Că eu o tot dau cu dentistul, dar nu m-aș fi gândit că e atât de important să duci copilul la control de rutină la oftalmolog. Cât e mic, adică începând de la 3 ani. Ce-i cu exagerările astea, veți spune. Ecografii săptămânale când e în burtă, la dentist înainte să meargă pe picioare, acum și la oftalmolog ne trimiți?
Păi să vedeți. Știți că am făcut doar 3 ecografii în 10 luni de sarcină, că nu sunt genul ”pro vitamine pentru poftă de mâncare” sau să înțepăm copiii de dragul exercițiului de la face niște analize că a mai trecut un an și-s gratis, deși el nu dă niciun semn de îngrijorare. Dar asta cu oftalmologul e serioasă.
Fiindcă există o boală numită ambliopie sau boala ochiului leneș, care poate apărea la copil fără ca părinții să își dea seama ani de zile. Vă spun pe scurt ce e, cum se tratează și ce semne să urmăriți la copiii dv, apoi dezvolt mai jos, pentru cei direct interesați. Dar ceea ce o să uimească pe toată lumea este că există un medic oftalmolog la noi, în Zalău, care lucrează cu PSIHOLOG SPECIALIZAT în tratamentul ambliopiei. Sincer, nu mai auzisem de asta, mi se pare excelent, aproape science fiction de excelent, deși e multă știință și puțină ficțiune în felul în care fizicul nostru se împletește cu mentalul. Dacă m-ați fi întrebat în ce oraș din Europa există așa o clinică, aș fi răspuns Londra sau Paris. La finalul articolului, am pus și un mini-interviu cu psihologul respectiv.
Pe scurt:
- Ambliopia sau boala ochiului leneș este atunci când creierul percepe doar imaginile de la un singur ochi, cel sănătos. Deși, cel bolnav e perfect sănătos din punct de vedere anatomic.
- Se tratează acoperind ochiul sănătos, ca să-l stimuleze pe cel leneș sau prin niște exerciții computerizate, ca un joc video.
Semne de ambliopie, care să vă trimită cu copilul la medic rapid:
- Copilul își înclină capul nefiresc într-o parte pentru a vedea mai bine;
- Copilul se apropie prea mult de obiecte sau de televizor;
- Copilul refuză să își acopere un ochi (se poate testa printr-un joc simplu);
- Ochii copilului nu se mișcă simultan în aceeași direcție;
- Copilul are o pleoapă căzută (ptoza), care acoperă pupila;
- Copilul rămâne în urmă cu sarcinile de la școală, față de colegii lui;
Acum, pe larg:
Copiii se nasc cu această afecțiune, așa se trezesc pe lume, așa cred ei că văd toți oamenii. De asta, nu se vor plânge de ceva anume.
E o boală vicleană, de obicei se descoperă absolut întâmplător. Pentru că puțină lume știe de ea. De unde, Doamne-iartă-mă, să știi? Nu că, uneori ai senzația că maternitatea ar trebui să vină cu un manual al bolilor care pot fi prevenite prin controale, unde și la ce medic să te prezinți? Studiile arată că ambliopia afectează între 2 și 5% din întreaga populație a lumii, iar ăsta e, de obicei, procent din cei controlați. Vă dați seama câți n-au trecut pe la medic în viața lor și nici șanse prea mari nu au.
Oricum, atunci când vine vorba de copilul tău, nu vrei să îți asumi niciun risc, mulțumim frumos.
Probleme care pot apărea în timpul tratamentului:
- Acoperirea ochiului nesănătos nu funcționează la copiii peste 7 ani, după opinia multor specialiști
- Plus că e greu să te descurci și cu un singur ochi acoperit în condițiile în care celălalt e sănătos (vă invit să încercați), apăi să te descurci cu un ochi care e oricum leneș deja. Și să ai 4 ani în tot acest timp sau 5 sau 2 și abia să începi să descoperi lumea.
- Exercițiile computerizate durează cam 30 de minute. Uneori poate fi o provocare să ții un copil locului și 5 minute, cei care aveți copii știți la ce mă refer. Nu vă imaginați că exercițiile sunt un fel de fifa sau ceva.
„Ne-am dorit să găsim o terapie cu care să obținem rezultate bune cu un disconfort minim și la pacienți cu vârsta mai mare de 7 ani. Softurile pe care le folosim conțin exerciții sub forma unor jocuri video pentru stimularea vederii prin stimuli de diferite categorii. Prin intermediul jocurilor se folosește neuroplasticitatea creierului pentru a-l stimula să folosescă din nou ochiul ambliop (ochi sănătos din punct de vedere anatomic). Astfel, pacienții percep terapia ca pe o joacă. Recuperarea se realizează în două etape: terapia pleoptică pentru recuperarea vederii ochiului leneș, iar apoi – terapia ortoptică pentru educarea vederii binoculare. Am folosit metoda de recuperare a vederii la zeci de pacienți din întreaga țară, cu vârste cuprinse între 6 și 47 de ani. La 90% dintre pacienți s-au înregistrat creșteri semnificative ale acuității vizuale, recuperându-și astfel vederea binoculară.” – Dr. Alexandru Dimitriu, medic primar oftalmolog la Clinica Optisan
Cum decurge tratamentul în clinica din Zalău, mi-a explicat același dr. Dimitriu:
- Metoda de recuperare a vederii ochiului leneș este una complexă, se bazează pe câteva principii clare, permițând crearea unui plan de tratament personalizat, adaptat fiecărui pacient în parte. Specialiștii pot monitoriza în timp real performanțele pacienților și pot readapta planul de tratament în funcție de rezultate. După realizarea setărilor personalizate, pacientul începe sesiunea de exerciții pentru recuperarea vederii. Fiecare sesiune poate dura între 20 și 30 de minute, iar dificultatea exercițiilor crește pe măsură ce pacientul își îmbunătățește vederea.
- Terapia este posibilă atât la cabinet, cât și la domiciliu, fie că pacientul se află în România sau în altă țară. E nevoie de un set de investigații în funcție de care se realizează planul de tratament. Apoi se setează toți parametrii necesari pentru efectuarea exercițiilor la calculator, iar pacientul poate începe sesiunile de terapie acasă. Specialiștii monitorizează la distanță evoluția pacientului și fac modificările în program odată cu progresele acestuia.
Scriu acest articol fiindcă îmi crește inima în piept de fiecare dată când văd și aud de medici pasionați, la noi, în ce-a mai rămas de țara asta departe de Londra și Paris. Țineți minte: Dr. Alexandru Dimitriu, sper să nu aveți nevoie de el niciodată, dar să îi puneți numele pe o listă mentală a medicilor de sunat în caz de nevoie.
Știți, când m-au contactat cei de la clinică, să îmi spună că demarează o campanie de conștientizare a ambliopiei, le-am răspuns foarte politicos că nu știu dacă are sens să scriu eu, cu public majoritar din București și Sibiu, când ei sunt, repet, în Zalău. Nu e nimica, mi-au răspuns. Noi vrem doar să afle lumea, să știe de boala asta, să nu creadă că nu există tratament după o anumită vârstă, să nu creadă că soluțiile sunt doar în străinătate.
Așa că, am scris. Sper să vă fie de folos informațiile. Dacă sunteți curioși în legătură cu experiența altor pacienți, puteți vedea părerea multora dintre ei (video) aici.
Interviu cu Daniela Fizeșan, psiholog specializat în tratamentul ambliopiei
Stați un pic, cum adică, ”psiholog specializat în tratamentul ambliopiei”, care este o afecțiune oftalmologică? Există așa ceva? LA NOI?
Psiholog specializat in tratamentul ambliopiei – da, există așa ceva. Psihologia are legatură cu oftalmologia, așa cum are cu orice altă specialitate medicală, fiind o specialitate conexă actului medical. Cu atât mai mult cu cât principiile terapiei vizuale pentru ambliopie se bazează pe neuroplasticitatea creierului, învățarea perceptuală etc. Oricum, protocolul de terapie se aplică conform indicațiilor medicului oftalmolog.
Care este rolul dv în acest tratament, concret?
Rolul meu în protocolul de terapie este de a evalua capacitatea de învățare și atenție a pacientului (aspecte necesare pentru eficiența terapiei) și de a găsi modalități de motivare a pacientului pentru a fi perseverent și dedicat pe parcursul terapiei.
Își dau seama copiii, pe măsură ce încep să vadă mai bine, conștientizează lucrul ăsta? A avut vreunul dintre ei o reacție care să vă rămână în minte?
În ceea ce privește constienizarea, aceasta depinde de fiecare copil și de vârstă. Cei mici nu conștientizează. Cei mai mari își dau seama în momentul in care, să zicem, vizionează un film 3D căruia la inceputul terapiei nu i-au vazut efectele, iar dupa terapie le văd. Majoritatea afirmă că văd mai bine la citit. Adulții care conduc ne spun că, după terapie, nu au mai fost stresați că nu văd la timp semnele de circulație.
Consilierea psihologică face parte din tratament sau este opțională? Cât costă extra?
Consilierea psihologică ce ține strict de procesul de terapie este inclusă în costurile tratamentului.
Ambliopia poate distruge visuri
Imaginați-vă că un copil vrea să se facă Simona Halep. Joacă tenis de performanță, tenisul e viața lui. Părinții investesc în echipament, ore de antrenament în sală și pe zgură, rachete scumpe și mingi noi. Doar că mititelul sau mititica nu câștigă niciun campionat. Trimite mingile-n fileu mai mult decât mine legată la ochi. Nimeni nu înțelege de ce. Apoi se rezolvă misterul: copilul are ambliopie și nimeni nu știa. (Fiindcă nu citește blogurile care trebuie :p)
Primii ani din viața unui copil sunt atât de importanți! Ce tot zic aici, oricare ani din viața oricărui copil sunt foarte importanți! Dar există momente-cheie care sunt decisive cu privință la talentele pe care și le poate dezvolta un om și toată direcția pe care o poate lua viața sa. Da, copiii nu vin cu manuale de prevenție, deși noi, părinții, ne-am dori. Părinții nu vin cu indicații de regie, deși copiii și-ar dori.
Încurajați-i pe ăștia mici să își urmeze visul LOR, nu pe al vostru. Iar asta înseamnă mult mai mult decât să-i duceți la medici, normal, dar este un destul de bun început 😉
foto Shutterstock, Clinica Optisan
Rox
Multumim de informatii, Miruna, este un articol de tinut minte. Ce util mi se pare tratamentul la domiciliu in caz de nevoie! Daca a ajuns la mine inseamna ca citesc blogul care trebuie 😉
Miruna
era o glumă, măi :))) sper să nu ai niciodată nevoie, dar e bine să ai. Informația, zic.
Rox
Stiu ☺️ Tot o gluma era si comentariul meu. Sunt atenta la detalii :)) E bine sa stim de toate. Chiar daca nu ne confruntam cu ele (sper)
Miruna
Ce bine 🙂
Roxana
Irina a fost diagnosticata cu ambliopie medie la 7 ani,dupa 5 controale de la 2,5 ani. Nu vreau sa blamez pe nimeni. Vreau doar sa ii multumesc lui Dumnezeu ca am ajuns unde trebuie ,chiar daca a fost la 7 ani. Deci cu ochiul drept a vazut doar60%,iar acum dupa aproape 3 ani de portat ocluzor s-a recuperat100%,chiar 120%la ultimul control. Il va purta pana in iulie,cand va implini 10 ani. Dar renuntarea trebuie facuta treptat. Daca acum 3 ani trebuia sa tina3-4 ore/zi,acum il tine doar o ora. Are si hipermeteopie,dar aceasta se poate remedia dupa18 ani. Nu pot spune cat trista am fost si cat am plans cand am vazut ca nu poate citi decat primele 2 randuri si acelea cu greseli… si cum am plans de bucurie la ultimul control,cand a vazut si ultimul rand.
Recomand tuturor sa le faca copiiilor control. Nu stiu daca pot scrie aici clinica si medicul,dar noi ii facem mereu reclama pozitiva!!
Miruna
Wow, nu am știut. Îmi pare rău și îmi pare bine imediat. Cred că ai fost foarte supărată. Dar ce bine că s-a rezolvat! Vezi, tipul ăsta din Zalău face terapie cu jocurile video și de la distanță, de nu mai trebuie copiii să fie fie fizic prezenți în cabinet sau să poarte ocluzor.
Roxana
Da,am vazut! Pentru noi ar fi fost prea tarziu. Aici ni s-a explicat ca pana in jurul varstei de 10 ani se poate remedia…
Bine ca s-a rezolvat!!
Miruna
poți să știi! știi că ziceai că ați fost la control la 2.5 ani și nu s-a descoperit… asta nu e ok deloc, dar și tehnologia o fi avansat mult în următorii 5 ani, ce să zic… vb ta. important e când se termină totul cu bine.
Ioana
Eu am fost un copil cu boala ochiului lenes descoperita foarte tarziu, in scoala generala! Am corectat cat am putut, nici acum nu e recuperat total ochiul. De asta mi-am dus copilul la control de la 3 ani anual, ca o apucata. Deocamdata nu am gasit nimic, sper sa nu ma mosteneasca, dar lumea ar trebui sa vorbeasca si sa se scrie mai mult si despre treaba asta. Ochii sunt atat de importanti. E foarte frumoasa campania. Felicitari domnului doctor.
Miruna
nici eu nu știam că tb dus la control la oftalmolog
Ana
Bun articolul! Si eu am ambliopie descoperita foarte tarziu, nu am recuperat total vederea la ochiul drept si din pacate au si fetele mele amandoua. Cea mare a recuperat 100% , iar cea mica e inca cu ocluzoare.Pe de alta parte sa stii ca nu ma dau pe spate filmele 3d, acum inteleg de ce.Am citit in articol ca lucreaza si cu adulti, sa stii ca am ma documentez.
Multumesc pentru articol!
Miruna
vezi că lucrează și de la distanță, poate scăpați de ocluzorul ăla, trebuie să fie destul de greu!
Sună-i și vezi ce sfat primești. Țin pumnii, Ana!
CristinaM
Aveam informatii vagi legate de boala, de la o cunostinta care a trecut cu fetita prin asa ceva, dar nici macar numele nu il stiam… articolul tau, cele de genul asta in general, sunt binevenite si “supermisto”( daca se poate spune asa)
Eu port ochelari fiindca nu pot conduce fara dar sper copilul sa semene cu taica-sau…
Noi, la recomandarea neonatologului, am facut controale la ochi si urechi, pt auz, la vreo 3 luni de la nastere…
Oftalmologul ne-a recomandat sa incercam, cel putin, sa mergem anual…
Stiu ca ai mai scris despre ceea ce face sotul tau, dar poate, candva, aveti timp pt un interviu?
Miruna
Lui Tudor i-a fost verificat auzul în prima zi de viață, în maternitate. A venit asistenta cu un aparat, a făcut niște verificări, a fost ok. Nu știu cum se numește. Dar mi s-a părut o idee bună. Apoi i-au mai făcut niște teste metabolice dintr-un strop de sânge din călcâi. Ăsta era standardul în UK, unde s-a născut.
Mă bucur că sunt binevenite astfel de articole, dar nu înțeleg ce zici la final: să-i iau eu un interviu soțului meu? Nu ar fi ciudat?
CristinaM
Sincer, nu stiu ce teste i-au fost facute in maternitate bebelusului meu… a stat la incubator fiindca lumea noastra i s-a parut urata si nu a fost incantat de ea; cele metabolice, daca alegi sa le faci, le platesti… noi le-am facut si am urmat si toate recomandarile facute de neonatolog plus cele date de spacialist ulterior ( oi fi eu ipohondra dar …)
Da, ar fi ciudat, nu ma gandisem…
Dar, domnul are atat de multe cunostinte; un exemplu: eu sunt curioasa sa stiu daca exista vreo legatura intre o lovitura la cap (la 4-8-10luni, varsta frageda) si o tumora descoperita la 40 de ani (orice varsta adulta)
Are lucruri mult mai bune cu care-si poate ocupa timpul 🙂, nu e nevoie de raspuns.
o femeie
Din ce stiu aceasta boala poate sa apara mai tarziu, nu e musai de nascut cu ea (sau sa fie minora la nastere si de evoluat mai tarziu). Cum nu ma pricep la toate astea, am avut incredere in ce a zis pediatrul care la controale a facut mici evaluari si la vedere/pozitia spatelui, s-a uitat mereu si in gura la dinti etc. singura trimitere pe care ne-a facut-o a fost la test auditiv si psiholog si cu rezultatele astea ne-a facut un dosar pt logoped (1 an de logopedie).
In rest, si educatoarele la gradinita sunt cele care ridica mici recomandari.
De aceea facem controale anuale la pediatru – chiar daca nu a avut nicio problema de sanatate de 7 ani.
Miruna
E bine să fii on the ball, ca să zic așa. Educatoarele sunt un barometru bun, la fel e și mama. Oamenii care văd copilul tot timpul sunt primii care observă cele mai mici schimbări. Mama e un observator fantastic, mai ales când e vorba de copii foarte mici.
Uite, de exemplu, eu am știut dinainte să i se întâmple o chestie lui Tudor că ceva nu e în regulă. Când s-au uitat tatăl și bunica lui, au zis că e totul ok și o zi mai târziu nu era ok. Deși nu știam să spun ce, doar că aspectul era schimbat.