Care sunt strategiile voastre de a determina copilul să mănânce?

cum convingi copilul să mănânce miruna ioani

Nu mă refer la păcăleli, gen îl prinzi de nas ca să-i înfigi furculița-n gură, nu e chiar plăcut așa ceva. Dar poate mai facem schimb de idei. Încep eu.

  1. Tudor, te pui tu la masă sau te urc eu? (uneori, și drumul până acolo poate fi o provocare)
  2. Supă cu tăiței sau cu pâine înmuiată? (asta e strategia ori/ori, ”nu” nu avem)
  3. Dacă eu îi dau friptură cu piure și el vede pe masă o portocală, de care i se face poftă fix atunci, e mană cerească! Am greutate la negociere: ”portocala e un desert, ți-o dau pe toată, după ce mănânci mâncare. Că, altfel, te doare burta.” E cel mai simplu, când practic își găsește singur motivație.
  4. ”Uite, mai ai 5 bucățele. Dacă o mănânci pe asta, mai rămân doar 4!” – asta nu funcționează mereu
  5. Împărțirea farfuriei însă e ceva mult mai eficient: ”Uite, jumătatea asta nu trebuie să o mănânci, doar ce-i pe partea asta.”
  6. Însă ce funcționează de fiecare dată e mâncarea pe care o mănâncă tati. El este aproape un magician.
  7. Și, la fel, tot ce e pregătit pentru tati. Dacă tu nu vrei, nu-i nimic, mănâncă tati. Se bucură și el.

Și CE mai faceți de mâncare, că până și eu m-am săturat de aceleași chestii, apăi copilul meu 🙂

Image by congerdesign from Pixabay

Articolul anterior

Dacă aș fi psiholog de cuplu, cu asta aș începe la terapie

Articolul următor

Despre înjurături la copii – ”Sunt semn de inteligență!” – dr. Larry Cohen, psiholog și psihoterapeut

46 Comentarii

  1. Ionescu Diana

    Eu ii spun ca daca nu mananca nu va avea suficienta putere sa se joace in parc. Totul pana la joaca in parc :)))

  2. Ana

    Ioi…..am facut atatea strategii ca sa-l fac pe cel mare ( 5 ani) sa manance de pot scrie o carte :)) Nu tot timpul am avut succes insa de cele mai multe ori am biruit :)) Acum, de cand avem si buburuza ( 1 an sapt viitoare) parca e mai frumos sa stam toti la masa. Mananca unul mai cu spor decat altul . Mancarea lor preferată din ultima saptamana e omleta cu spanac si urzici ( eu n-as fi mancat asa ceva never ever cand eram mica) si borsul cu urzici, loboda + toate verzaciunile gasite prin piata + orez. Mananca astia micii de zici ca se termina tot borsul din lume :))
    In rest piure-ul rules :))) ficatei prajiti, ciorba de perisoare, paste de tot felul, branza cu blenderul ( asa ii spune cel mare de cand era mic 😂 — branza+avocado+banana), orez in diverse feluri……Bebelina mica manaca orice ( sa nu o deochi 😂😂).

    • Interesanta reteta de branza cu avocado si banana??? Ai scris corect? Cum o fi!? Ca ne plac toate separat..

      • Ana

        100% corect 🙂 Dupa ochi branza de vaci ( eu pun cam 3 linguri bune), jumatate de avocado si o banana mica/medie. Asta pt o portie. Uneori piticul vrea sa ii pun si para….suna ciudat dar e delicioasa combinatia 🙂

  3. Iulia D.

    Măi, și eu număr dumicații, tot de pe la 5 încep😂 Băiețelului meu îi arătam de când am început diversificarea că rămâne farfuria goală dacă mănâncă tot, iar acum când mai rămâne puțin în farfurie zice singur “tot”, eu îi spun că încă nu a terminat tot, dar mai are puțin, and so on… Eu încă mă lupt să priceapă regula că la masă mâncam sau bem apă, nu ne jucăm. Bine, el pricepe, dar testează limitele😂. Și nu, nu venim cu mașinuțe la masă, dar orice de pe masă poate fi o jucarie, inclusiv un șervețel de hârtie…
    De mâncare…am intrat în perioada schimbărilor, ce îi plăcea înainte, acum nici să nu vadă…😔 În ultima vreme i-am tot făcut diverse tarte, aluat 100ml lapte, 100 ml ulei și 300g de faină, întind aluatul, îl pun în forma rotundă și pun diverse umpluturi: carne tocată, ceapă, morcov, condimente, călite, pus bulion și apoi, când se răcește, amestec totul cu un ou, să se lege, pun peste aluat, adun marginile și bag la cuptor, merge și cu spanac, cu brânză, variațiuni pe aceeași temă (pe același aluat mai precis). Sau iar îi place mult pate-ul de casă cu pâine prăjită și roșii, mâncare de linte roșie cu chimen, mâncare de pastăi, paste cu sos alb și carne, mâncare de spanac, la micul dejun fulgi de ovăz fierți în lapte, amestecați cu măr copt și nucă prăjită măcinată, wafe cu diverse (carne, dovlecel și morcov, ardei și brânză, ceapă verde, măr și scorțișoară)… Cam asta îmi vine în minte la ora asta…

  4. Niciuna. Mănâncă, bine, nu mănâncă, iarăși ii bine.
    La cea mare singura nuanță e că dacă nu mănâncă cina la 6:30, cere ceva super consistent la 10. Și cum nu avem chef să îi facem ei omlete cu brânză la 10, ii spun că dacă nu mănâncă la cină normală, fix farfuria aia o găsește pe masa și la 10.
    Nu ii oblig să mănânce tot, anumite cantități etc. 3 linguri vrei, atâta mănânci.
    Știu, îs mai ciudată. 😜
    Cât timp iau in greutate corect, eu doar mă asigur că au mâncare variată pe masa.

    • pe mine mă enervează acest cerut, dacă nu mănâncă la masă. Și aș vrea să respecte efortul de a i se pune o masă și strânge o masă. Așa că, dacă i se face foame după cină… îi dau, ce mama soarelui să fac ?! :)))))

      • eu nu mai dau nimic dupa ora aia, pana la masa urmatoare. Da, mi-a zis ca sunt mama rea si o las sa moara de foame.

        • Iulia D.

          Mmmm…sună tare bine supa asta de conopidă, ia să caut o rețetă! 😍
          Acuma nu-ți imagina că tartele alea sunt mare chestie, de-aia am și scris rețeta. E același aluat și improvizez la umplutură. În 30 de minute n-ai ce face, apoi bagi la cuptor și e gata!
          Și să știi că da, uneori mă gândesc că noi, mamele, merităm o mică statuie că reușim să trecem peste zi cu bine, că n-a pățit nimeni nimic, că n-a murit nimeni de foame/sete/somn (noi nu ne socotim aici) și că toată lumea a supraviețuit zilei.😉

  5. Anda

    La noi momentan functioneaza sa mancam din aceeasi farfurie si sa ne hranim reciproc (dar e inca mic, are 1 an jumate).
    Eu pentru mancare ma inspir din ingrediente. In ultima saptamana am facut lasagna cu ricotta si spanac, tocanita de iepure, pulpa de curcan la slow cooker cu piure de cartofi si legume, sandviciuri calde, pizza la tigaie etc.

  6. Cricket

    La fix articolul! A mea manca, dar de vreo 2 luni a devenit foarte selectiva. Nici nu vrea sa guste, aia e problema. Varianta cu ori una ori alta nu merge ca zice nu la ambele. Nu stie sa zica niciuna :))). In general ii fac ceva din alea 5 felurile pe care le manamca, paste, piure, mamaliga cu unt si ou, supa cu galusti, muraturi cu foooarte putina carne la cuptor.

    • Și eu aveam aceste 5 feluri și atâta le-am rotit, până s-a săturat copilul de majoritatea. Ou și omletă… nu prea mai vrea.

  7. Cris

    Ii las in pace. Cat mananca atata mananca. “Omul mananca cat vrea si cat poate” deja baga si ei textul asta. Sunt zile in care baga mai mult ca tatalor. Sunt zile in care respira si cam atat. Aproape am luat-o razna incercand sa le monitorizez cantitatile si am renuntat. Le mai fac din cand in cand cate un set de analize si acum , fiindca “ danseaza ceva in fund” o deparazitare. Au aproape 4 ani, sunt pe curba de greutate si inaltime si peste curba mea de energie. Ii prefer mai Mowgli decat mai pufosi. Si da, am backgroud medical, nu sar din papuci ca nu mananca cateva zile de la muci sau o afta. Tzatza de hidratare si aia e.

    • Cris

      Si legat de portocala: incerc sa ma abtin cand se hotarasc (si le si mananca) la combinatii de tipul: cascaval pe felie de gutuie, zacusca cu kiwi, tentacule de calamar cu garnitura de mango, capsune cu fulgi de porumb cu lapte. Toate generatoare de dureri de burta la adult si de varf de energie la ei.

  8. anca

    tactica noua: cioc, cioc, e cineva la etajul X sa deschida usa? nu deschide nimeni… ahh, ia sa chem liftul… si deschide gura/usa si primeste transportul cu mancare 🙂 si pe fiecare etaj, vedem pe cine cunoastem, sa deschida usa. pana la et 11, si inapoi, si iar in sus, si iar in jos… pana spune nu mai vreau (2a7l). daaar, merge doar cu ce stiu ca mananca, fiindca e in faza in care nu gusta nimic-nimic-nimic nou…

    • Anca, ăsta e deja teatru și riști să meargă tot mai departe, which I cannot do… Am trecut prin asta în copilăria mea, nu vrei să știi ce provizii avea mama, ca la teatru. Nu a fost bine pe termen lung pt mine.

  9. Axi

    Cand nu mai ai solutii,o cauti pe crina coliban,femeia care ii face pe copii sa manance.

  10. Andreea

    Singura strategie pe care o folosesc e ca ma apuc de mancat eu lucrul respectiv. Imediat intreaba : “Ce mananci? Vreau si eu.” In rest o las in pace. Am fost un copil mofturos la mancare si obligat sa manance tot din farfurie, asa ca sunt anti hranit copilul cu forta, pentru ca stiu cat e de frustrant.

  11. Denisa

    Eu m-am nascut la tara, mama ne striga: La maaaasaaaa!
    Daca veneai bine, daca nu mancai la masa urmatoare.
    Sincer , nu-mi aduc aminte vreodata sa ne roage sa mancam.
    Eram slabanoage si eu si sora-mea, dar aveam apetit de ursi.
    Pe ai mei copii nu i-am obligat sa manance niciodata.
    Cand ma vedeau mancand pe mine sau pe tati , ma intrebau ce e, explicam, asteptam sa doreasca ei sa guste.
    La ciorba de burta facuta in casa( eu nu am pus gustat pana la 21 de ani) s-au uitat lung, la inceput au vrut doar zeama, data viitoare doar burta si acum devoreaza toata oala .
    Am dat ex cu ciorba de burta doar sa subliniez ca copiii, in general, mananca ce vad ca se mananca in casa.
    Cu praslea am avut si perioada iaurt dimineata, la pranz si seara, dar ne-a trecut .
    Am avut si faza” salata 100%” , nu manca nimic decat salata verde cu castraveti si ceapa.
    Cand vin din parc si le este foarte foame, scot cutia de humus cu cruditati( conopida sau brocoli, morcovi, ardei…xe am in frigider) si mananca asta ca aperitiv( iarasi, e obicei familial, mancam toti asta frecvent).
    La drum lung , am iarasi cutia cu cruditati, cutia cu cascaval sau branza, biscuitei sarati.

  12. Mihaela

    A mea mananca (ma si sperie cateodata). Legume proaspete (rosii, castraveti, ardei, ridichii), iaurt, fructe (mere, portocale, struguri) si multe ciorbe. Nu ma laud, ca am zis deja ca suntem in extrema cealalta.

  13. Andreea

    La mine funcționează treaba cu “avem asta și asta, ce alegi?” Dacă nu vrea, îi spun OK, înseamnă că nu ți-e foame, mănânci când ți se face foame. Nu îi ofer variante nelimitate, nu alerg la frigider să mai fac 3 feluri, doar doar o mânca 🙂 De regulă, strategia funcționează. Are și el mâncărurile lui preferate, așa că încerc să le pregătesc mai des. Să știi că eu cred că ajută mult colectivitatea mică (grădinița) în modificarea gusturilor și a obiceiurilor. Totul e să fie o grădiniță cu mâncare cât de cât Ok. E important să nu insiști dacă n-are chef de mâncare, vine el când îi e foame. A! Și pune-l să te ajute când gătiți/ pregătiți masa, s-ar putea să-l intereseze deja. Mai povestim, dacă vrei 🙂

    • Da, cam așa fac și eu. Mai ales că uneori, când sunt mici, copiii nu vor nimic, de fapt, ci doar să te vadă cum alergi prin bucătărie. Not me.

  14. Alina I.

    Copy-paste mode on😉 :
    Vrei să îți convingi copiii să mănânce legumele și verdețurile pe care le evită la orice masă? În loc să îi întrebi dacă vor, întreabă-i: „Câte bucăți să vă pun în farfurie, patru sau cinci?” În acest fel, ai decis deja că le vei da, dar copiii simt că decizia vine de la sine. Poți aplica acest truc în multe alte situații.
    De pe Incredibilia😊

    • Da, nu funcționează mereu. Dar cunosc, o numesc strategia Mc Donalds, care te întreabă direct ce sos vrei, de parcă e musai să vrei sos. Eu nu vreau sos, de exemplu. Nici la pizza.

  15. Carla

    Ca sa manance junioara faceam ca toate animalele, cred ca ajunsesem de imitam si plantele, eram varza cu mac dupa ce o hraneam. Cu juniorul a fost diferit, trebuia sa aducem “felurite” pe masa. Dopuri, unelte de bucatarie, tot soiul de chestii. Pana n-a mai vrut. Atunci a adus buni (mama) carticelele la masa. La doi ani stia literele, cifrele si citea/scria pe silabe. Nu, nu aruncati cu rosii, ca nu vorbea! Adica vorbea dar nu ca restul copiilor, in propozitii. Mi-a si spus cineva ca probabil va scrie pruncul cateva carti pana va vorbi, nah.
    Ce mancau? Supa, ciorba, piure de dovlecel, de cartofi, branza cu banana, ficat de pui, iaurt, orez cu ciuperci, salate, la cel mic pe locul intai este avocado, ar manca zilnic avocado, mere si morcovi, ca un iepure.

  16. Mihaela

    Subiectul tabu 😂😂😂Cand aud intrebarea: Mănâncă? Daaa, mie nervii. Nu am parte de un copil care mănâncă orice, oricând. Epidoadele cu dinții nemâncat aproape deloc…

    • Sunt faze, stați liniștiți. Nu-i dați de mâncare și o să ceară singur. Chiar funcționează. Am testat eu în zilele când n-am chef să fac nimic și Tudor zice: ”mă uit în frigider”, pe limba lui, evident. Frigider e ireproductibil.

  17. dia

    Mai, eu mi-am dat seama ca dacă ii e foame, o sa mănânce😁cum aproape in fiecare după-masa plecam pe undeva 3-4 ore, o mare plăcere a noastră e sa facem un “picnic” unde mergem. Mi-am dat seama ca aduceam prea multe pt gustarea respectiva și nu mai mânca ok la cina. Easy fix- iau cantități mai mici și nu filing. In rest, fără multe strategii, câteva reguli: fără jucării la masa, fără păcăleli, fără forțat. Știe ca noaptea nu mâncam, deci mancam cât ne cade bine la cina. Dacă vrea fructe, nuci, etc asta după cina, deși cu fructele înainte nu sunt stricta dacă chiar vrea ca și mie îmi cad bine înainte de masa și nu după. Mult free play in aer liber ne da cea mai mare pofta de mâncare😁

    • Da, e corect, cunosc și eu această teorie. Nu aș vrea să crezi că al meu copil nu mănâncă sau că eu sunt o disperată să mănânce. Eu abia aștept să nu mănânce el ceva, că sar eu în schemă sau tatăl lui.
      Dar totuși, aș vrea să mănânce decât să nu mănânce, știi? cam asta e.

  18. maria

    Fiecare copil e unic, asadar nu stiu cum ar fi sa fiu eu in locul tau, adica nu stiu cum e Tudor in realitate, nu stiu dac-as considera ca mananca putin, normal etc.
    Fetita mea e mai mare, are 5 ani. N-o fortez sa manance, o las sa manance cat poate ea. Cateodata, dupa ce spune ca nu mai poate, o indemn sa mai ia 2-3 guri, dar, daca mi se pare ca face un efort, o las in pace, ii spun ca se poate opri. Uneori goleste farfuria (ii e foame rau sau ii place mancarea mult), alteori mananca mai putin (ori nu-i e asa foame, ori nu prea ii place).
    La unele mancaruri noi e mai reticenta, pe altele le accepta imediat.
    Am invatat de la o prietena care are un copil mai mare ca daca fetita refuza un fel nou, sa nu insist, s-o las in pace si sa mai incerc din nou cu acea mancare dupa 6 luni.
    In ceea ce priveste felurile de mancare … cateva care-i plac fetitei mele mult:
    – piure cu unt si patrunjel + carnita de pui (batuta ca pentru snitele si fripta in tigaie, fara ulei, cu sare si cimbru),
    – orez cu legume (incep sa prepar ca la orezul arabesc, adica rumenesc usor o mana de fidea in putin ulei, apoi adaug orezul spalat, apa, morcov, gogosar*, rosii, sare, marar)
    – parjolute de pui sau curcan (in carnea tocata adaug si o jumatate de gogosar*, ceapa verde, marar, patrunjel, toate taiate cat mai marunt)
    – mancarica de cartofi cu legume (gogosari*, ceapa verde, morcov, telina, marar, patrunjel, suc de rosii, putin ulei, cimbru)
    – mancarica de varza (varza cruda taiata fideluta, cu multe legume taiate cubulete sau date pe razatoare, putin ulei, cimbru, dafin, marar)
    – mancarica de pastai (ceapa verde, usturoi, marar, putin ulei)
    – mancarica de fasole cu multe legume, dafin, cimbru
    * am scris peste tot de gogosari pentru ca asta toamna am cumparat cateva kilograme de gogosari romanesti; i-am spalat, curatat, taiat in 4 si i-am pus in pungi, la congelator si toata iarna am gatit cu ei, inca mai am 2 pungi (am avut vreo 7-8). Mie imi plac mult gogosarii, o sa fac asa iar, la toamna, nu e un efort mare si m-a ajutat mult. Si e o alternativa decat sa cumpar ardei capia turcesti sau ardei grasi perfecti si falsi, ca altfel nu gasesc acum.
    Gatesc simplu, mancarici rapide, nepretentioase. Nu stiu cate te ajuta, dar eu am scris.

    • Tudor mănâncă bine, eu consider că atât cât îi trebuie lui. Are perioade mai mâncăcioase și perioade mai puțin mâncăcioase. Are perioade când doarme mai mult sau mai puțin. e f variabil.
      Însă nu mănâncă foarte variat, pentru că nu îi plac decât anumite chestii. Așa eram și eu and I turned out ok.

  19. Niciuna. Mananca acum cu toti la masa cat vrea din farfurie sau mananca la masa urmatoare de peste 5 ore.
    De cand am scos gustarile (discutie cu doctorul, unde a tinut cont de analize sange si greutate si mod de viata) copilul mananca mult mai bine la masa.
    De cand mergem la piscina aproape zilnic rade tot (dar tot!!!!)

    Nu negociem, am un fel de mancare din care mananca ce vrea si cat vrea sau Nu daca nu vrea.

    Dar cel mai greu a fost in capul meu. La 3 ani a refuzat cina pt vreo 2 luni. Manca fata ceva la gradi dar stiam ca educatoarea zicea ca a mancat si daca a dus 2 linguri la gura. Daca ii dadeam dulce/pepene manca asadar nu era vreo de boala. Eram asa de agitata in capul meu incat sunt convinsa ca si agitatia mea ii facea rau copilului: am fost la 2 pediatri si analize de sange si totul impecabil. Pediatrul a incercat sa ma calmeze spunand ca daca face caca si nu pierde in greutate e bine. Dupa 2 luni cand nu m-am mai agitat a inceput sa manance anumite ingrediente din salata (adica ii puneam salata in farfurie si ea intai le separa si apoi alegea).

    A crescut intre timp si invatzat sa isi ia singura asa ca in casa nu avem nimic nasol: cel mult isi ia un morcov, un mar, o felie de paine cu gem, caju sau nuci (biscuiti sau fainoase crantzanicoase nu mai cumpar, rar mai fac) . Ciocolata e ascunsa, mancam cand nu e ea acasa 😀 😀

  20. inca o chestie.
    Nu stiu daca a contat sau nu dar noi, neavand bona/mamaie/matusa/tanti mitzi o luam pe fata peste tot. Asa ca mancarea e ceva firesc la noi in casa, suntem 2 adulti gurmanzi si eu si prietenele mele suntem preocupate de nutritie (mai ales ca am unele care nu au luat nimic din farmacie de multi ani, evident ca le intreb si ascult cu nesatz si mai invatz cate ceva). Adica fiica mea a fost peste tot: de la 1 luna copila bate pietzele si tarabele, o luam in bucatarie si vorbeam de genul ” acum iauu o ceapa, acum spal cartofii” chiar daca nu pricepea ce ziceam. La 1 an se juca cu capacele de oale si polonicele, la 2-3 ani spala castraveti cu buretele de vase si detergent, la 1 an furase din piatza o rosie de la o taraba (in carutz 😀 , nu bagasem de seama 😀 ) sau purta firul de praz plina de mandrie in carutz, la 4 ani deja ma ajuta la salate/gatit invatand legume si pasi, framanta cu mine painea,
    la 5 ani deja silabisea de pe lista de ingrediente ce avem de cumparat la piatza si ne arata ce taraba are, la 6 ani deja scria ingredientele pt lista de la piatza si preturile si o “incurajam” sa amestece in gem sau paste si stia sa aleaga preturile bune de la piatza, la 7 ani isi facea salata de fructe si citea pasii de retete de pe net si cantarea ingrediente ca eu nu “stiam” bine, la 10 ani deja isi face prajitura cap coada cu tot cu cautat reteta pe net si verificat ca avem ingredientele.
    Copilul a crescut cu firescul gatitului si mancatului (chiar daca gatit inseamna 3-4 ori pe sapt. sa dau salata in casa…)

  21. Maria Mirela

    Eu am doi. Pe unul il convingeam pur si simplu cu vorbe dulci. E genul mai intelegator. Dar de atat convins tot a ramas cu repulsie de tot ce inseamna mancare moale (gen terci – de la pasatele de cand era mic). Pe cel mai mic, cum nu prea reusesc sa il conving ( a se citi pacali) cu nimic, nici la mancare nu imi iese. DAR!!! Vrea sa incerce, din proprie initiativa combinatii vazute la o emisiune TV (cred ca pe DIGILIFE) in care gatesc copii. Asa a ajuns sa incerce si sa ii placa, de ex. clatite cu crema de branza. Dar doar ce vede la TV. La gradi au meniu super smecher, bio, facut de nutritionisti, pe care altii copii il adora. Al meu nu este insa dispus sa incerce.

Leave a Reply

© 2007-2022 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 213 queries in 0.448 s