nu cred că motivul de îngrijorare este inexistența vaccinului. Cu toate că, personal, consider că ar putea ajuta.

Mulți spun ”nu vă panicați, panica dăunează grav sănătății.” Dar cum poate fi panica mai rea decât un virus?

Dr. Pușcașu: Panica este generată de necunoaștere. Și de accesul la informații din surse necontrolate. Dar poate avea efecte excesiv de dăunătoare, ea distorsionează realitatea. Putem acționa nepotrivit, pierdem controlul propriilor acțiuni. Cu virusul (în cel mai rău caz) conviețuim câteva zile. Cu panica, perioade semnificative din viețile noastre. Nu degeaba OMS a declarat și infodemic, adică epidemie de informații nocive, concomitent cu epidemia provocată de 2019-nCoV .

Care-i situația reală în România? Credeți că suntem pregătiți să facem față unei crize în sănătate? Credeți că ni se ascund lucruri? După Colectiv, oamenii sunt îngrijorați pe bună dreptate.

Dr. Pușcașu: Situația din România este latină. Cu excese, cu atitudini de moment, cu interpretări personale, cu patimi și cu multe orgolii personale. Trăim permanent o criză în sănătate. Apariția 2019-nCoV va schimba doar vectorul, nu neapărat situația.
Trebuie însă să menționez că țările în care au fost înregistrate cazuri și mortalitatea este foarte mică sunt țările ale căror sisteme de sănătate publică pot impune măsurile necesare. Acolo unde capacitatea de reacție adecvată este scăzută, mortalitatea este mai mare.
Nu cred în teoriile conspiraționiste, nu cred că adevărații profesioniști din sănătate sunt capabili de ascuns lucruri cu adevărat importante. Poate doar cei în goană după senzațional sau cei cu interese din alte domenii. Dar nu cred că, în condițiile de mediatizare actuale, se poate ascunde ceva.

Prețurile la măști au crescut într-o zi cât altele în 10 ani. N-am mai văzut așa ceva. Merită să cheltuim banii pe ele? Cine și când ar trebui să poarte o mască, de fapt?

Dr. Pușcașu: Interesele financiare, politice sau conjuncturale nu fac obiectul preocupărilor mele. Dar părerea personală este că nu este indicat să cedăm impulsurilor de a achiziționa bunuri care nu ne sunt folositoare. Nu trebuie ca persoanele care nu prezintă simptome să poarte măști. Măștile sunt utilizate pentru a nu transmite boală. Nu ne pot proteja în totalitate, virusurile sunt transmise în particule foarte fine.

Recomandările de purtare a măștii (care apropos este de unică folosință, nu se curăță, nu se împrumută, nu se atinge frecvent, se spală mâinile înainte de atingerea ei) sunt:
-persoane cu simptomatologie respratorie
-personal medical sau persoane care îngrijesc bolnavi
-persoane ale căror profesii implică contact apropiat cu un număr semnificativ de clienți sau care activează în zone aglomerate
Masca se poartă în principal pentru a face ca cei din jurul tău să se simtă în siguranță.

Ne liniștește faptul că se încălzește vremea?

Dr. Pușcașu: Încălzirea vremii nu are legătură cu transmiterea virusului. Au fost înregistrate cazuri și în țări unde temperaturile sunt crescute -cca 30 grade Celsius ( Singapore, Iran)- concomitent cu cazurile din China, unde acum sunt cam 10 grade.

Ne facem provizii acasă?

Dr. Pușcașu: Doar în cantități uzuale, din produse pe care le utilizăm în scopul menținerii sănătății noastre- săpun, eventual dezinfectant pe bază de alcool pentru tegumente și suprafețe, produse de curățenie, batiste de unică folosință, alimente adecvate (fructe, legume crude). Nimic din ceea ce nu am cumpăra la o aprovizionare obișnuită, cu mai multă atenție către produsele care ne mențin sănătoși.

Ne anulăm concediul de anul ăsta?

Dr. Pușcașu: Ne luăm concediul anual, petrecem timp cu cei dragi. Destinația o putem alege, astfel încât să evităm locurile excesiv de aglomerate (cum sunt, de exemplu, vasele de croazieră, dar și autocarele de capacitate mare, în care ar trebui să petrecem mult timp) dar să petrecem și timp în aer liber, cu activități fizice, de relaxare.

Care-s cele mai importante măsuri pentru a ne proteja de coronavirus?

Dr. Pușcașu: Măsurile care au cea mai mare eficiență sunt cele care sunt și cel mai simplu de aplicat
-spălarea mâinilor cu apă și săpun sau dezinfecția cu o soluție hidroalcoolică- înainte de masă, după ce ne-am întors din oraș, după folosirea toaletei, după contactul cu zone utilizate de multe persoane – de exemplu autobuzul, scările rulante din mall, după ce ne-am dezbrăcat de hainele de stradă, după ce ne-am trecut mâna prin păr, după ce am strănutat, după ce am despachetat cumpărăturile și am aranjat ambalajele cumpărate din magazin, înainte de a ne atinge fața, nasul, gura
-igiena respiratorie- strănutăm , tușim, ne suflăm nasul în batista de unică folosință pe care o aruncăm și ne spălam pe mâini
-utilizăm propriul prosop în baie, propriul pahar și set de tacâmuri acasă și obiecte de unică folosință în locuri publice
-un stil de viață sănătos- alimentație nutritivă- fructe și legume proaspete, lactate, proteine de calitate superioară ( ou, pește, carne slabă), respectarea programului de somn, desfășurarea activităților fizice, timp petrecut în aer liber, evitarea toxicelor și a stimulentelor
-evitarea aglomerațiilor (preferăm să ieșim cu copilul în parc adecvat îmbrăcați chiar dacă este încă frig decât să mergem la locul de joacă din Mall)
-evitarea interacțiunii cu persoane bolnave
-suntem atenți la ce ne transmite propriul organism – când ne simțim obosiți fără motiv, când ne doare ceva, când simțim că facem febră- și avem grijă de noi- și să ne menținem sănătoși.Este ca în cazul piloților de avion- ca să poți salva alte persoane trebuie să fii capabil să te salvezi pe ține întâi.
-nu administrăm medicație preventiv sau la indicația cunoștințelor

Ieri am distribuit o știre falsă. Pur și simplu, m-a păcălit. De unde ne luăm informațiile corecte?

Dr. Pușcașu: De la medicul de familie sau medicul de specialitate, cărora ne adresăm în caz de simptomatologie prezentă, de la autorități competente (insp.gov.ro de exemplu prezintă situația actualizată și materiale informative pentru populație în limba română sau ecdc.europa.eu, sau who.int). Reducem vizionarea programelor TV sau expunerea la informații din surse media comune.

Ce facem cu copiii în acest context? Îi mai ducem la școală? Noi avem bilete la teatru de păpuși, luate din ianuarie, în rândul 1.

Dr. Pușcașu: Copii merg la școală dacă nu au semne de boală ( febră, rinoree, strănut). Nu sunt raportate cazuri de infectare la copii probabil și pentru că sistemul imunitar al acestora este mai competent decât cel al adultului.
Izolăm copilul la domiciliu în cazul apariției semnelor de îmbolnăvire pentru a limita transmiterea și a proteja colectivitatea în care se va reîntoarce.
Mergem la teatrul de păpuși, mergem în parc , la muzeu, la bunici. Cât timp copilul ( și adulții din jur) nu au semne de boală. Preferăm să ne deplasăm pe jos, sau cu bicicleta, sau cu autoturismul personal în detrimentul autobuzelor aglomerate.

Ce credeți dv și colegii dv medici despre felul în care presa a gestionat până acum situația atât local, cât și global?

Dr. Pușcașu: Presa consider că nu a gestionat situația, a agravat-o ( cu sau fără motiv este discutabil). În situații neplăcute și inconfortabile acțiunile acesteia ar trebui coordonate de specialiști în beneficiul populației, nu pentru escaladarea situației.

Ceva ce considerați important de zis, ceva ce nu v-am întrebat.

Dr. Pușcașu: E important să fim capabili să avem grijă de sanatea noastră în orice moment, nu numai în situații de criză. Avem nevoie de cea mai bună versiune a noastră toată viață.

În final, poate ne dați un sfat legat de cum să nu ne pierdem mințile.

Dr. Pușcașu: Nu ne pierdem mințile pentru că avem multe de făcut. Epidemia va trece, ne vom confrunta cu alte provocări cărora le vom găsi soluții. Fiecare dintre noi este construit într-un mod incredibil de inteligent dar depinde de fiecare să-și gestioneze resursele cu care a fost înzestrat.


Iar dacă aveți nevoie de un medic în perioada aceasta, dar parcă nu v-ați chiar duce pe la vreun cabinet fără să fie cu adevărat necesar, aveți o soluție bună de tot: evaluarea medicală la distanță. Adică, vă trimiteți povestea împreună cu analize și RMN și ce mai aveți prin platforma Medicentrum, un medic vă sună și vă dă un sfat în cel mai scurt timp. Rapid, ușor, fără să vă înghesuiți în autobuz cu alți călători, fără să așteptați pe la uși lângă alți bolnavi.

Poate fi totuși necesar să vă prezentați la un cabinet, dar atunci o veți face cu toate investigațiile și toate analizele puse la punct, ca să nu faceți 3 drumuri în loc de unul singur. În general, dar mai ales în contextul actual, e de preferat să evitați expunerea la alte virusuri și întâlnirea cu oameni bolnavi.

Pe dr. Cristina Pușcașu o găsiți pe Medicentrum.
Aria de pediatrie nu o acoperim încă, e ceva la care lucrăm deja. Între timp, pentru întrebări generale legate de copii, puteți apela Peditel, 1791. Sănătate.

Articolul anterior

5 luni

Articolul următor

Nu-ți fura singur căciula: 7 greșeli la spălatul pe mâini, pe care le poți face fără să știi

15 Comentarii

  1. Iulia D.

    Foarte cuprinzător articolul, cu informații pertinente si explicații de bun simț despre educația pt sanatate. Mulțumim, Miruna!

  2. Amy

    Daca oamenii si-ar face la fel de multe griji in privinta poluarii cum si fac griji in privinta acestui virus, ar fi tare bine si poate ca nu ar mai fi atat de multe decese trecute in statistici la sfarsitul fiecarui an! 🙁

    • Sunt multe lucruri. Părerea mea e că virusul ăsta e pretextul pentru o nouă criză economică, aia pe care o tot așteptam.

      • fix aceleasi vorbe le-am auzit in 2004 cu gripa aviara (care a fost asa de zgomotoasa ca a ascuns adevarata epidemie de oreion), si iar in 2012 cu epidemia de rujeola.
        Frica + teoria conspiratiei circula la romani multumita comunistilor. Sigur au altii ceva cu noi 🙂

      • B.L Stefan

        Iar după o criză economica mondială ce urmează ? Eu cred că acest virus este doar începutul iar ceea ce va urma nu mai ține de nici un specialist,analist politic sau medici care cred că vor salva lumea. Interesant că mai în toate articolele pe care le citim, mie îmi pare că ceva lipsește. Într-un Babilon modern ce stă din nou să cadă, nu am citit în articole despre cauzele spirituale ale acestor evenimente. Bineînțeles pentru unii rămân doar niște legende, Gomora și Sodoma, scrise în scopul manipulării. Fiecare este liber să creadă în ceea ce vrea iar deciziile luate au mereu urmări pe care unii le asumă iar alții pe aruncă ca o vină a celor din exterior( probabil din lipsa responsabilității). Lumea caută soluții în medicină, în știință, bio-chimie ș.a.m.d. Nu zic că medicina nu are rolul ei în toată evoluția umanității, zic doar că nu este singura.
        Nu faceți provizii, deși omul umple coșul doar ca o măsură de siguranță pentru iluzia zilei de mâine pe care nu ți-o promite nimeni. Prin diverse metode, fie ele de manipulare psihică, fie filme, imagini, informații, omul a uitat să trăiască în prezent și să curgă cu viața. Eu cred că toate evenimentele globale vin ca un semnal de trezire. Cu toate medicamentele din lume care sunt fie doar praf alb ( placebo ) sau o chimie elaborată în laboratoare, fără iubire și Dumnezeu nu se vindecă nimic.

  3. Imi plac interviurile cu medici, stiu ca ai mai facut, si sa mai faci! 😀

    Mi-am dat seama ca e greu sa ramai calm si pe pozitie cat timp toata lumea in jurul tau vorbeste despre acest subiect. Nici macar nu ma refer la Fb aici, ma refer la colegii de munca. Cand am stat acasa am si uitat de coronavirus, cand am revenit la birou numai despre asta am auzit discutandu-se in jurul meu. :)) Deci da, daca am invatat ceva din toata criza asta este ca panica e mult mai rea decat Covid19!

    Also, site-urile de socializare, unde toata lumea are *voie* la o parere, mi se par cele mai dăunatoare acum. E de ajuns să spună unul o prostie ca să-ți planteze o sămânță de teamă. Dai un share, plantezi și la altul sămânța și uite-așa obții fake news-ul și panica.

  4. Adelina

    Un articol foarte bun si eficient! Vorbele doamnei Dr sunt foarte linistitoare. Multumesc pentru publicare! O zi frumoasa!

  5. dia

    O sa sune urat, dar pe mine mereu m-au amuzat un pic isteriile astea fără sens din România. Și atunci când trăiam in țara îmi păreau ușor penibile. Lipsa de educație spune multe. Sa golesti rafturile din supermarket?!? Felicitări ca lucrezi pe articole informative.

  6. martina

    By the way, autoritatile germane recomanda ca masura de prevedere aprovizionarea cu medicamente si alimente neperisabile in eventualitatea instituirii unei carantine. Deci nu e chiar asa de inutila masura. Important e cum e pusa in practic.

Leave a Reply

© 2007-2020 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 84 queries in 0.174 s