Zilnic îi văd pe bicicletă, fără cască, și îmi imaginez că, la cea mai mică neatenție, își pot sparge capul ca un ou scăpat pe jos. Singurul motiv pentru care am adăugat ”pe capul copilului” în titlu e să vă atrag atenția. De fapt, e vorba despre oameni. Ai cap? Trebuie să ai și cască. Aceleași reguli se aplică la toți oamenii, indiferent dacă sunt mari sau mici. Știu persoane cărora casca le-a salvat viața, soțul meu probabil știe multe altele care nu au purtat sau care au purtat casca în mod greșit și n-a ieșit bine. Cotul sau genunchiul este rănit și se vindecă, însă o traumă la creier trece mai greu. Atenție, casca purtată corect reduce rănirile pe bicicletă cu 85%.
Creierul are propria sa cască și e protejat tot timpul de ea: craniul. Oasele acestuia sunt cam la fel de groase ca o farfurie. Acum, imaginați-vă că farfuria aia cade pe jos. Ce se întâmplă? Exact. N-ai vrea să fie creierul copilului tău acolo. Nici al tău. Repet, copilul e băgat la înaintare doar pentru impresia artistică. Avem tendința să ne îngrijim mai mult de protecția lui decât de a noastră.
Cum convingem copiii să poarte cască de protecție?
Sunt sigură că le-ați explicat despre protecție și creier, și cap, și cât e de importantă casca. Sper că vă și vede pe dv purtând una, dacă vă dați pe bicicletă sau ceva similar. Însă există cazuri de părinți nedați pe două roți, care însă vor să își convingă odrasla să circule în siguranță.
Puteți face cu ei următorul experiment: Luați un pepene galben, prindeți-l în cască și lăsați-l să cadă pe asfalt. Apoi, repetați cu pepenele fără cască. Se va împrăștia pe jos, în cel mai rău caz. E foarte impresionant.
Casca de protecție e făcută din spuma aceea ca din zăpadă artificială, menită să absoarbă șocurile, în caz de impact. Unele căști se pot și dezintegra la șoc.
Termenul de valabilitate – cum ne asigurăm că nu e casca prea veche
E foarte simplu. Înțeleg că și această cască grozavă are o durată de viață de aproximativ 5 ani și că e bine să nu depășim acest termen. De asemenea, dacă o cască a fost implicată deja într-un accident, e bine s-o schimbăm, pentru că structura ei ar putea fi afectată. Da, chiar și când asta nu e ceva tocmai vizibil.
Pentru a ne asigura că nu e prea veche, apăsăm cu unghia în acea spumă. Dacă unghia lasă o urmă ca în imaginea de mai sus, e ok, suntem în termenul de valabilitate. Dacă nu (înseamnă că materialul s-a întărit și nu mai poate absorbi șocul) sau dacă am făcut testul cu pepenele de mai sus, cel mai bine ar fi să cumpărăm altă cască. (Din ce am citit, cele mai rotunde, cu cât mai puține colțuri oferă protecție mai bună.)
Cum poziționăm corect casca de protecție
În această poză, toți trei copiii poartă cască de protecție, însă niciunul corect.
Primul lucru: să fie măsura potrivită. În magazinele sport de specialitate, puteți cere ajutor, dacă nu vă descurcați. Tudor (3 ani 3 luni) poartă 52-57 de cm, tocmai i-am cumpărat una nouă weekend-ul trecut și am luat un model mai colțuros, pentru că unul rotund nu am găsit mărimea lui. Cealaltă era 50-55 cm și ai crede că nu e mare diferență, dar deja îi stătea doar moț, pe vârful capului.
Regula nr 1: Casca să fie în plan orizontal. Adică, nu ca o pălărie de prințesă, dată pe spate sau pusă într-o parte. În imagine, băiețelul în bluză roșie are casca dată pe spate mult. Băiatul în maieu are casca în poziție orizontală, doar că îi e mică și stă doar pe vârful capului.
Regula nr 2: Două degete, pe frunte. Adică, între cască și sprâncene să încapă două degete, aproximativ un centimetru. De exemplu, băiatul din poza din deschiderea articolului poartă casca doar pe vârful capului. Îi este, în mod, evident, mică. La fel și băiatului în albastru, din poza de mai sus. De fapt, aș zice că niciunul dintre cei trei copii nu respectă regula celor două degete, deși fetița parcă se apropie cel mai mult.
Regula nr 3: Curelușele să formeze V-ul în jurul și sub ureche. La băiatul în bluză roșie, V se formează mult prea jos, e deja sub bărbie. La ceilalți doi, nu îmi dau seama, că e prea blurat.
Regula nr 4: Curelușele să se prindă în cataramă, sub bărbie, nu într-o parte. Să fie suficient de largi, dar nu strâmte, suficient cât să încapă un deget, dar nu mai mult de două degete sub ele. Atenție, că ele tind să se slăbească în timp, verificați-le din când în când. În imagine, la fiecare dintre cei trei copii, casca de protecție e prea larg prinsă.
Regula nr 5: Strângeți rotița din spate până când casca se fixează. Nu balansează, nu joacă în față-spate, nu cade pe ochi, nu se ridică pe frunte. Tot așa, nu cred că e fixă casca la vreunul dintre copiii din imagine.
Cum putem verifica să fie casca poziționată corect:
Rugăm copilul să caște, iar în momentul în care deschide gura, casca rămâne fixată și se văd curelușele în tensiune. Alt test e să punem copilul să-și miște capul. Casca ar trebui să rămână lipită de cap, nu să se miște și ea. La adulți, facem la fel. O cască poziționată corect nu joacă pe cap.
De la ce vârstă ar trebui să-i cumpăr copilului o cască?
De când i-ați cumpărat o bicicletă cu sau fără pedale, o trotinetă, o motocicletă din aia de plastic, de 50 de lei. Cam de când îi dați drumul pe roți, aș zice cel mai corect, aici intrând și purtatul pe un scaun special, pe bicicleta părintelui. Site-urile de specialitate și medicii nu recomandă ca bebelușii sub 1 an să fie puși pe bicicletă, în aceste scaune speciale, nici dacă au cască. Motivul e că vibrațiile nu îi fac bine când e atât de mic, neuronii acum se formează. Ați auzit că nu e bine să zgudui, să zgâlțîi sau să scuturi bebelușul? Na, din fix aceleași motive, nu e bine nici să-i scuturi creierii pe bicicletă până nu a împlinit 12 luni. Mai ales pe drumurile de la noi, vai de capul nostru, la propriu.
Nu-i lăsați cu casca la locurile de joacă sau altfel, prin parc. Există riscul să se agațe în ea și să se stranguleze. Sau să lovească alți copii fără să vrea.
Cum spuneam la început: casca nu ne ferește de accidente, dar ne protejează de răni în caz de accident. Că una e să cazi de pe bicicletă și să-ți belești genunchii, alta e să-ți întinzi creierii pe jos. Știu caz concret de copil urcat pe motocicletă din aia de plastic, fără cască, accidentat, operat pe creier, părinți disperați și simțindu-se vinovați. Scopul acestui articol nu e să vă sperie, deși ba da, nu m-aș supăra să facă și asta un pic. O cască de protecție costă cam cât o pizza și ceva.
foto shutterstock
Mihaela
Cred ca niciun parinte nu ar dori raul copilului sau, dar intervine si ideea ca poate ne crestem odraslele prea mult sub clopote de sticla. Am tot vazut la diversi bloggari articole cu “amintiri din copilarie“ la care comentatorii se intreceau in a povesti cum sareau de la etajul 2, se jucau cu carbit, se catarau in copaci. Toate astea in disonanta cu supra protejarea pe care o aratam noi (cel putin de forma).
Miruna
Nu stiu daca saritul de la etajul 2 e un exemplu pe care as vrea sa il urmeze copilul meu. Sincer, nu pot sa nu ma intreb unde erau acei parinti.
Dar in fine. Unii considera si ca sa porti centura e o fita, altii refuza transfuzii sanguine, pentru ca “fie voia Domnului”. Fiecare dupa cum considera. Doar ca cei care cred ca ar fi bine sa iti pui copilul in scaun de masina, ca asta salveaza vieti, sa stie cum sa il puna corect. La fel si cu casca de protectie. In unele tari e obligatorie prin lege.
In final, e decizia fiecaruia. Asa cum spuneam, nu e vorba doar de copii.
O femeie
prin amintirile mele din copilarie am fost si la inmormantari. De copii. Unele puteau fi prevenite.
Luati o casca! si nu stiam cum/ce, asa ca am intrebat la decatlon, gasii pe cineva sa ma ajute.
Miruna
Da, exact. 🙁
Cristinik
De cate ori cineva imi spune ca prea exagerez cu “masurile de siguranta”( de obicei se refera fie la faptul ca insist ca toata lumea din masina sa stea la locul potrivit si cu centurile potrivite fixate, ori sa se poarte casca cand ne dam pe ceva cu roti sau mergem in locuri de agrement cu trasee prin copaci unde nu primesti echipament de protectie) si imi spun ca noi nu am mai avut atatea si “uite, am ajuns mari si sanatosi!”, le spun ca pe vremea noastra sau a parintilor nostri nu existau nici masini de spalat automate, nici internet, nici tv prin cablu si ii invit discret sa se intoarca la acele conditii, ca daca tot refuzam evolutia si studiile, atunci de ce sa nu o refuzam pentru toate domeniile, nu doar acolo unde ni se pare noua ca “noi nu am avut, dar am trait si fara”…..
Jorjet
Salut! Pustiul meu (4 ani) este cel mai incapatanat baietel din lume:) Am incercat prin toate metodele sa-l conving sa poarte casca si cu frumosu’ , si cu mai putin frumos(nu mai iesim afara) dar in 90% din cazuri nu vrea sa o poarte, zice ca-l mananca paru:). Prin urmare, are multe cazaturi la activ soldate cu cucuie. Intrebarea mea e (mai mult pt sotul tau specialist):cat de periculoase sunt aceste cucuie si daca in timp se pot forma chestii mai grave?gen cheaguri. Multumesc!
Miruna
Nu, stati linistiti. Daca nu e o lovitura grava, un cucui n-are nimic 😉 dar nu te lasa, convinge-l pana la urma.
O femeie
tocmai am avut aceeasi discutie cu o mama tanara. La 2 ani i-a luat prima bicicleta, baiatul fiind atras de bicicletele copiiilor celorlalti. Bicicleta a venit cu casca, asa ca baietzelul stie ca vine casca si apoi iesirea cu bicicleta, niciodata nu a ‘trait’ altfel biciclismul decat cu casca, asa s-a obisnuit, asa face. Si i s-a intamplat nedorita: viteza fara frica, vale, iesit pe aratura si cazatura cu tripla invartire, gaura in casca.
Ma intreb cum ar fi fost capul daca nu avea casca….
Emi D.
Salutare!
Foarte binevenita initiativa. De altfel, am si un video surprins in trafic cu o situatie in care casca cel mai probabil i-a salvat viata micutului. Din pacate, il am doar pe Fb postat si atunci nu m-am gandit sa il urc si pe Youtube.
but, here it is:
https://www.facebook.com/685463604/videos/10157249227798605/
Miruna
Poti sa stii. Nu intra nimeni in el, cade pur si simplu. Bravo ca a purtat casca.
George Cotoban
Dacă tot website-ul e despre cum gândesc unele, aș fi inversat termenii, astfel încât să rezulte cum punem corect casca. Nu cum punem casca pe capul copilului corect. Cred că toți copiii sunt, cumva, corecți.
Miruna
Ai dreptate, am corectat. Mersi