Între natural și artificial: poți să ai un brad de Crăciun ca-n filmele americane și să salvezi planeta, în același timp? (p)

Mirosul de brad e mirosul de Crăciun. Pentru mine. Scorțișoară? Mda. Mere coapte? Prea puțin. Cozonaci? Yum! Însă mirosul ĂLA de Crăciun e de brad. Bucuria de Crăciun miroase a brad, nu a plastic. Însă, în ultimii ani, n-au mai prea mirosit brazii naturali. Pur și simplu, ciuciu miros, ați pățit? Nici la noi, nici pe unde-am mai colindat. Plasticul nu miroase și nici nu te amăgește că ar putea. Măcar știi ce cumperi, dacă înțelegeți ce vreau să zic. Nu curg acele din el, nu se lasă crengile de la globuri și mai e și bogat ca-n filme. Dar poluează planeta, pentru că… plastic. Și te gândești așa: o pădure se reface în 10 ani, plasticul ăla dispare de pe planetă în vreo sută de mii. Deci, despre ce vorbim?

De două săptămâni citesc pe acest subiect. Să vedeți ce am găsit, că nu-i așa cum credeam:

Nu luați brad natural, pentru că se distrug pădurile de Crăciun -fals

Cei mai mulți brazi sunt aduși din pepiniere, locuri în care sunt crescuți special pentru a fi tăiați și vânduți.

Durează cam 10 ani să crească un brăduț, timp în care el consumă CO2 și ne dă oxigen înapoi, deci ieșim pe plus.

Dacă e lăsat să se descompună, substanțele organice din el îmbogățesc pământul cu nutrienți. În țările civilizate, există chiar servicii speciale de reciclare a brazilor naturali. Ca să încheie ciclul frumos, cu respect pentru natură.

Doar că, aici începe aventura. În România, după Revelion, răsar brazii abandonați ca puii de pisică, pe care nu vrei să-i păstrezi. Oamenilor nu le pasă, gunoierii nu iau brazi întregi, că n-au ce face cu ei și, uite-așa, te apucă vara și încă vezi brazi dezbrăcați și aruncați ca o jucărie stricată, care și-a făcut treaba, te-a distrat și nu mai ai nevoie de ea.

Bradul artifical poate fi refolosit, deci impactul asupra mediului nu e chiar așa cum credeam. – adevărat

Stai un pic. Adevărat? Se pare că, dacă ții un brad artificial 4-5 ani (am găsit surse diferite, unii zic 4, alții 5), deși îl poți ține și 20 de ani, nu poluezi foarte grav. 

De fapt, se pare că brazii de Crăciun, indiferent dacă artificiali sau naturali, sunt cantitate neglijabilă în situația de ansamblu a poluării în sezon. Că traficul aerian și shopping-ul de Crăciun sunt muuuult muuuult mai nesănătoase și adevăratele pericole pentru planeta Pământ.

De exemplu, A.C.T.A (American Christmas Tree Association) zice că să arunci bradul natural pe unde poți are un impact mai mare asupra emisiilor de gaze cu efect de seră, a utilizării apei și a energiei și în alte zone decât o face un brad artificial refolosit. Acest studiu susține afirmația lor.

Cea mai verde variantă e să cumperi un brad natural de la localnici și să-l dai apoi la reciclat. – adevărat

Acum, nu știu de unde citiți dumneavoastră acest articol, dar realitatea din România e în felul următor: localnicii nu cresc brăduți în pepiniere, după care să îi planteze la loc, ci îi taie de prin Păltiniș, cel puțin pe la noi. Deci nu, merci. Că n-am unde recicla bradul natural e altă față a monedei. De obicei, îl lăsam să se ardă la soare în curtea din spate, până se deshidrata și apoi habar n-am ce se mai întâmpla. Șiiiii, dar argumentul ăsta l-am lăsat la final, ca să nu ziceți că-s vreo superficială: sunt urâți. Da, nene, ăsta-i adevărul. Nu înseamnă că un brad mare e și frumos. Adică, na. Nu-i frumos ce-i frumos, e frumos ce-ți place ție. Și să vă zic cum îmi place mie. Gras. Bogat. Fără spații chele. Fără găuri prin brad. Ca să fie brad, nu gaură cu niște crengi în jur.

Există și brazi naturali mai bogați, am avut noi de curând. Aduși de la Polul Nord. Costat o groază de bani. Miros ciuciu. Acum doi ani, am avut un brad natural-pericol public, la Sibiu. Armă albă. Înțepa într-un hal, de am făcut alergie doar pentru că m-am atins de el. 

Apropo, am citit și despre asta, că brazii naturali pot fi stropiți cu diverse pesticide, ca să crească, apoi cu diverse substanțe de conservare, ca să rămână în picioare și să nu-i folosești pe post de combustibil pentru foc. Grijă și celor care au pisici sau alte animale de companie, am văzut multe comentarii că s-au intoxicat. Pe de altă parte, am citit și că brazii artificiali ținuți foarte mult, spre zece ani, încep să elibereze particule mici de PVC în aer, care sunt toxice pentru om.

Deci nu știu ce să zic. Variante locale bune, verzi, responsabile și cu respect pentru mediu nu prea avem. Urâți, tăiați ilegal de prin Păltiniș, avem cu sacul. Însă poate nu-i mai vrem. Și-atunci, putem alege un brad artificial, pe care să-l reciclăm responsabil când nu mai avem nevoie de el. 

Uitați cum arată. Zici că a venit America în sufrageria mea.

Brăduțul nostru e luat de pe obradfrumos.ro, fix acesta din poză e modelul Viena Gold, 180 cm. Inițial comandasem pe cel mai mic, 150 cm, de teamă că n-o să-mi intre în casă. Dar a încăput cu succes și ăsta mare, care nu e uriaș, după cum vedeți. Nu l-am mai schimbat. Io-s obișnuită cu giganți până-n tavan, avem unul din ăsta la Sibiu, în fiecare an.

L-am montat super-rapid, i-am desfăcut crenguțele ușor, ca pe-un evantai. Suportul e pe trei picioare și de plastic, dar pare destul de rezistent. Nu mi-am dat seama când l-am comandat, de pe site, că auriul acela din vârful crengilor e un sclipici care face destul de mult… sclipici în jur. Dar arată așa frumos în realitate și m-a scăpat de beteală, care mi se pare deja un avantaj major. Trebuia să pun beculețe galbene, dar m-am prins prea târziu.

Faza faină la obradfrumos e că oamenii nu numai vând brazi artificiali, ci se și ocupă de reciclarea lor. Mi se pare o responsabilitate de care ar fi sănătos să dea dovadă toți comercianții de pe lume, pentru că totul poluează, de fapt. Producția, transportul, etc. 

Deci, dacă achiziționați un brad de pe obradfrumos.ro, 

1. veți avea opțiunea, la final, să îl reciclați pe cel vechi dacă e cazul sau să îl donați dacă se poate refolosi.
2. brăduții ”buni de reciclat” vor fi duși într-un punct de colectare specializat. Costurile logistice vor fi acoperite de ei.
3. brazii ”buni de dăruit”, care încă pot fi utilizați, vor fi donați către ONG-uri care se ocupă de copii proveniți din familii defavorizate sau care se află în pragul abandonului. Aici însă se insistă ca brazii să aibă totuși o ținută adecvată.
4. veți primi un glob cadou, cu un mesaj de suflet, din partea mea 🙂 dacă puneți codul mirunaxmas când comandați

Când vă alegeți bradul artifical, oricare ar fi el, să fiți atenți la următoarele chestii:

1. Nu vă zgârciți. O să-l folosiți mulți ani, poate până vă cresc copiii mari. O să apară în toate pozele voastre cu Moș Crăciun, și la asta să vă gândiți.
2. Suportul: să fie solid, ideal în trei puncte. Așa stă cel mai bine. La bradul nostru artifical din Sibiu (pe care-l avem de când eram în școala generală, cred că a fost unul dintre primii brazi artificiali din Europa de Est, că tata e fan Crăciun la fel de mare ca mine și mereu am avut cele mai frumoase decorațiuni. Sau cel puțin, asta am crezut eu 🙂 ceea ce e și scopul Crăciunului și oricărui tată pe pământ) suportul e rotund și mereu trebuie să punem cărți sub el ca să-l echilibrăm.
3. Cum îl depozitați: să fie din mai multe bucăți, ca să-l desfaceți ușor și să nu se pună praf. Păstrați-i cutia, dacă aveți loc, altfel ajungeți să faceți ca noi cu cel din Sibiu: îl puneți în saci.

Știu că e abia noiembrie, dar în capul meu răsună Feliz Navidad de când s-a născut ăsta mic. Iar casa mea de studentă din București n-a văzut niciodată un brad de Crăciun, de când sunt aici. Ornamentele cu care l-am împodobit sunt de acum vreo 10 ani, de pe vremea când nici nu visam ce familie și ce Crăciunuri poate și blonda asta avea… Poate de asta le-am și păstrat. Ca pe-o speranță că lucruri bune mi se pot și mie întâmpla.

 Și știți cum e. Vor mai fi brazi de Crăciun, poate și mai frumoși decât ăsta, dar niciunul nu va mai fi primul brad de Crăciun împodobit de toți patru, ai mei.