Legătura dintre burtă și creier nu e ceva inventat de fiul sau fiica ta. Nu e o formă de șantaj emoțional, nu e o manifestare de răsfăț, nu e ceva ce trebuie etichetat și analizat.
Pe mine, copil, mama m-a luat în serios. Pentru că un copil nu minte când îl doare burta de la ceva. Iar când tu știi că n-a mâncat stricat, că n-a amestecat lapte cu bere, cred că e normal să te îngrijoreze situația. Și uite-așa, m-am trezit investigată până-n dinți, dusă la analize și la ecograf. Unde nu s-a găsit nimic concret, doar un -citez- ficat ușor mărit. Acum, ce să zic, o fi fost de la vinul pe care îl beam la 9 ani. Probabil mama s-a prins. Nu mi-a dat niciun medicament, habar n-am ce tratament s-ar fi potrivit pentru boala asta a mea. Culmea, că durerea de burtă venea doar seara. Așa ceva. Când trebuia să mă culc! Nu eram genul mâncăcios, ci mai degrabă jucăuș, iar somnul mi se părea o pierdere de timp. Doar mâncatul îl bătea la ”lucruri inutile din viața mea”.
Ați avut vreodată fluturași în stomac? Ați citit vreodată ceva care să vă fi trimis direct să vomați de nervi? Ați dat vreun examen care să vă fi ținut lipiți pe wc? Toate sunt dovezi clare ale legăturii dintre burtă și cap. Numai să te gândești la un anumit medicament, și deja se secretă salivă în gura ta și suc gastric în stomac. Asta e basic stuff, biologie de lasa a 6-a, cred. Copilul care se plânge de dureri de burtă nu se preface. Cu asta ar fi trebuit să încep. E bine să ne gândim ce motiv ar putea exista. Întâi să excludem posibilele cauze medicale, să zic așa: Dacă a mâncat ceva, dacă a luat vreun virus sau ceva. Nu strică să cerem un consult, însă cel mai atent poate urmări tabloul clinic mamă-sa. Nimeni nu cunoaște copilul mai bine decât ea.
5 semne că ”mami, mă doare burta” are un motiv fizic, medical:
- Copilul a mâncat ceva contaminat.
- Are gaze și râgâie, adesea cu miros urât.
- Vomează sau e constipat.
- Știe exact locul unde-l doare.
- Are febră, scaun cu sânge, greață și amețeli.
Însă durerea de burtă rămâne un simptom, chiar și atunci când nu există o pastilă împotriva sa ori un medic să o poată trata. Nu e semn de răsfaț, nu e șantaj emoțional. E un semnal că al tău copil trece prin ceva. El nu știe să spună ”sunt stresat” sau ”am nevoie de iubirea ta”. Nu știe să caute psihologi sau să citească articole de self-help. Pe el îl doare burta, nu te enerva.
Oamenii de știință pot explica aceste sentimente: stomacul și intestinele au un sistem nervos propriu, supranumit și al ”doilea creier”. Bine, el nu poate lua decizii în locul nostru, nu poate calcula posibilități, riscuri, socoteli, dar are un rol foarte important. Se numește sistemul nervos enteric. Acești nervi reacționează la aceiași hormoni și neurotransmițători ca primul creier, ăla din cap. Mai știm că stresul și oboseala scad toleranța la durere. Asta înseamnă că orice schimbare mică, de exemplu, un pârț poate fi perceput ca dureros, când ești extenuat. Și, să fim serioși, la ce program nebun au copiii noștri, mă îndoiesc că oboseala e ceva, pentru ei, necunoscut.
(sursa)
De exemplu, ați auzit de nervul vag. E cel mai lung nerv cranian, adică pleacă din creier, nu din măduva spinării. Ni-l putem imagina ca o cale de comunicare între minte și burtă, unde se face schimb de informații constant între creier și tractul gastrointestinal.
Știați că cea mai mare cantitate de serotonină, un neurotransmițător foarte important în starea de spirit, este secretată în tractul digestiv? Ciocolată, iată cum te-am explicat! Adică, fluturașii în burtă, răul de la stomac tocmai au fost demonstrați de știință ca fiind ceva deloc paranormal.
(sursa)
3 semne că ”mami, mă doare burta” are un motiv emoțional
- Apare în mod regulat, de obicei într-un moment destul de prost
- Poate fi asociat cu ceva neplăcut pentru copil (atenție, pentru copil, nu pentru părinții lui. De exemplu, părinții abia așteaptă ora de culcare, copiii-nu. Sau dacă nu interferează niciodată cu joaca, apare doar când să meargă la școală/grădiniță)
- Poate fi asociat cu o schimbare recentă din viața lui
Motivul emoțional poate fi un conflict despre care copilul nu știe vorbi, o furie neexprimată, o nedreptate care i s-a întâmplat, o frică față de ceva care urmează să se întâmple. Poate are un test la școală, poate nu vrea să meargă la grădiniță, să se pună în pat ori să doarmă singur, în camera lui. Indiferent de motiv, rolul părintelui e, în primul rând, să-l creadă. ”Nu te doare nimic” e ca nuca-n perete. Validarea sentimentelor e deja un mare pas înainte. Apoi, încercați orice, vedeți ce funcționează. Timp special. Conectare. Atenție. Lăsați telefonul o seară. Scoateți copilul la înghețată. Întrebați-l lucruri aparent fără legătură. Povestiți din experiențele voastre. Deschideți calea spre ce problemă are. Uneori, copiii nici n-au nevoie de soluții, ci doar de ascultare. Uneori, copiii n-au nevoie de doctori, ci doar de părinți.
foto Shutterstock
Zina7
Intestin iritabil se numeste si e o boală destul de des intâlnita si la adulți se poate manifesta si cu diaree sau constipație. Si adultilor dupa ce s-a exclus o boala organica li se recomanda psihoterapie, relaxare, activitati in aer liber ( si / sau yoga). Apropo fetita mea tusise vinerea trecuta si nu am dus-o la gradi. Peste weekend nu o avut nimic si luni dimineata imi zice : ” mami, eu inca tusesc” .Ii raspund ” si ce crezi că e de facut” . A: ” checă tre să stau acasă”. Eu: ” pai mama si tata tre sa mearga la lucru dar daca vrei poti sa stai singura acasa”. Ea: ” mami da eu is copil , am tei ani” 😊
Miruna
Mami, ce-ai mancat, de iti vine sa ma lasi singura acasa? :))
zina7
Am încredere in ea 😘
Masha
Si pana la urma a ramas singura? 😀
Eu la 6-7 ani deja ma duceam singura la gradinita, cu cheia de gat si stateam 2-3 ore tot singura, pana veneau ai mei de la serviciu.
Daniela
Eram prin clasa I, faceam gimnastica. Nu imi mai placea sa ma duc la gimnastica. Nu era o atmosfera tocmai placuta acolo. Inaintea fiecarui antrenament ma lua durerea de stomac. Uneori ma durea atat de tare incat trebuia sa ma intind in banca. Banca de la scoala. Imi era teama sa le spun alor mei ca nu mai vreau la gimnastica si nu pentru ca erau severi cu mine. Mi-era teama sa nu se supere pe mine(ganduri de copil care isi iubea parintii mai presus de sine). Pana la urma le-am spus ca nu mai vreau, m-au retras pentru ca asa mi-am dorit si au incetat si durerile de stomac 🙂
Miruna
Excelent! Ce curajoasa erai 🙂 sau durerile de stomac se intetisera pe bune.
Roxana
Cunosc sentimentul .. si la mine,dar mai ales la fii’mea.. o doare burta inainte de fiecare test considerat “important”, gen Gazeta matematica si alte din astea… mi-a spus ca uneori o doare atat de tare incat simte ca are nevoie la baie.. simte ca o explozie. Stie ca e stres si asta imi rupe inima.. stiti genul acela de copil care oricat de oricat ar stii,emotiile sunt cat casa..
Legatura e doar cu matematica. La orice alta materie nu are probleme..
Si e atat de nasol pentru mine… efectiv nu stiu cum sa pun problema. Ii spun ca nu conteaza foarte mult,ca orice nota se poate indrepta. Ca important e sa fie sanatoasa,ca eu o iubesc oricum. Dar nici nu vreau sa considere ca minimizez munca ei..
Miruna
Nu știu dacă are legătură cu tine, ci mai mult cu ea. Fata e foarte serioasă. Las-o să fie așa. Mie mi s-a declanșat o alergie urâtă în clasa a 5-a, înainte de prima teză la română. Am ajuns internată, para-investigată și la București, nu s-a găsit cauza. Alergenul. Cred că era ceva emoțional.
Roxana
Off, mi-e groaza!! Si eu nu pot face nimic..? Nu vreau sa vad cum se consuma pentru note.,dar probabil ca ai dreptate.