Haine în care copilul nu îngheață, nu transpiră, nu se udă și care nu trebuie spălate? Am descoperit lâna, cașmirul săracilor (Ghid de bună purtare) (p)

Cum ar fi să vă spun că am descoperit, pentru copii, niște haine în care nu transpiră, în care nu se udă și care se curăță singure? Cum ar fi să vă spun că băiatului meu nu îi mai îngheață picioarele niciodată, dar niciodată? Că nu mai transpiră nici când aleargă, nici în scaunul de mașină, pe drum? Că am găsit o pijama în care nu îngheață, pentru că nu acceptă să-l acoperi cu nimic, nici iarna, nici toamna înainte să dea căldură în casă. Noi râdem, că are un senzor: cum pui ceva pe el, cum începe să dea din mâini și din picioare.

Și nu, aceste haine nu prea necesită spălare, pentru că se curăță singure. Doar le aerisești și gata. E ca un vis frumos al oricărei mame, nu? 

Și, ca să mă conving că e adevărat, am purtat și eu niște dresuri din acest material. Vă zic, senzația de căldură la picioare era ceva neobișnuit… mergeam pe stradă și ceva mi se părea greșit. Pentru că eu sunt fata aia mereu cu nasul și picioarele-nghețate. Am nevoie de haină cu încălzire centrală. Într-o iarnă în UK, mi-am și cumpărat cizme cu baterii, care aveau niște fire prin talpă, să te -cică- încălzească. Bani aruncați, să nu vă luați. 

Ce vă recomand însă din toată inima e lâna. Lână merinos, lâna de alapaca, lâna fleece și lâna fiartă. Lâna cu bambus e preferata mea pentru pijamale! 

Cel mai mare dezavantaj la lână e că-i foarte scumpă.

De asta, am cumpărat mai mult pentru copii și, mai puțin, pentru părinți. Dar am vrut să mă conving și pe pielea mea, că, ce văd la Tudor, nu e imaginație.

Să o luăm pe rând. Am descoperit lâna acum doi ani, când am făcut primele cumpărături timide. I-a comandat Mama Bu (ea e deschizător de drumuri în familia noastră) o căciulă lui Tudor, pentru care am certat-o. “Cum să dai atâția bani pe o căciulă?” O sută și un pic de lei. “Lasă acum, să aibă căldurică.” zicea mama. Și ea e o fată friguroasă, că doar nu-i puteam moșteni talentul la gătit.

Și a venit căciula, doamnelor și domnilor. Cea mai făină căciulă din lume și de pe pământ! Pufoasă, aerată ca o ciocolată, frumoasă, le avea pe toate căciula asta! Și ce să vezi, nici c-a mai trebuit alta în acel sezon.

Așa că m-am dus și eu la magazinul ăsta minune, să văd ce mai găsesc. M-am speriat când am intrat acolo. De prețuri vorbesc. Am plecat cu o pereche de pantaloni din lână fiartă și cu câteva explicații despre ea.

(Poza aceasta e de anul trecut. Între timp, nu mai avem căciula, pentru că, din nefericire pentru ea, a nimerit la mașina de spălat. Se văd și pantalonii de lână fiartă sub zăpadă. Da, am mers și la săniuș așa. Lâna fiartă se udă pe dinafară, dar dedesubt, copilul rămâne cald și uscat. Același lucru e valabil și pentru mănuși.)

Între timp, tot mama mi-a făcut cadou acel dres, vreo două maieuri și niște șosete. Băbăiete, cum e!!! Altă viață. Frigul n-a mai fost niciodată așa cum îl știam.

Ce avantaje are lâna:

• Pielea respiră, ceea ce duce la 
• Temperatura se reglează, ceea ce face să
• Nu transpiri (foarte important pentru copiii care aleargă), pentru că 
• Nu te supraîncălzești (foarte important când porți copilul în sistem), deci
• Nu se impute și
• Nu trebuie spălată la fel de des
• Nu ai nevoie de multe rânduri din același tip de haină
• Copilul nu e înfofolit nici pe ger, se poate mișca liber, pentru că lâna se poartă în straturi
• Merg mai multe sezoane 

*Dacă totuși transpiri, lâna absoarbe umezeala, dar nu ține rece, ca bumbacul.

Dezavantaje

• Prețul
• Se spală manual, cu detergent special

Anul ăsta, m-am specializat, dacă pot spune așa. M-a invitat cineva pe un grup de lână și de acolo am învățat câte ceva. Le-am pus în practică. Și, sub titlul ”suntem prea săraci să ne permitem lucruri ieftine”, se dau următoarele:

Capitolul ”papuci de casă pentru copil”:

În toamna acestui an, cumpăr, de la un târg, o pereche de botoșei super faini, pufoși, călduroși, 50 de lei. Copilul se poate încălța singur, țin cald, sunt moi, au talpă antiderapantă, excelenți. Îmi venea să scriu despre ei, noroc că am regula cu proba timpului înainte să sar la recomandări. În două luni, i-au ieșit degetele prin vârf. 

Acum, nu știu cum vi se par dv. 50 de lei pentru o pereche de papuci de casă, mie mi se pare destul de mult. Și două luni?

După care am zis, îmi bag picioarele. I-am luat cei mai ieftini teniși de la un magazin pentru copii, din Sibiu, dintr-un fel de cauciuc- 25 de lei. Să mă țină, zic. Pentru ăștia nu mi-a mai luat mult timp să îmi fac o părere, că după 10 minute, copilul a cerut să se descalțe că era super transpirat. Și îmbâcsit. Nici nu știam că pot mirosi în asemenea hal două piciorușe adorabile, de copil!

Cum e un haos în viața mea cu al doilea proaspăt născut, problema papucilor de casă nu era pe lista mea de priorități. Așa că, i s-a făcut mamei mele milă și i-a luat dintr-un hypermarket o pereche mai zdravănă, cu talpă de cauciuc și blăniță pe interior. Nu pe cei mai ieftini, 40 de lei. Doar că, ce să vezi, erau în așa fel cusuți, încât copilului îi tot fugea piciorul stânga-dreapta. Ceva nemaipomenit! Alți bani aruncați.

Dacă faceți o socoteală, a fost peste o sută de lei aruncați. Fix pe geam. Așa că, atunci când am văzut acești botoșei din lână fiartă, știam că sunt ce trebuie și i-am comandat pe loc, a fost dragoste la prima încălțare. 

Tudor îi iubește. Îi poartă cu sau fără șosete, piciorul e întotdeauna cald, niciodată transpirat. Ca să nu mai zic că-s și teribil de frumoși.

Când am văzut așa minune, la ce m-am gândit? Io-mi petrec cea mai mare parte a timpului în casă și asta nu se va schimba prea curând. Deci, mi-am comandat și mie. Și soțului, că merită puțin răsfăț și el.

Țineți minte că, pe bani. Adică, să nu vă imaginați vreun moment că, pentru că scriu acest articol, am avut vreo reducere de vreun fel. Colaborarea cu hiphip a început în momentul în care mi-am cerut scuze, pe mail, că îi tot amețesc cu comenzi și retur, dar nu nimeream niște mărimi. Adică, obișnuită fiind să iau o mărime mai mare la papuci de casă, ei nu s-au potrivit. Norocul mamei mele, că pe cei mai mari i-am dăruit ei. Am considerat acea greșeală un semn 🙂

Vă spun, papucii ăștia de casă sunt mai buni decât un cozonac făcut de bunica ta, mai grozavi decât un somn până la amiaz. Trăiești cu senzația aia de cald de dinainte să transpiri, un fel de punct culminant, după care știi că, de obicei, urmează un final trist: transpiri și îngheți. Doar că punctul ăsta culminant ține tot timpul. Căldura asta la picioare e ca un orgasm care nu se mai termină.

-Cât ai dat pe papucii ăștia, nevastă?
-Nu spun, că sunt cadou. La cadou, nu se întreabă, nici nu se spune.
-Cât? (Se citea pe fața mea că mult.)
-Ei, bucură-te de ei acuma. Nu, că-s grozavi?

Și, mai stătea ce stătea bărbatul ăsta al meu, care nici măcar nu cunoștea conceptul de papuci de casă când l-am cunoscut, și zicea:

-Măi, nevastă, dar grozavi papuci de casă mi-ai luat. Adevărul e că țin un cald… dar un cald din ăla care nu te enervează. Ăștia au tot ce trebuie să aibă un papuc de casă.

Când l-am văzut așa de încântat, am îndrăznit să-i spun și cât costă:
-Bine, măi dragă, dar căldura noastră are preț? Ia zi tu, cât costă sănătatea noastră?! (Deja găsea argumente pro chiar el și s-a lăsat pozat, pentru că-i de părere că toată lumea merită acest răsfăț la picioare :)))

Măi, oamenilor, vă zic fără chip de exagerare. N-ați mai avut așa papuci de casă!

(vă recomand modelul acesta, cu talpă de cauciuc, dacă locuiți în București. Cei din talpă împâslită adună praful de prin casă într-un mod îngrozitor. Mama, la Sibiu, nu are această problemă, semn că poluarea nu locuiește-n Ardeal. Yey.)

Însă, înainte să vă puneți pe cumpărat, citiți ce am scris aici împreună cu cei de la hiphip.ro.

Aici, probez un palton din lână fiartă cu o mărime prea mare. Ghetele astea de eschimos sunt de atunci ale mele, pentru că, de zăpadă, aveam niște bocanci din liceu, genul ăla Goretex, de munte, în care pur și simplu niciodată n-am putut să fiu eu însămi :p 

Pe lânoasele astea le-am testat la Păltiniș, în zăpadă, și cu șosete de lână. Nu s-au udat, nu am înghețat. Excelente, sper să mă țină cât bocancii din liceu, doar să mă iubească mai tare 😉

Lâna, cașmirul săracilor – ghid de bună purtare

Hainele de lână au fost și sunt fabricate în special de nordici, că ei au temperaturi foarte joase. Filozofia lor e că nu există frig prea mare, ci doar oameni nepotrivit îmbrăcați. Încep și eu, friguroasa friguroaselor, să le dau dreptate. De asta, cele mai multe brand-uri sunt nordice. Adorate de pădurari, care umblă mult prin păduri și au nevoie să se încălzească.

Prima regulă la purtat lâna e că se pune în straturi. În funcție de temperatură, se adaugă sau se scoate câte un strat.

Există mai multe tipuri de lână, e bine să le cunoașteți pe fiecare înainte să cumpărați. Ideal ar fi să mergeți să le și pipăiți fizic, pentru că percepția diferă foarte mult. Mie, de exemplu, mi-a plăcut cel mai mult textura de lână cu bambus la pijamale, dar Raluca de la hiphip mi-a zis că mulți preferă lâna simplă de la brand-ul respectiv, Joha. Ceea ce mie mi se pare un pic înțepăcioasă, altora li se pare cea mai moale. Nu există un răspuns corect.

Mai întâi, nu vă gândiți că e lâna aia țurcană, din care ne făceau bunicile noastre șosetele alea care te mâncau și înțepau. E o lână tratată, care poate fi purtată și direct pe piele (de obicei, combinată cu mătase), chiar de către bebeluși.

Tipuri de lână

1. Lâna merinos (varianta ”merino” n-am găsit-o în dex): e o lână moale, fină, cu firul subțire. Cam tot ce e lână, e merinos. 
2. Lâna fleece e genul polar. Doar că polarul e sintetic și transpiri în el ca un fotbalist. Lâna fleece e ca o îmbrățișare caldă, mai pufoasă, potrivită în orice anotimp.
3. Lâna fiartă e chiar o lână fiartă până când se întețește, se îndeșete și, de asta, izolează. Merge bine pe vânt, zâpadă, se udă pe afară, dar nu lasă umezeala la interior. E excelentă și pe zăpadă, și la săniuș. Am testat-o, copilul a venit în casă cald și uscat.

Straturile

Primul strat:

•  are rolul de a ajuta corpul să-și regleze temperatura și de a lăsa pielea să respire. Dacă apare transpirația, primul strat o absoarbe, fără să țină rece. 
•  din lână merinos simplă sau în combinație cu mătase, bumbac organic, bambus. Joha și Minimalisma au niște modele foarte frumoase. Asta e pijamaua preferată a lui Tudor (cea cu modele din spațiu).

Straturile intermediare: 

• păstrează căldura aproape de corp
• din lână fleece. Aici, materialul meu preferat e lâna fleece de la Pure Pure (în poză), cum era căciulița lui Tudor de la Mama Bu. Au și niște modele și culori superbe. Mikk-line e o variantă un pic mai ieftină.

Paranteză: O piesă care merge și ca prim strat și ca strat doi e body-ul de la Manymonths. Acesta este un brand care are doar trei mărimi: 0-3/4 luni, 3-12/18 luni și 1-2/2.5 ani, pentru că, ia uitați:

Stratul exterior: 

• izolează când e foarte frig, protejează de vânt, umiditate, zăpadă
• din lână lanolizată sau lână fiartă (poză). Cele mai purtate sunt hainele Disana, din lână fiartă, cum are și Tudor pe roșu 

E o haină aparent subțirică, dublată cu bumbac, e largă, încap multe straturi pe dedesubt, modelul e mai lung peste fund și preconizez c-o va putea purta și la anul.

Combinăm materialele și straturile de mai sus, în funcție de trei factori:

1. Temperatură (câte grade sunt afară, dacă bate vântul, automat scădem 5 grade)
2. Dinamică (se mișcă/ aleargă sau stă în cărucior/ pe săniuță)
3. Purtare (Dacă e în sistem de purtare, se transferă căldură de la adultul purtător, deci sunt suficiente mai puține straturi) 

De exemplu, la începutul iernii, am făcut socoteala împreună cu soțul meu la cât ar veni o investiție în haine de lână pentru Tudor. Având în vedere că nu am nevoie de 5 bluze de același fel și că o să le poarte și fratele mai mic când crește, am decis imediat că merită investiția. Nu vă imaginați cum era groaza pe noi la fiecare drum, când copilul transpira în scaun! 

Astfel încât, el are acum așa:

• două maieuri, 
• un body fără pantalon, care se prinde între picioare (îmi place că-i ține la spate și nu iese din pantaloni când se zbenguiește)
• un pantalon colant
• două pulovere subțiri
• o bluză fleece
• un pantalon din lână fiartă
• o pereche de șosete și o pereche de chiloți
• căciulă, mănuși

Cu această listă, orice copil poate ieși din orice iarnă. Când a fost cel mai ger, i le-am dat pe toate. Când a fost mai cald, am mai scos din ele. Până acum, am spălat doar hainele de corp. Nici nu știu care-i cel mai mare avantaj: că nu se supraîncălzește, că nu a transpirat niciodată sau că nu a înghețat.

A fost mult mai ușor să ne îmbrăcăm când aveam de ieșit undeva, pentru că săream peste etapa ”cu ce îmbrac copilul?”. E prima oară când văd beneficiile unei garderobe-capsulă.

E un mare avantaj și la mersul cu mașina, că nefiind copilul îmbrăcat ca un cosmonaut, nu trebuie dezbrăcat când îl pun în scaun. E ca și când ar avea pe el un pulover mai gros. 

Numai că, la această listă, s-a mai adăugat un fular-tub, fleece-ul galben-muștar de la Pure-Pure (pentru că nu m-am putut abține) și pantalonii fleece de la Mikk-line. Pentru că ăsta-i alt dezavantaj al lânii, e și foarte frumoasă: Ca să înțelegeți de ce nu m-am putut abține, uitați-l, la Sibiu, pe zăpadă:

 Și mă mândresc și eu cu o căciulă asortată cu cea a lui Tudor:

Victor e îmbrăcat aici cu acest overall din lână (chiar acum e sold out), care este o binecuvântare când îl port în marsupi și intrăm/ieșim de undeva sau când mergem cu mașina. Pentru că nu se supraîncălzește, nu transpiră, deci nu trebuie dezbrăcat și, pentru că ține cald, nu îi e frig apoi când ieșim afară.

Cam asta e povestea mea de iubire cu lâna și cu fiica ei, căldura. V-o recomand din tot sufletul. Cel mai important mi se pare primul strat, cel direct pe piele. Începeți cu un maieu, o șosetă, o căciulă. O să fiți seduși. O să mă pomeniți.

P.s. Începând de acum, până duminică, cititorii blondelor au o extra reducere de 10% la tot ce este pe site, cu codul extra10. Click aici: hiphip.ro.
Ce faină-i iarna, când nu mai ai picioare înghețate din septembrie până-n mai. 

Cu plăcere 🙂