Văd tot mai des oameni nemulțumiți de sistemul de urgență de la noi din țară, părinți revoltați că au așteptat o oră întreagă (!) pentru niște muci care nu lăsau copilul (și părinții) să doarmă. Văd tot mai mulți pacienți care amenință, filmează, cheamă poliția facebook-ului să-i apere de monștrii din sistemul de sănătate. Fac circ: poliție, presă, filmare. Apoi ridică o sprânceană. Ei nu au știut că la urgență nu e ca la piață: primul venit, primul servit. De parcă moartea stă la vreo coadă.
Știu cât de prost merg lucrurile la noi în țară. Știu că suntem departe de ideal, că e grea comunicarea cu pacientul, că ne dorim o vorbă bună de la medici și asistente, nu să așteptăm o oră. Doar că. Oamenii ăia care lucrează în sistemul de urgență sunt printre cei mai frecați oameni de pe planetă. Pentru că nu trebuie doar să reziste la presiunea profesională, ci au de lucrat și cu psihicul aparținătorilor speriați, mulți dintre ei pe bună dreptate. Pentru că sunt oameni care se luptă zilnic cu moartea, uneori îi râd în față, alteori pierd bătălii și aproape mor ei de ciudă. ”Cine i-a pus să-și aleagă meseria asta” se întreabă mulți și folosesc asta drept scuză. Să vedem ce ne facem fără ei, le-aș răspunde cu voce tare. Ne operăm după tutoriale? Că oricum bate vântul prin spitale. E atât de puțin personal, încât pur și simplu n-au decât să se descurce cu cine apare dimineața la muncă.
Aș vrea să vă imaginați următorul scenariu: Copilul vostru cade de pe bicicletă și aterizează într-un cui ascuțit, care-i trece milimetric pe lângă artera femurală. Mult sânge, plânge, durere mare. Nu mai stai după ambulanță, îl pui în mașină și dai fuga la urgență. Pe drum, își pierde de vreo 2 ori cunoștința. Palme, plânsete, rugăciuni în minte. Și ajungi la urgență. Sala de așteptare plină. Dai actele și aștepți rândul. Sunt vreo 10 copii cu muci înaintea voastră. Și ei au niște urgențe reale, mamele lor nu mai dorm de ieri seară.
Credeți că așa funcționează? Credeți că mamele care au adus copii cu muci chiar și cu 10 ore înaintea voastră ar trebui să intre în față? Nu, acele mame ar trebui fie să meargă la medicul de familie, fie la pediatru, fie să nu se mai plângă, dragă, că așteaptă.
Sau poate copilul nu sângerează, doar a dat cu capul și, de atunci, vomează. Poate și-a pierdut cunoștința de vreo 3 ori în mașină, dar totuși nu e cu sânge pe pereți, nici nu plânge prea tare, nu e -la prima vedere- o situație dramatică tare.
Acum, imaginați-vă că ai trei cazuri de tăiați în cuie și două care au dat cu capul. O oră pentru niște muci mi se pare flower-power.
Urgențele nu sunt pentru mame disperate că n-au dormit de 3 zile (deși înțeleg perfect sentimentul), nici pentru tați sătui de odrasle urlătoare. Ambulanțele nu sunt pentru dureri de gât recurente și nici pentru strănuturi în miez de noapte.
Știu că oricare dintre aceste situații poate fi înfricoșătoare, mai ales pentru un părinte neavizat. Ba chiar și pe la case mai mari, la prima tură de muci ai unui bebeluș sugar, eram convinsă că ăsta e momentul în care copilul plătește toate păcatele făcute de mine cu fapta sau cu gândul.
Și aș mai vrea să insist că amenințările nu vindecă, indiferent ce diagnostic există. Că cine are timp și chef să se joace de-a filmatul cu telefonul nu are o urgență reală. Are probabil multe frustrări adunate de acasă, poate probleme conjugale, un partener care nu îl aude, multe lucruri grele prin bagaje. Ăștia-s pacienții pe care nimic n-o să-i mulțumească, pacienții care aproape își doresc o situație gravă și care habar nu au ce înseamnă ”pe viață și pe moarte”.
În spitale, văd tot mai multe afișe de apărare: ”Vă rugăm să vă adresați politicos personalului medical.” Sau ”E interzistă agresarea personalului medical.” ”Vă rugăm să nu amenințați personalul medical și să nu filmați cu telefonul.”
Zici că ești pe frontul de luptă, nu pe cel de salvare.
În Anglia, poveste reală. Unul dintre medicii specialiști din spital, un neurochirurg de renume, se prezintă cu fetița lui la urgențe. Asta mică – într-o criză de astm. Pentru cine nu știe ce-i aia, e echivalentul unui ”nu mai poate respira de la muci”, numai că mult mai grav. Doar tată-său n-a dus-o acolo să se plimbe. Se tratează cu niște medicamente speciale, nu e ca la muci, cu multă răbdare.
Au așteptat, la triaj, 6 ore. Șase. Ore.
Poate știți. Un caz recent de la noi din țară s-a petrecut de curând, când un medic a fost condamnat la 1 an și 9 luni de închisoare cu suspendare, pentru că a cerut personalului medical să preia pacienții în funcție de starea de urgență:
Adela Golea, directorul medical al Spitalului Județean de Urgență Cluj, a fost condamnată la un an și 9 luni de închisoare cu suspendare pentru instigare la abuz în serviciu și instigare la favorizarea infractorului, anunță publicația clujeană CityNews.ro. Faptele pentru care a fost condamnată Adela Golea s-au petrecut în urmă cu 3 ani, în perioada când aceasta era medic șef la Unitatea de Primiri Urgențe a spitalului din Cluj. Adela Golea ar fi cerut atunci personalului medical să preia cu prioritate pacienții veniți la urgență în stare gravă și nu cazurile de șoferi depistați cu alcoolemie de către polițiști.
(sursa: hotnews.ro)
Alt caz din Sibiu, despre care scrie Turnul Sfatului și publică un filmuleț de la pacienții nemulțumiți e despre revolta lor că au așteptat. Nu scrie, de ce s-au prezentat, cert e că au plecat pe picioarele lor și au avut suficientă energie să facă plângere pe ceva perfect nejustificat. Că tot ei, reclamanții adică, recunosc că nu au știut că sistemul de triaj e în funcție de gravitatea cazului, nu de ora sosirii. Poate oamenii delirau și credeau că sunt la Carrefour, la casă. Acolo, și eu m-aș fi enervat. Jurnaliștii de la această publicație, niște profesioniști, au cerut și un punct de vedere al spitalului, care zice că timpul mediu de așteptare e de 48 de minute și că serviciul e supraaglomerat și nu tocmai cu urgențe.
De ce sunt așa aglomerate serviciile de Primiri Urgență?
Pentru că oamenilor le sunt mult mai comode. Da, ați auzit bine. Decât să te prezinți la medicul de familie, care e și el supraaglomerat și nici nu-i merge sistemul, decât să chiar stai la coadă acolo, să-ți mai și iei liber de la muncă ori să plătești vreun pediatru în privat, mai bine te sui în mașină și parchezi pentru o noapte la Primiri Urgențe, doar e dreptul tău. Mi s-a întâmplat nu o dată, ci de foarte multe ori să sune părintele că-l doare pe copil, e umflat, are febră, vrea programare de urgență la dentist. Haideți acum, le spuneam, că nu te joci cu copiii cu febră, chiar dacă e doar o măsea vinovată. Și ce credeți că răspundeau în 80% din cazuri? ”Nu se poate mai pe seară, că acum e la școală.” Dacă nu te poți prezenta la medic, pentru că ești la muncă sau copilul e la școală, poți sta liniștit: nimeni nu o să moară.
Mergeți la urgență, dacă aveți o reală nevoie. Chiar e dreptul vostru așa cum e și al nostru și al lui, și al ei. Gândiți-vă că orice vizită într-un spital, care poate fi evitată, ar fi bine să fie evitată. În spital sunt mulți pacienți bolnavi, alți copii cu diverse virusuri sau microbi. ”În spital te duci cu una și pleci cu zece” nu e un mit. Mergeți când aveți nevoie: dacă e copil accidentat, deshidratat, insolat grav, cu o febră mare, care nu mai trece, o diaree care nu se mai oprește. Nu mergeți pentru un 38 de ieri, nu mergeți pentru niște muci, nu mergeți că a răcit. Și mergeți la urgență ca la urgență, nu ca la piață. Fiți niște domni și niște doamne, aveți respect și pentru situațiile altora de urgență ca să primiți respect pentru ale voastre. Aveți respect și pentru personalul de serviciu. Credeți-mă, la primiri urgențe nu se stă la povești și la cafele. Deși se consumă multă cofeină, pentru că acei oameni nu prea au timp să doarmă. Și nu-i mai amenințați. Credeți că unui medic care se luptă cu moartea i se face frică de-un telefon pornit?
Nu, i se face doar scârbă. Și, după aia, ne întrebăm de ce, chiar și cu salarii mai mari, nu sunt mulțumiți. Știți, dincolo de bani, ca să fii mulțumit, mai ai nevoie de ceva foarte important: de respect.
foto Shutterstock
Oana
În toamnă o să încep stagiul de 3 luni de pediatrie. Asta după un an și jumătate de lucru doar cu adulți, care și ăla a fost greu. Sper să fie bine. Mă bucur că ai scris articolul ăsta, sper să ajungă la toți pacienții cu atitudine nepotrivită.
Miruna
Iti doresc succes! Si te astept dupa cele 3 luni, cu impresii 💪🏼
Andreea B.
Am ajuns anul trecut prima data la urgență, sper și ultima, cu un soc anafilactic foarte grav, începeau să se închidă căile aeriene. Am mers cu mașina proprie, starea fetiței agravandu-se pe minut ce trecea. Ajungem la ora 23:30 la urgență. In sala de așteptare plin. Bat la ușă și intru nechemată, medicii la văzul fetiței sar repede in ajutor. Din sala aud cum mi se striga: doamna, stam de 3 ore. Eu dinauntru: îmi moare copilul. Știu că răspunsul a fost din cauza adrenalinei, a sperieturii dar am apucat sa vad cat de “grave” și “urgente” erau cazurile din sala de așteptare. Tot respectul doamnelor doctor care au fost prompte și au avut toată răbdarea cu fetița și ea speriata.
Miruna
Vai, Andreea, bine ca ai ajuns la timp!!! Ce sperietura cred ca ai tras. Sanatate multa!
Adriana
Miruna, asta e mentalitatea romanului, din pacate😥
Eu locuiesc in Germania, am fost de 2 ori la urgente cu micuta mea. Prima data cand am fost, a cazut in cap, din carucior, direct pe pietre ascutite. Am luat-o, am pus-o in masina si am fugit la spitatul pt copii din Landshut. Am ajuns acolo la ora 10:30, in sala de asteptarii, mai erau inca vreo 3-4 familii. La 10:35 a venit asistenta si am fost luata inaintea tuturor. Nimeni nu a comemtat nimic.
A 2-a oara, vroiam doar o alta parere de la un medic specialist, in legătură cu constipatia micutei ( 4 luni de conatipatie, micuta 9 luni) am ajuns la spital la ora 14:00 si am fost luata la ora 18:00. In timpul cat am asteptat, au mai venit multi copilași cu crize de astm, cu fata toata in sânge de la lovitura, samd. In total aprox 9 copilasi. Ei au avut prioritate in fata tuturor care asteptau probabil de mai mult timp decat mine. Clar ca nu am comemtat nimic, deoarece data trecuta am avut prioritare, ar fi fost urat din partea mea😊 Plimbandu-mă prin sala de asteptare, am citit toate afisuriile care erau. Printre care, si un frumoasă.
Subscriu: Bine ai venit in spitalul …. Iti intelegem durerea, apreciem faptul ca te-ai deplasatsingur pana la spital, pentru a lasa masina de urgență pentru altii care nu sr pot deplasa, iti multumim ca ai încredere in noi si in munca noastra, iar noi avem datoriia sa iti facem un lucru clar😊. Randul ito va fi dupa graviditatea cu care ai venit, si anume: Hai sa le împărțim in culori:
Rosu- cel la care viata e in pericol are cea mai mare prioritate
Galben- cel care fara ajutorul nostru poate ramane cu sechele pe viață sau partiale
Verde- cel care are durere mare,sufera
Albastru- toate celelalte.
Este chear un exemplu bun pentru toate spitalele di Romania😊
Miruna
Există coduri și la noi, doar că ele nu sunt comunicate pacienților. Caz concret – cel din Turnul Sfatului, după ce au făcut circ și filmări, au zis că ei au crezut că e ca la piață. LOL.
Deși manager-ul spitalului spune că au un filmuleț care rulează tot timpul și care explică sistemul de triaj. Acum, cum o fi făcut acest clip și pe ce rulează, nu știu, dar măcar există ceva.
O femeie
ultima data can am fost la Budimex (acum 9 ani) codurile erau afisate mari deasupra intrarii si o asistenta facea triaj corespunzator si informaparintii (vocabular nepotrivit, nu pe toti, dar informa).
Isabela
Si noi am mers cam tarziu cu astm bronsic cronic, se sufoca in somn. Am stat foarte mult dar am trecut cu bine
Popescu Maria
Sincer unii părinții au motive să facă aceste lucruri cu poliția si sa filmeze etc ..Am patito personal Am fost cu bebelusul meu prematur cubinsuficienta respiratorie si la camera 2 doamna asistență era foarte șifonat in loc sa imi consulte copilul dupa ce am asteptat mai bn de 15 minute dupa ce a ieșit pers din fatza mea ca dansa avea chef sa se întindă putin ma mai ia si tare si im vb urat in loc sa consulte copilul el fiind vanat normal ca am facut scandal pt ca ma jignit si nu mi-ai consultat copilul despre ce vb daca nu au chef de munca sau au nervi unele dintre ele sa stea acasa nu sa isi verse nervii pe părinții si copii ca nimeni nu merge de placere acolo
Miruna
Îmi pare rău că ați trecut prin asta, bebelușul e bine acum? Că asta e cea mai importantă chestie când mergi la urgență. Cei supărați mereu țin minte cât de nepoliticos au fost tratați, cei salvați dau slujbe la biserică în cinstea doctorilor. Cam asta e diferența. Sper că sunteți bine acum.
Razvan
“dupa ce a ieșit pers din fatza mea ca dansa avea chef sa se întindă putin”
Cu toate regretele pentru cele ce le-ai trait am doar o curiozitate. De unde stii ca dansa chiar s-a intins putin??
Rox
Asa e, Miruna! Eu tot ce imi doresc sa intalnesc in spital, in caz de, Doamne fereste, am nevoie sa ajung la urgente, e profesionalism. Sa stie ce trebuie facut in situatia data. Ca am vazut si cand dau din umeri. Nu generalizez!
Evit de multe ori sa ajung acolo, stiu ca se sta mult si stiu si de ce. In Irlanda am mers de vreo doua ori trimisa de medicul de familie si se sta chiar si o zi (uneori si o noapte) daca ei considera ca au ceva cu prioritate. O data, cu amenintare de avort spontan, care s-a si intamplat, am asteptat 6 ore. Ideea e ca nu stii cand iesi de acolo.
Stii ce alta solutie ar mai fi pentru cei cu urgente minore? Vizitarea centrelor de permanenta. Multa lume nu stie de ele, dar te pot salva intr-o situatie nu chiar grava. In orasul meu natal stau goale in timp ce in centrul de primiri urgente e arhiplin.
Masha
Exact asa se intampla si in orasul meu. Centrele medicale permanente sunt goale iar la urgenta e full.
Miruna
Da, pentru ca l urgenta fac analize pe loc si alte cele.
zina7
In Germania nu ai ce cauta cu copilul care nu e urgența ( adica criza de epilepsie, criza de astm, sangerare masiva, fractura de orice fel etc) in spital la urgenta. Mergi cu el la pediatru ( pediatrii au de obicei si ei.prin rotatie gărzi si is practic la cabinete pana la 22) sau suni pe un numar de urgenta de unde esti indrumat unde sa te duci- cabinet sau urgenta. Si …da si la mine in spital asteapta unele ” urgente ” si 8 ore si pt aia nu mă injura nimeni. Chiar am avut o pacienta saraca destul de bolnava si batrana care dupa ce a asteptat de la 16 la 23 mi- a oferit mai intai o.ciocolata si o cafea si mi-a zis după ce a vazut cât am lucrat eu in timpul ala :” si eu care credeam ca meseria de medic e o meserie de vis!!”. Nu stiu când si daca o sa fie vreodata apreciata meseria de medic in tara noastră.
Geanina
Wow, de cazul cu Adela Golea chiar nu stiam! Locuim in SUA, unde din punctul meu de vedere, au un sistem medical super dezvoltat, platesti de te arde (daca iti permiti bineinteles), dar nici nu mori daca nu ai asigurare medicala privata… insa la ER merg chiar cazurile de urgenta reala, ca in Grey’s Anatomy. Dupa mine, parintii care isi duc copiii la
urgenta pt muci, ar tb sa primeasca si factura alaturi de serviciile prestate in regim de urgenta – un fel de taxa pt negandire, cu o lista de exemple de urgente reale, poate a doua oara se vor gandi un pic mai mult la cazurile intradevar reale inainte sa plece catre urgente.
Baietelul nostru a facut gripa anul acesta in mai (nu am putut vaccina din motive medicale), debut cu febra f mare sambata (peste 40C), am sunat la pediatru duminica, ne-am dus sa-l vada luni dimineata, pana joia urmatoare s-a agravat, ne-am dus tot la pediatra in timpul programului, complicatii cu pneumonie si abia atunci ne-au zis ca daca se agraveaza sa mergem direct la urgente…pt gripa nu merge nimeni la urgente decat daca este absolut necesar.
Poate un pic de educatie la “buzunar” ar merge mai bine decat bunavointa personalului medical.
Miruna
Imi scrie acum cineva pe fb ca, in Germania, daca nu e urgenta si te prezinti la spital, primesti ulterior acasa nota de plata, pt ca plimbarile nu sunt decontate de casa de asigurari. #miseparecorect
Andreea
Nu e peste tot asa, dar vor sa implementeze…. cate dureri de spate de “ 1 luna” nu vin la 3 dimineata la neurologie…si asta in paralel cu 2 suspecti de avc. Si tu esti un singur medic.
Miruna
Cum am uitat sa scriu despre aceasta categorie? In stoma se numeste urgenta “ma doare maseaua de 2 saptamani”. Sa zicem ca e foarte diferit de “n-am inchis un ochi azi-noapte”.
Andreea
Draga Miruna, uite eu sunt medic in Germania si sa iti explic ce se intampla de vreo 3 saptamani incoace la noi( mentionez ca acum lucrand acolo am aflat direct de toate, ca povesti mai sunt…): acum 3 sapt asistentii au schimbat din greseala medicamentele a 2 pacienti- unul a primit ce lua celalalt. Unul din ei a ajuns la terapie intensiva. Sambata in garda mea iar au schimbat medicatia- un psihotic a primit madopar. A devenit si mai psihotic:/ Azi alerta mare ca un pacient avea PCR de 150. Bietul trebuia din data de 5.7 sa primeasca antibioticul scris de colega mea….azi, 11.7 nu il primise inca. Sa stii ca lucrez intr-un spital relativ mare, la 20 de km de Hamburg, deci nu in Cuca Macaii sa zici ca e vreun spital izolat. Ce vreau eu sa zic, e ca nimeni nu a chemat nici televiziune, nici presa, nici nimic( recunosc ca mie imi vine sa urlu de nervi cand vad atatia incompetenti). O fi sistemul acasa cum o fi, dar si oamenii fac tare mult teatru. Si malpraxis se intampla si la case mai mari…
Miruna
Trimite-i in Romania, ca la circ ne pricepem toti!
Doamne, cum e posibil asa ceva! Daca as fi vazut intr-un film, as fi zic ca e exagerare. Spor bun si rabdare de fier.
Andreea
Mai sincer nu stiu, ca si mie mi se pare ca sunt intr-o comedie proasta :/
dia
Te îngrozește cazul Dr Golea… mi-o amintesc de pe vremea când făceam voluntariatul la Smurd. Eu am plecat pentru ca am știut ca nu o sa fac fata lipsei de respect. Nu o sa regret niciodată. Desi sistemul in cate lucrez acum peste ocean e departe de a fi perfect, in fiecare zi găsesc recunoștință și respect.
Miruna
Dada, ai fi gasit asta si in Romania, doar ca nu garantez pentru “in fiecare zi” 🙁
dia
Am profesat și in țara, din păcate nu prea am găsit, deși atât acolo cât și aici am pus suflet. Poate dacă lucram in privat era altfel? Diferențele dintre aici și România sunt însă atât de mari și pe atat de multe aspecte încât nici nu se merita discutat. Nu lucrez însă in urgente unde oriunde ai lucra stresul e enorm. Dar nici nu mi-am dus copilul la urgenta pt răceli. Nici pt gastroenterita atâta timp cât alapta normal. Cred ca pt asta e nevoie de măcar un pic de educație medicală.
Roxana
Am si eu povestea mea…
Respect foarte mult medicii,doar ca acum 2,5 ani cand tata a fost diagnosticat cu o tumora cerebrala,am avut parte de cele mai groaznice momente din viata mea. Dupa o luna de mers la toti medicii posibili: medic de familie, orl,neurolog( il durea capul,evident), au ajuns sa ii spuna sa mearga la stomatolog sa isi scoata masele de minte, el neavand niciodata carii. Nimeni nu i-a recomandat un CT. Intr-o duminica seara l-am urcat in masina si am zis: hai la urgenta ca nu e normal!! Dupa 8 ore de asteptare,timp in care nu puteam sta unul langa celalalt,iar un domn a murit unde era el,in triaj, a reusit sa faca un CT. Dupa ce i-au pus diagnosticul a devenit imediat caz grav, doar ca dupa alte 3 ore de asteptare,l-am luat acasa pe semnatura si am zis ca daca daca e sa fie ceva rau,sa fie acasa cu mine, decat singur in spital. Stiu ca nu sunt medici in tara, stiu ca e greu si stiu ca sunt stresati la UPU. Domnisoara dr.m-a facut inconstienta pentru ca am vrut sa il iau acasa,mi-a vorbit cu superioritate si destul de nepoliticos.
A fost operat ulterior la un spital privat,unde a fost respectat si tratat normal.Restul e istorie, nu mai conteaza…
Eu stiu ca tata nu era urgenta, din pacate a devenit urgenta. Sunt medici extraordinari,dar sunt si medici mai putin extraordinari..poate prea obositi sau plictisiti.
Miruna
Of, imi pare foarte rau. Daca s-ar fi gasit cauza mai repede, s-ar fi putut face altceva?
Imi pare foarte rau si cred ca aceste cazuri de diagnostic eronat sau intarziat sunt mai multe decat ne dam seama 🙁
Iulia
A doua zi de Paste sotul meu a fost la urgenta. Facuse pentru a doua oara in viata asta o varicela,insa noua nici prin gand nu ne-a trecut ca tot chinul ala se numeste varicela. Plus ca nici bubele nu pareau a fi varicela. Plus ca si mintea refuza sa creada asa ceva, mai ales cand stii clar ca omul a avut deja. A doua zi de Paste la urgenta erau 2 cabinete pt consultari urgente si inca un cabinet pt cei muscati de caini, deci astia erau separati din capul locului. Sotul meu a fost al 7-lea pacient la coada urgenta. A stat in asteptare cam 8h. A stat in cabinet 10 min. In acest interval nu au venit urgente grave,nu capete sparte, accidente, nimic. Ceilalti pacienti erau toti pe picioare, unii chiar bagatori de seama care venisera si ei sa mai ceara o parere. Consultarile per pacient au durat 20-30 min. Si totusi sotul meu a stat 8h. Degeaba.
Mamele care merg la urgente pt muci, poate nu merg chiar de nesomn, ci poate mai mult de groaza. De sperietura ca nu stiu ce sa faca acasa cu un bebelus care urla din toti plamanii pt prima oara de x ore. Merg din nestiinta si din lipsa educatiei. O astfel de vizita in timpul saptamanii nu se justifica, la medicul de fam bebelusii au prioritate, nici macar nu stau la cozi
Roxana
Din pacate nu s-ar fi putut face nimic,doar ca nu ne-am fi chinuit toti asteptand atatea ore la urgenta. Ce pot spune este ca dupa vizita la urgenta a facut 2 RMN -uri si ambele au fost intrepretate ciudat din punctul meu de vedere. Pe unul a fost pus diagnostic meningiom 98% bening,iar cel de-al doilea a avut 3 presupuneri: meningiom,care tot asa parea benign si inca 2 chestii,dar de fapt in urma operatiei si analizei anatomo-patologice a fost o tumora tIp PNET.
Ideea era ca nu am fi vrut sa ajungem niciodata la urgenta.. daca neurologul ii prescria un CT,mergeam frumos cu programare.
Din pacate spitalele private nu au urgenta si tot asa , ne-am asteptat randul la operatie aproximativ 2 saptamani in care tata a fost sedat puternic din cauza durerilor. Daca ar fi fost diagnosticat mai devreme nu ar fi suferit asa,nu ar fi facut nici pareza.
Dar cum spunem noi romanii” asa i-a fost scris”, sa treaca prin asta… nu ca au fost unii niste incompetenti!
Miruna
Da, cred că asta e cel mai important din ce ai spus: nu ar fi suferit așa. Acolo, timpul câștigat ar fi făcut o diferență! Dar, ce greu e când nu ai toate datele problemei să știi ce să faci. Îți vine să te apuci tu de medicină, nu-i așa? 🙁
Roxana
Da,exact! Finalul ar fi fost acelasi,doar ca mult mai demn. Eu am spus, apreciez mult medicii, e greu sa faci medicina in Romania, sau peste tot,nu stiu. Dincolo de a fi medici sunt si ei oameni si au limitele lor. Si nu vorbesc de cunostinte. Poate ca si eu am fost foarte suparat ca nu am putut face mai mult si am cautat “un tap ispasitor”…
Gabriela F.
Eu sunt medic specialist pediatru. Angajata pe o secție de pediatrie din tara asta. Am ajuns toți colegii sa facem gărzi in upu pt că nu sunt medici care sa facă! Fac inca o jumătate de normă aproape. Copilul meu are de suferit pt că lipesc încă 2 sau 3 zile de acasă…nu scriu mai mult…că nu mă mai opresc…
Miruna
Și, câți muci vezi pe noapte? :))
p.s. Blocul din fața blocului nostru este reabilitat, izolat, whatever. Echipa de muncitori e formată din ceva vietnamezi, dacă nu mă înșel. Toți. Nu i-am văzut o dată stând la țigară, la bere, nu sunt beți, nu fluieră după femei pe stradă. Muncesc și sâmbăta. Mereu cară, urcă, transportă. Uneori, ne oprim să ne uităm la ei, că e fascinantă scena unui șantier pe roți, la tine acasă.
Sunt sigură că ăsta va fi viitorul și din spitale. O să învățăm noi chineză sau ceva limbă orientală să ne înțelegem mai ușor cu doctorii care vor veni să ne trateze. Câte gărzi crezi că mai poți face? Câte norme crezi că mai poți duce?
Cam asta.
dia
Repopularea țării😀cred ca din păcate doar asta mai poate salva ceva
Alexandru'
Am fost la urgențe o singură dată cu fata, din teamă și neștiință, dar știam că merg la urgențe, nu la coadă la pâine. Am așteptat vreo 4 ore pentru ca medicul să ne-ntrebe “dar ce căutați aici”? Desigur, situația nu era gravă decât după aprecierea noastră, însă am așteptat liniștiți, văzând cum “se bagă în față” cazuri demne de urgențe, nu o simplă febră, care cred că a trecut cât am stat p-acolo, ci probleme respiratorii grave, sânge, vome și alte d-astea.
Amu sincer, când omul nu mai are respect pentru liera legii, de ce să aibă pentru niște unii, plătiți din banii poporului? E o chestiune de educație extinsă pe multe planuri.
În fine, la cât mai puține spre deloc vizite necesare la urgență.
Miruna
Da, exact 🙂 asta voiam și eu să zic. Mergi pentru non-urgență, măcar ai bunul simț să nu faci circ în presă 🙂
Silvia R.
Va scriu si eu despre experienta mea, chiar f recenta de la Urgenta spital Alexandrescu. Marti seara, in timp ce ma intoarceam de la munca, ma anunta sotul ca el si copilul (2 ani) sunt in ambulanta Smurd din intersectia de langa casa. Au fost implicati intr-un accident (din fericire minor), pe trecerea de pietoni. Baiatul plangea ca din gura de sarpe, era f speriat. Desi in urma impactului daduse cu capul de asfalt, dar nu erau urme vizibile de lovitura, am decis totusi sa fim transportati la urgente pt control amanuntit.
Ajungi la Grigore Alexandrescu, la urgente, am fost dusi direct la prioritate maxima, fiind vorba de un accident rutier.
Insa, in orele petrecute acolo nu pot spune decat ca medicii de acolo sunt niste eroi. La cate cazuri grave am vazut… pai doar sa iti poti pastra calmul ca sa poti trata acele suflete nevinovate in cel mai scurt timp mi se pare ceva extraordinar. Pe mine m-a luat plansul la un moment dat de mila unui copilas.
Tot in timpul petrecut acolo, a venit si o mama cu un bebelus de vrei 6 luni, care, spunea mama, ar fi fost suspect de fisura anala. Copilul de fapt nu avea nimic, iar medicul incerca sa ii explice ca acesta este un caz de medic de familie, nu este o problema care sa puna viata in pericol copilului, insa fara rezultat, mama se tinea pe pozitie, ca a facut bine ca a venit la urgenta…
Miruna
copilul și soțul sunt bine, da? Pe trecerea de pietoni, incredibil! Îmi pare tare rău și mă bucur că sunt bine și ai scris ”minor”.
Da, cred că sunt superforjați ăștia de la urgențe, mi se pare specialitatea din medicină care merită cel mai puțin făcută, tocmai pentru că îți mănâncă rapid ficații. Nu partea de medicină, ci restul. E enorm să lucrezi la randament maxim TOT TIMPUL având presiunea aia pe cap. În fine.
Mă bucur că sunteți bine.
Silvia R.
Daaaa, sunt bine, din fericire. Doar sotul are o fisura la coccis, dar a spus medicul ca in 2-3 luni va fi totul ca nou.
Ca mi-am adus aminte, referitor la respect. La spital, la urgente, m-a lasat doar pe mine cu copilul inauntru. Cand a ajuns sotul, a dorit si el sa intre, iar o asistenta l-a rugat sa astepte afara, deoarece doar un adult are voie cu copilul inauntru. Sotul a inteles imediat si a iesit fara niciun comentariu. Moment in care asistenta, f socata, i-a multumit pt intelegere. Probabil era obisnuita sa se astepte la tot felul de revolte si argumente. 🙂
Miruna
Hahah, asta-i buna :)) sigur ca se astepta la scandal.
CristinaM
Am ajuns la urgenta cu copilul, inca nu are 2 ani, de 3 ori… o data am refuzat internarea desi medicul de garda a recomandat acest pas…sa zicem ca am lasat locul cuiva care poate nu putea face efortul financiar de a cumpara “aparatura medicala” recomandata si am tratat copilul acasa… a doua oara nu am mai avut aceasta optiune, medicul be-a spus ca nu-si poate asuma riscul de a ne lasa sa plecam…
Ca fapt divers, ne-a intrebat cineva daca si al nostru copil are febra ca pacientul de dinainte…
In alta ordine de idei: mi se par geniali medicii de la camera de garda, cu cine am interactionat noi: jos palaria si numai de bine 🙏👏🏻
Miruna
Pai da, poate iti recomanda si un tratament la usa cabinetului, sa nu mai asteptati atata 😫
Ilinca
Pentru când nu sti dacă e urgenta sau nu exista și peditel- nr de telefon unde poți pune întrebări despre starea copilului tău și te îndruma un medic dacă e urgenta sau nu…poate dacă afla mai mulți părinți de acest serviciu se mai eliberează urgentele.
Eu am ajuns o singura data la urgenta cu Bebeluș de 6 luni cu enterocolita. Vomita continuu și nu reușeam sa îl hidratez. A stat cu perfuzie 24 de ore și am ieșit pe semnătura cu el. Medicul m-a tratat ca pe ultima proasta pt ca nu am vrut sa mai stau in condițiile in care copilul nu mai vomita deci îl puteam hidrata și singura acasă. In spital nu i-ar mai fi făcut nici un tratament…doar ar fi ocupat un pat degeaba. Am revenit după rezultatul analizelor 4 zile mai târziu și nici nu m-au întrebat cum se simte copilul…așa de mult le pasa de fapt. Ei s-au comportat de parca am plecat din spitalul lor in alta parte unde aveam pile. Nu a fost cazul, doar ca știu și eu sa citesc niște analize cu rezultat pozitiv/negativ. Menționez ca nu am dat șpagă nimănui. Nu pot face asta; îmi e prea rusine.
Miruna
Ai luat o decizie buna sa scoti copilul din spital, dupa ce a trecut situatia de criza.
Roxana
La pediatrie cred ca e altceva!! Am fost si eu de 2 ori in aproape 11 ani. Desi am asteptat de fiecare data,fara sa comentez evident, dr.de la Budimex a fost extraordinara. In primul rand s-a purtat exemplar cu copilul. Iar mie mi-a explicat totul super atent si la obiect. A doua oara mi-a spus ca am facut foarte bine ca am ajuns… facuse o alergie,care parea sa fie de la un virus. Avea niste pete care se umflau si dadeau inapoi destul de ciudat.. i-a facut o dextametazona si am plecat acasa..iar prima data am fost la 2 luni cand a plans 7 ore continuu. Era doar o criza oribila de colici,dar de unde sa stiu..si atunci dr.a fost extraordinara. M-a linistit si mi-a spus ca sunt copii si copii si ca unii sunt mai sensibili la durere.
Incercam sa nu ajungem la urgenta. Stim ca acolo ar trebui sa ajunga doar cazuri exceptionale..
Miruna
Sanatate!
Ioana
Same here! La 1 luna dupa cateva ore de plans, am ajuns la urgenta. Era 1 mai, pediatra care e si medic de familie era in concediu si nu am stiut de sa facem.
Doamne Doctor de la urgenta a fost extraordinara, fiind f mic copilul ne-au considerat cu prioritate. Era o criza puternica de colici insa, la fel ca tine, nu stiam ce e si cum sa procedam.
Grig
Egoismul stă la baza acestui comportament. Fiecare crede că odrasla sa este mai importantă decât a celorlalți.
Cu greu ne putem civiliza în acest sens. Poate că posesorii de “copii cu muci” ar trebui să știe că, de fapt, aducându-și odrasla într-un loc cu alți “copii cu muci”, nu le face nici un fel de bine, riscând ca după câteva ore de așteptare să se procopsească cu cine-știe-ce virus, cu mult mai agresiv.
Urgențele ar trebui să fie pentru urgențe, așa cum se spune și în campania de informare ce a început de curând să ruleze pe canalele tv din România.
Ar fi o șansă ca astfel de obiceiuri să dispară, dacă ar exista niște meritocrație la baza selecției persoanelor ce ocupă funcții de decizie la toate nivelurile aparatului administrativ, dar suntem departe de acest deziderat!
Miruna
Si daca ar exista o alternative pentru acesti oameni speriati de niste muci. Poate un serviciu telefonic, unde sa ceri sfaturi pentru situatii mai putin urgente, poate o campanie de promovare a centrelor de permanenta, poate dotarea acestor centre. Etc.
Roxana
Da,cred ca un nr de telefon ar fi super. Ce pot sa spun este ca si la medicul de familie poti astepta 5 ore in fata usii. Eu am renuntat de 10 ani sa merg la pediatra pentru ca am stat sa o astept 4 ore pentru un vaccin. Avem un abonament la o clinica privata si cand mai avem intrebari gasim mereu pe cineva sa ne ajute. Pediatra personala, sa ii spun asa, nu raspunde la telefon.. si e normal. Are si ea viata ei,doar ca ar trebui sa fie la cabinet cand scrie pe usa ca are program…
Din pacate la noi a ramas ideea ca”trebuie sa te descurci”..Doamne Ajuta, noi avem un copil sanatos,fara probleme majore. Dar inteleg parintii care se sperie nestiind ce sa faca in anumite situatii. Nu toti avem “sange rece” si cu siguranta problema noastra e cea mai importanta intr-un anumit moment..
Ilinca
Exista serviciul telefonic peditel – https://www.peditel.ro/
rox
Si eu am comis-o cu mersul la urgenta pentru febra care tot oscila – am dat copilului antitermic, a scazut temperatura copilului la ~38 si intr-o ora a urcat inapoi la 39. Acolo am fost lamurita scurt ca nu e bine sa combin doua medicamente ce contin aceeasi substanta activa si sfatuita sa alternez doua medicamente cu substante diferite in caz ca doar unul nu functioneaza. Mi-am insusit critica …
O femeie
Cand am nascut, la prima discutie cu dr pediatru, mi-a explicat cand e urgenta si cand nu e. Dr de familie mi-a dat iar ceva criterii. Realmente triajul l-au facut ele, preventiv, dar oare alti medici de familie fac la fel?
Dar cred ca drama de la urgente e si din cauza cadrelor medicale. Sa va povestesc din experientele mele la urgenta bucuresti, spitale in tara, unde mare parte din cadrele medicale isi fac treaba superficial.
1. Copil in insuficienta respiratorie si wheezing. Noaptea, ca evident, toate se accelereaza la orizontala. Budimex. Preluat cu prioritate. Primul dr (rezidenta, o persoana rapida si amabila, nota 10) e depasita de situatie, cheama pe sefa de sectie. Sefa de sectie era o acritura care a dictat diagnostice si retete din burta, refuzate de mine: in prima a zis ca e pneumonie, eu am cerut investigatie si bine am facut ca la radiografie a iesit ca nu e nicio pneumonie si doar supra secretie pe bronhii. Revin si aceeasi sefa de sectie si mai suparata ca inca sunt acolo si bombane ca dr de la radio e batrana si nu vede bine, decide ca e infectie si incepe sa imi scrie antibiotice si ventolin sirop si espumisal- sirop, eu ii refuz antibiotice fara analiza (se face in 20 min la etajul 1) si refuz si siropurile argumentand ca amandoua au efecte secundare si un timp de activare lalait si cer echivalentul pe aerosoli. Abia atunci i se aprinde ceva neuron si ma intreaba de ce am aparat cu aerosoli acasa?? si ii zic ca am astm si citesc toate prospectele medicamentelor ce le primesc eu. Pt a dentifica diagnostic si cauze, 2-3 ore am ocupat cadrele medicale, cand din prima se putea remarca cu o anamneza completa si sa intrebe de istoric. (prima dr, rezidenta, a facut corect, dar sefa de sectie a repezit-o!!!)
2. otita la 1 an juma. Incepe cu urlete. noaptea. Febra 39.8, nu scadea cu paracetamol (nurofen nu, ca da alergii). Urgente la Budimex. Triaj explicit, nota 10 la asistenta, informaeaza ca raman 1 ora la sala de asteptare ( a durat mai mult pt ca venise ambulantza cu un copil -sinucidere, resuscitarea nu a reusit, toti cei 4 rezidenti de la camera de garda au intervenit acolo pt 20min). Intru la consult, dr nu intuieste ca e otita si imi da un antibiotic general pt infectie urinara (test de sange, da? ). Peste 2 zile, tot noaptea evident, otita perforeaza, puroiul curgea in ureche. Nu stiu ce sa fac decat sa iau copilul in brate, sticla de antibiotice sub brat si sa ma intorc iar acolo. Triaj mai rapid la urgente si trimisa direct la etajul (3? 4?) la orl-ist. 3 mame in fatza, imi zic ca scap repede. Pe naiba. Dupa usa comunista cu sticla veche si gauri mari pe dedesubt, dr statea la cioace cu cineva, cu voce tare, ca intre barbati, si isi laudau performantele sexuale. Bat la usa. O asistenta in varsta vine sa ma apostrofeze ca dr e ocupat. Intru dupa o ora si dr prima data tzipa la mine ca ce nu am spalat copilul in ureche, ca de cat timp e asa? De felul meu intru in blocaj cand tipa cineva la mine dar atunci chiar viteaza ii zic ca de 1 ora, de cand stau la usa lui. Apoi se rasteshte la mine ca ce e antibioticul – ii zic ca e prescris de la camera de garda. A bombanit ca la camera de garda sunt incompetenti. Dar sa coboare el 10 min la camera de garda si sa expuna ce antibiotic se da la posibile otite, si cum se identifica….nu. Sau macar sa plece naibii din jobu ala. Concluzia o trageti voi despre profesionalismul din Budimex, nu zic, sunt si cadre medicale calificate, dar ….
3. eu criza de astm, insuficienta respiratorie. Noaptea, evident, la orizontala totul e mai grav. Trec strada la Bagdazar la 2 noaptea. Nu aglomerat, ma conecteaza la aparate si tub de oxigen imediat, tratament, diagnostic, reteta. In 2 ore sunt considerata stabila si plec, cu recomandare sa trec la dr de familie si pneumolog. Cand sa ies pe usa spitalului,dar fix la intrare, 2 asistente/infirmiere fumau si intru iar in criza respiratorie.
4. mama in criza hepatica. Weekend. Eu insotitor. Sa o interneze, 2 ore am stat la triaj, nimeni nu a trecut pe acolo!! nicio infirmiera, niciun dr. Dar sforaia cineva in cabinetul vecin.
5. tataia, pneumologie, eu insotitor (cateva sapt din viata mi-am petrecut in sectii de pneumologie). Pazeam perfuzii si cand se terminau chemam asistentele. De cateva ori erau la cafele, una m-a certat ca ce o chem cand perfuzia mai are 3 -4 minute??? , norocul meu e ca ma imprietenisem cu 3 (mama unei amice, un asistent tinerel) care, amabili, veneau de buna voie si nechemati de mine.
Tataia s-a prapadit, saracul, dar in sectiile de pneumologie vazui la fel si dupa. Apoi a venit cancerul mamaiei, asa ca eu iar apartinator, si in spitalul unde a fost operata (3 sapt.,), si apoi in ala de radioterapie (6 sapt). (nu, bani de chimioterapie nu a avut, nu a facut).
6. eu la urgenta in Pantelimon. Vomitam continuu toata noaptea, la 4 dim tremuram si de nebaut, nedormit. La urgenta imi zic ca imi fac un scobutil. Pe hol sotului ii zice un nene, pacient, cred “vezi ca in seara asta au operat deja 5 apenticite”. Ies din cabinet si ii zic sotului: apenticita. Merg acasa ca eram la 2 min, la cerere, cu promisiunea ca daca se agraveaza durerea in partea dreapta, o sa revin. Scobutilul mi-a rezolvat falsa apenticita, am baut apa si adormit.
7. eu la urgenta la SUUB. Medicul chirurg m-a chemat acolo ma interneaza pt o biopsie. Am stat 6 ore, nu eram urgenta, dar medicul a zis ca face interventia cand e de garda. 6 ore am vazut venind tot felul de urgente, de la transferi intre spitale, ambulante, oameni bauti, etc. cum pleca dr cum incepeau asistentele: ca ce stie dr asta, e tanar, etc. M-a mancat in cur si zis doctorului ca asistenta X a informat pacientul sa ia numai juma din medicamentul dat de el, dar realmente nu mi se pare corect ce a facut. Cine sa mai aiba incredere in medici cand inclusiv asistentele se comporta asa???
8. alta tara. Cu totul diferit, tot rezidenti la camera de garda, multi voluntari, personal putin, nu perfect, dar eficienta mai mare. Pe langa camera de garda am mai fost cateva luni in spital ca voluntar, cu mancare si o vorba buna.
Realmente in Romania in spitale situatia s-ar imbunatati dramatic daca asistentele si dr-ii ar intelege cand nu e locul lor si sa plece si sa lase pe cine poate. Si sa invete, naibii, procedurile, si sa isi dea interesul sa lucreze in echipa, pt ca toate situatiile mele descrise mai sus puteau fi simplificate si usurate si facute in 10% din timp. Dar nu se vrea.
Cu astea experimentate, cand am cunoscut medicii cu care sunt pe unda, am discutat mult despre preventie. Cu analize, meniu, istoric medical familie a reusit sa ne ghideze si sa nu mai avem niciun drum la farmacie, nici suplimente, nici nurofen, nimic. Se poate, doar unii medici fac preventie, altii scriu retete si asta e.
Flori
Situatie (a mea, inca valabila). Anul trebut la sfarsit de octombrie am ajuns la oftalmologie la urgenta pentru sensibilitate la lumina si durere ochiul drept. Mi s-a pus diagnostic (corect) de iridociclita si mi s-a dat tratament (corect). DAR mi s-a si spus ca am nevoie de control medical peste 4/5 zile. Si de aici incepe nebunia. Ca sa ajungi sa vezi un oftalmolog trebuie sa treci prin medicul de familie (programare cand are loc) si apoi sa te programezi la medicul oftalmolog (din nou, cand are timp). Exista si varianta cu medicul privat, pentru care ai sau nu bani – dar in cazul meu aceste controale trebuiau facute regulat la acest interval pana cand ochiul se vindeca ( ulterior am aflat ca e posibil sa dureze si trei luni). Acum, la un medic oftalmolog cu contract cu CASMB, trimiterea de la medicul de familie iti ofera trei consultatii. Insuficient pentru ce am eu. Medicul de familie nu mai poate da alta trimitere decat peste trei luni (pentru aceeasi afectiune). Exista varianta cu mersul ca urgenta la un doctor din teritoriu ( daca treci de asistenta si vrea sa te primeasca). Exista varianta cu reintorsul la privat ( dar iar schimbi doctorul si pentru o iridociclita nu e bine.) Si uite asa te intorci la Urgenta, desi poate nu ar trebui.
Alexa stanescu
Buna, si eu am ajuns de 2 ori cu brbe nr 2;) la urgente fix pt muci. Da, desi mai am un copil acasa, primul nu horcaia la o saptamana, si firesc ca m-am speriat. Ca era si noapte. Ma numar printre parintii care se plang de asistente si medici de cum sunt tratati pt ca am venit “doar pt niste muci”. Fireste ca am asteptat si nu m-am bagat in fata, stiam ca nu e atat de urgent dar acasa simteam ca stau degeaba. Da, la upu de copii exista triaj si e obligatoriu. Pana la urma cand vezi ca abia respira copilul de la niste muci, te sperii, fiecare parinte reactioneaza asa. Pe mine m-a deranjat atitudinea asistentilor care m-au certat ca am adus copil mic pt niste muci. Si am sa il mai duc de fiecare data cand consider necesar! De aceea avem spitale, nu? Da, merg si la med de fam, dar noi stam la tara si trebuie sa te imbolnavesti doar lunea sau joia. In restul zilelor se pot imbolnavi cei din satele vecine. Or fi unii comozi, eu vb din perspectiva mea. Plus ca la med de fam e tot cu programare iar mucii nu se programeaza:)