Femeie, taci și alăptează! Eventual, până la adânci bătrâneți

femeie taci alapteaza adanci batraneti miruna ioani

Tocmai am fost dată afară de pe unul dintre puținele grupuri de facebook în care eram și n-o să vă vină să credeți care: cel de alăptat. Da, eu Lăptăreasa șefă, militanta pro-alăptare oriunde și oricum, doamna Nu Dați Banii Pe Prostii, Alăptați-i Pe Copii. Și a venit așa, ca un pumn în față, adică nici măcar nu mi s-a dat ocazia să port un dialog. Poc, m-au dat afară.

Să vedeți cum a fost. O mamă la capătul puterilor scrie un mesaj cum văd tot mai des pe facebook: că nu mai poate. Că are un bebeluș de un an și jumătate, care suge de jdemii de ori pe noapte și toată ziua-bună-ziua, că ea nu are timp nici să gătească, nici să se spele pe dinți, copilul nu mănâncă nimic altceva, ea nu doarme, soțul nu înțelege.

Era un strigăt de ajutor, așa cum sunt multe multe multe pe facebook. Mamele își scriu ofurile, depresiile, nesomnurile în grupuri de femei asemeni lor, cu probleme și soți asemănători, în căutare de sprijin și înțelegere. Aceste mesaje nu sunt postate cu gândul că va veni cineva să le șteargă praful, să le curețe cartofii ori să le hrănească pruncii. Aceste mesaje nu caută soluții, ci doar empatie. În primul rând, îți face bine SĂ SPUI. În al doilea rând, e minunat să spui cuiva care TE ASCULTĂ. În al treilea rând, îți mai trece din supărare când auzi că mai sunt copii care trag de țîțe, că mai sunt soți pe care-i doare undeva, că pungile pe la ochi nu s-au inventat la tine.

Așa că am îndrăznit să îi spun că e perfect în regulă să înțarce copilul.

Mi s-a atras atenția că înțărcarea e cumva culmea culmilor de prostie pe care ai putea-o spune pe pământ, că existau alte așteptări de la o doamnă Lăptăreasă ca mine și, poc, m-au zburat de pe grup.

Salut, eu sunt Miruna și am un băiat de aproape 1 an și 11 luni. Alăptat exclusiv în primele 6 luni de viață, alăptat cu spor în continuare și în sfântă zi de astăzi. M-am gândit adesea să-l înțarc. Cel mai mult, în momentele în care-și înfigea unghiile în sfârcurile mele, inclusiv noaptea la 1, la 2, la 3 și la 5. Că el se plictisea și țîța era la-ndemână. Apoi, m-am mai gândit să-l înțarc când s-a trezit de 12 ori într-o noapte, noroc că taică-său nu opera a doua zi. M-am mai gândit să îl înțarc în perioada în care, cum mă vedea că intru pe ușă, cum se spânzura de bluza mea. Simțeam că, pentru el, nu sunt altceva decât două țîțe ambulante. Sau a mai fost o perioadă în care nu mânca nimic solid. Dimineața doar țîță, la prânz și seara tot așa. Slăbise. Nu-i ieșeau dinții, nu avea niciun fel de puseu. M-am gândit mult dacă să-l înțarc și în momentele mele de numaipot. Fiindcă ajungi într-un punct în care nu mai poți alăpta la cerere un copil care e, de fapt, un om mai mic. Fiindcă asta înseamnă pune-masa-strânge-masa la cerere. Mai înseamnă multă mâncare gătită și aruncată. Frustrările nu ajung și ele la gunoi, ci le înghite mama în loc de garnitură.

De vreo 2 ori, a zis și soțul meu să-l înțarc. De vreo 3 ori, și mama. Mă vedeau că nu mai pot, că ritmul ăsta nebun de mamă singură și devotată de aproape 2 ani de zile te usucă de veselie, îți sapă cearcăne sub ochi și-ți taie pofta de viață. M-am întrebat dacă oare atinsesem limita mea.

Ultima dată când m-am gândit serios să îl înțarc era înainte de Crăciun, când am vorbit la telefon cu Iulia, mama unei fetițe cu 2 luni mai mică decât băiatul meu. Aproape o înțărcase, mai avea de scos doar mesele de noapte. Știa că nu va fi ușor, îmi povestea că plânge copilul, dar plânge 2 nopți, apoi toată lumea intră în normal.

Mama mi-a povestit cum a făcut să mă dezvețe de supt degetul. M-a lăsat 2 nopți să dorm la bunica mea, cu mânuși cusute de pijamale. Dacă am plâns? Cu siguranță, da. Dar i-a explicat stomatologul (care este tatăl meu) că nu e bine deloc dacă-mi mai sug degetul așa și că trebuie luate măsuri până nu e prea târziu. Așa că te-am lăsat la bunică-ta două nopți, mi-a fost greu, dar ție apoi ți-a fost bine, mi-a spus mama acum. Și da, confirm. Dinții sunt acea parte a corpului meu de care sunt cea mai mândră. Sunt atât de frumoși, cu atât de puțin efort, încât nu pot decât s-o felicit pe mama.

Ce vreau să spun e că fiecare ființă umană are o limită a ei. Și mamele sunt ființe umane. Da, suntem pro-alăptare, o să insist până-până că asta e cel mai bine pentru copil, că cele mai multe femei pot face asta, că nu merită să-i dai lapte praf doar fiindcă ție ți-e greu și ai chef de ieșit la cafele, că trebuie să pui bărbatul și bunica și pe oricine ai aproape să facă tot restul prin casă și tu numai să alăptezi. Doar că vine o vreme când lucrurile astea ajung la un sfârșit. Bărbatul se întoarce la lucru, bunica are și ea o viață a ei. Tu o mai duci cu țîțele pe-afară o vreme, după care începi să-ți dorești să fii mai mult decât: provider-ul principal de lapte al familiei tale.

De fiecare dată când am ieșit din cursa ”o să alăptez până la adânci bătrâneți” și mi-am dat voie să simt momentul prezent așa cum e el, m-am eliberat. Și am intrat în contact cu adevărul din viața mea grea, de mamă obosită. Și mi-am dat seama că nu alăptatul era problema mea. Ci nesomnul, haosul din programul de lucru, lipsa unui ajutor consecvent. Ba de multe ori, simt că alăptatul mă ajută, îmi e încă grozav de comod! Dar îndârjirea, spălatul ăsta de creier și coronița de Mamă Eroină sub care ne prindem părul în fiecare zi nu ne lasă să vedem.

Trăiască alăptarea prelungită cât vor mama și copilul, neapărat amândoi!

Nu sunt pro-înțărcare, dar ăsta nu e un păcat capital. Sunt pro-liniștea psihică a mamei. Și mă enervează cumplit, am scris tot articolul ăsta în 10 minute, nici nu vă imaginați cât mă enervează presiunea asta: naște natural, mănâncă sănătos, alăptează până la adânci bătrâneți.

(Presiunea socială a străzii e ”încă alăptezi la doi ani?” -despre asta cu altă ocazie, acum însă vorbim de presiunea socială nișată, cea din interiorul grupurilor ”așa cum trebuie”.)

Una e să refuzi să-ți alăptezi prematurul de teamă că ți se lasă sânii, alta e să oprești alăptatul la 2 ani de frică să nu îți pierzi mințile.

Alăptatul ar trebui să fie o bucurie atât pentru mamă, cât și pentru copil. Indiferent cât de bun ar fi laptele care-i iese din sâni, o mamă își poate otrăvi copilul cu flăcările care-i iese pe nări. Nu cred că există copii fericiți cu mame nebune. Și atunci, în loc să facem din lumea asta, măcar din cea virtuală, un pat moale de perne pufoase, în care mamele să poată da drumul la supapă, să fie înțelese și alinate măcar într-un loc, dacă în viață la ele e așa de greu în momentul ăsta, noi ce facem? Strângem și mai tare șuruburile, mai batem niște cuie în libertatea umană și le mai dăm un pic în cap: alăptează, femeie, și taci! Eventual fă și-o ciorbă în timpul ăla.

Dragile mele care alăptați, sunteți minunate pentru că o faceți. Pentru că rezistați. Știu că alăptatul nu e doar lapte și miere și mai știu că nimeni n-o să vă ridice statuie dacă vă epuizați. Nu e o întrecere între mame. Fiecare alăptează cât vrea, nu cât poate. Că de putut, curge până la adânci bătrâneți. Da, cât vrea, fiindcă femeia după ce naște are și drepturi, nu numai obligația de a se sacrifica.

 

 

Articolul anterior

Mesaj de la doi medici rezidenți: Copiii noștri au nevoie de ajutor!

Articolul următor

Un lucru pe care-l poți face ca puiul tău să aibă o relație apropiată cu tatăl său

123 Comentarii

  1. Mda… De ironia că tocmai pe tine te-au scos din grup nu mai zic nimic. Oamenii sunt părerologi și mulți dintre ei îți vor da sfaturi bazate pe convingerile lor mai degrabă decât să te întrebe de ce ai nevoie ca să te simți mai bine.

    4+
    • exact asta am și zis, Mămica respectivă nu o să-și înțarce puiul, dar cred că avea nevoie să știe că ar putea. În fine, a scris pe grupul greșit. 😛
      Mie îmi pare rău că m-au dat afară, fiindcă era unul dintre grupurile din care îmi făcea mare plăcere să fac parte. și îl recomand oricărei viitoare mame. Chiar citeam postările de acolo fiindcă unele erau pline de bucurie, povești fericite despre alăptat. Te încarcă de energie. Nu îmi dădusem însă seama că am încălcat regulile și că există așa o strictețe. Sân cu orice preț! :)) Ăsta trebuia să fie titlul articolului :))

      12+
      • Stefania

        L am încărcat la un an si 11 luni din cauza unei intervenții chirurgicale. Ne a fost greu amândurora dar cu ajutorul mustarului caci el e responsabil din cauza gustului si a soacrei care l a culcat, am reusit… dacă pot să zic așa caci suge si acum chiar dak vorba lui nu curge ‘nimica ‘ dar de ce sugi mami si raspunsul ‘e buna ‘ .

        5+
      • Nicu

        Atentie, sa nu scrii : “Te înțarcă de energie.”
        PS: Happy New Year ! 🙂

        0
  2. Gabriela H

    Cat de draga îmi ești, și asa nervoasa!
    Semnat: o mama care alăptează și moare de dor sa iasă la restaurant sa ia o masa în tihna…

    11+
    • Ei, dar chiar asa, nici macar o masa in tihna nu se poate? Unde esti ca vin de babysitter?

      5+
      • Gabriela H

        Nu e vb ca nu are cine sta cu bebe, e vb ca la 2 h vrea sa suga. Dar tu poți veni la Iași sa încercăm! :>

        0
  3. Te-au scos din grup pentru ca nu le-ai spus ce doreau sa audă. Nu-i bai. După cum ai spus, fiecare alăptează cât vrea, fiecare face ce vrea. N-ai pierdut nimic. Ai grija ce spui in celelalte grupuri 😉😀.
    Asta se dorea a fi gluma 😁🖐🏻

    2+
    • Bai, nu sint niste femei nebune, sunt chiar niste fete care fac o treaba excelenta si gratis, au salvat multi bebelusi de lapte praf. Dar atitudinea fata de intarcare si aceasta femeie in particular mi s-a parut extrema 🙁

      2+
      • Irina

        Articol fain..dar vad comentul asta..tampit :” au salvat multi bebelusi de lapte praf”. Aiaiai..fica mea bea lp si asta e. Atat s-a putut, atat am putut si eu si ea. Nu ne-a putut “salva” nimeni desi credeam din cauza unor mentalitati ca trebuie si era sa o iau cucu din cauza ca nu alaptez exclusiv si mai apoi ca s-a terminat… dar ce ma bucur ca nu am putut fi “salvata” nici eu si nici ea. Mintea mea e prezenta zi si noapte pentru ea, radem amandoua fara sa fac eforturi de la cearcane…
        Sunt beneficii si trebuie sa sti ce e cu salvarea asta. Laptele praf e o salvare cand bebelusul moare de foame la tata. So shut the fuck up and get sleep

        16+
        • Ei, nu ai văzut tu ironia din acel comentariu :)) Îmi pare rău că nu ai reușit să alăptezi, e minunat că ai încercat și, normal, ai supraviețuit! :))

          1+
        • Irina, ce puternică ești că ai trecut peste presiunea celor din jur cu alăptatul exclusiv. Ai demonstrat încă o dată că nu trebuie să alăptezi ca să fii conectată la nevoile fiicei tale și-mi pare rău pentru presiunea pe care multe femei o pun pe alte femei, fără intenția de a răni, ci cu intenția de a ajuta. Oricine, inclusiv eu, tu sau Miruna, mai alunecă pe panta asta, de a fi ironice, uneori. Așa ne e mai simplu să depășim lucrurile care ne rănesc. Cred totuși că e cum spui tu, e de la lipsa de somn, ;).

          2+
  4. Elena

    Chiar si eu m am gandit zilele astea sa intarc galusca, caci mai am aproape doua luni pana ma intorc la job unde voi face si de noapte si va fi greu sa o adoarma tatal noaptea….asa ca am inceput sa mi caut un alt job, sper din suflet sa gasesc ca sa numai fiu nevoita sa o intarc, sau poate reuseste sotul sa o adoarma cum am mai auzit. Am avut si o sansa sa o intarc dar nu am vrut. Merg pe intarcare blanda, dupa doi ani incolo. Si pe mine m a muscat de san de am plans de vreo doua ori, si cand ma mai enervez ii zic ‘vezi tu cand o sa te intarc’.😢Eu de aceea numai intru pe facebook cu atatea rautati,iar cu grupurile de mamici nu zic nimic sa nu mi iau vreuna in cap 😂😂😂.

    0
    • Bai, repet, asta era pt mine un grup de suflet. Au fost alaturi de mine cu alaptatul in public etc.
      Vezi ca exista posibilitate sa nu il intarci, sa il adoarma altcineva. Adica, na, la noi se poate. Adoarme fara probleme cu bunica, tata, doamna Vasilica. In carucior acum, leganat. Doamna V a reusit si direct in pat, mangaiat. Daca nu, in sistem sigur reuseste. Conditia e ca tu sa nu fii cu titele aproape 😩

      2+
    • Irina

      Buna, îndrăznesc sa comentez pentru ca am fost și noi in aceeași situație. Am început lucrul acum o luna, fetița mea avea 1 an și 10 luni. Lucrez și de noapte și reușesc sa o alăptez in continuare, ba chiar e mult mai plăcut decât înainte…e momentul nostru de reconectare, alinarea dorului( atât pt ea cât și pt mine). Înainte sa ma întorc la lucru nu a dormit cu nimeni altcineva in afara de mine și reușeam s-o adorm numai la sân dar acum doarme cu tatăl ei, adoarme mângâiată pe spate si cu cântecele fredonate de tati. Asta a fost metoda care la noi a funcționat. A fost greu la început însă copiii noștri sunt mult mai puternici decât credem noi, poate chiar mai puternici decât noi.. Acum totul a intrat in normal, am rărit alaptatul însă nu l-am oprit și am de gând sa-l continui atât timp cât decide ea. Acum mănâncă foarte bine mâncare, fructe ( pe care înainte le refuza), doarme la pranz cu bunica, e vesela, ne îmbrățișăm când plec la lucru..s-a acomodat cu lipsa mea mult mai repede decât mi-am imaginat. Mult succes și sper sa aveți și voi o acomodare ușoară!

      0
  5. Ligia

    Foarte bun articolul. Și pe mine m-au ajutat postările din grupul de alaptare, însă așa cum foarte bine ai punctat uneori lucrurile sunt duse la extrem. Același lucru se întâmpla și pe un grup de blw unde la un moment dat o mămica era sfătuită sa își părăsească sotul care nu aproba aceasta metoda de diversificare…. S-a ajuns sa nu se mai prețuiască o familie sănătoasă și întreaga (nu ma refer fizic) ca fiind cea mai importantă in creșterea copiiilor ci se pune accentul pe respectarea stricta a ultimelor recomandări și atât.

    13+
    • Laura

      pe bune??? sa divorteze ca sotul nu era adeptul BLW??? OMG…. ala e al 2-lea grup de pe care trebuie sa ies… ca da… si acolo e plin de mame perfecte 🙂

      8+
      • Wooooow, asta nu stiam 😱

        0
      • Ligia

        Da, mămica se plangea ca nu mai rezista sa tot gătească și sa strângă după copil, mai ales ca mai mult arunca mâncarea pe jos decât sa mănânce, iar sotul mereu o critica și se plange ca altceva nu face decât sa slujească pruncul și ca nu i se pare normal. Majoritatea au sărit sa ii spună ca trebuie neaparat sa continue cu blw și sa-i ignore pe restul, lăudându-se ce ar face ele cu un astfel de bărbat neînțelegător.

        2+
        • Nicu

          Dumnezeule…

          1+
        • Alina

          Holy Mary Mother of Jesus!
          Așa mă enervează extremiștii ăștia…
          Băi, și eu m-am gândit la BLW pt fi’miu, am și încercat, da’ n-am suportat mizeria din timpul și de după masă, așa că am zis no more blw! 🤦🏼‍♀️
          I-am dat io să mănânce ce și cât a vrut. Și știți ce bine mănâncă singurel de pe la 2 ani și un pic? Ciorbe și de toate.
          Am fost criticată, dar screw them, nu fac lucrurile doar că așa e trendul sau așa zice lumea că e corect. Dacă io nu eram împăcată cu ideea, ce era să fac? Păi o luam razna. 😁

          8+
          • Ligia

            Inițial și eu ma gândeam la blw, însă nici eu nu am făcut fata mizeriei, plus ca nu am avut susținerea soțului care este super speriat de înec. Am considerat ca e mai important sa petrec timp de calitate cu copilul meu și sa nu provoc infarct soțului, decât sa tot curat si sa îl spăl după fiecare masa. Si ce sa vezi? Oricum a dorit sa mănânce unele chestii singurel, iar pe la un an a început sa folosească lingurița.

            0
      • Și eu am ieșit din grupurile BLW, după ce din unul am fost dată afară pentru că Isabella a început să mănânce cu o săptămână înainte de a împlini 6 luni. Sunt niște troli acolo, care au probleme mari atunci când vine vorba de a se pune în papucii altcuiva.

        3+
  6. Laura

    Vai cat de bine ai spus-o! Eu am iesit din grupul ala si mai am unul din care trebuie sa ies ca “mamele perfecte” care sunt perfecte doar pe Facebook m-au bagat in depresie. Pe bune. T face 4 ani in martie si inca o alaptez, dar as fi preferat sa o intarc la 1 an jumate 2 ca mi-ar fi fost mai usor. Eu nu sunt dispusa sa trec prin scandalurile de “vrea titi!!!!” si “nu dorm fara titi” deci alaptatul este raul psihic mai mic pentru mine. Sunt constienta ca ii face bine, dar la fel de constienta ca n-ar pati nimic daca as intarca-o. La noi e comoditatea mea. O culc in 5 min in loc de 1 ora de invartit prin pat. Intodeauna am sa incurajez orice mama sa alapteze, cat mai mult, cat poate… dar cat poate si psihic, nu doar fizic, ca vorba aia… de putut poate alapta si cand copilul are 15 ani, ca da, sunt cazuri… apoi nici asa. Ele pe grup au regulile lor si cand esti in postura de judecator le este mai simplu sa simta puterea decat sa vada si nuantele de gri…. n-ai pierdut nimic ca te-au dat afara din grup. Din pacate au pierdut altele ca nu mai esti acolo, ca sunt sigura ca aduceai o plus valoare la grup

    4+
    • Cred ca intarcatul la tine e foarte aproape. Si te admir mult ca ai rezistat 🙂

      0
      • Laura

        sa te auda cineva, nu stiu cine… dar numai sa vina! La pachet cu adormit copilul la fel de usor :))

        2+
        • La noi funcționează legănat în cărucior și sistem. Ba a funcționat și pus în pat, mângâiat în palmă și somn. Dar, drept e, niciodată cu mine… Pe mine mă dau țîțele de gol.

          5+
  7. Ana

    Primul gând mi-a fost. Oare in cât timp ai scris articolul? Cred că in 10 minute, se simte. Si eu am pățit aproape la fel într-un grup de înțărcare. Am alăptat 2ani, după ce am înțărcat am scris o postare care nu a fost aprobată ( deși înainte am citit regulamentul grupului) . Era vorba de înțărcare blândă si treptată, care la noi nicicum nu a funcționat. A devenit bruscă si blândă, a plâns foarte puțin. Metoda nu fost pe placul adminilor (datul cu pastă de dinți pe sân si explicat de mii de ori înainte, că țiți nu va mai fi bun, dar mami te iubește). După înțărcare mi-am dat seama că, copilul mea avea nevoie si de impact vizual, palpabil ca să înțeleagă. Vroiam să le fiu de ajutor mamelor care cred că doar înțărcare treptată e cea corectă si totuși nu le iese. Că există și alte variante. Mersi de ocazie că am putut lăsa comentul aici. Și înțeleg perfect tot ce ai scris.

    2+
    • Ideea e că știu și eu mame care și-au lipit crenguțe de brad pe piept, ca să-i înțepe pe copii și să-i înțarce. Se lăuda cineva că a rezolvat rapid problema în felul ăsta. Doar că e o metodă greșită și barbară, plus că nu încercase nimic altceva înainte. Despre asta e vorba. Rețete universale nu există, dar există blândețe și disperare personalizată.

      0
    • Anca s

      Nici la noi nu a funcționat înțărcarea blândă. Am zis gata a plâns puțin și gata . Asta a fost tot. După ,dacă înainte nu manca mai nimic, să îl vedeți pe al meu ce mâncăcios a devenit. Așa că fiecare știe ce e mai bine.

      0
  8. Mirela

    Traim intr-o lume plina de mame perfecte. Daca nu “te sacrifici” pentru copil, daca nu reziști nopti la rand nedormita, daca nu incepi diversificarea dupa cum zic regulile grupului, daca nu face la olita la 2 ani, daca.. Mereu va fi cate una mai desteapta care sa le critice pe cele care clacheaza, ezita sau sunt intr-un impas. Intradevar avem la dispozitie o gramada de informatii, sunt sigura ca majoritatea dintre noi vrem ce e mai bun pentru copil insa tre sa recunoastem ca realitatea nu coincide mereu cu ce scrie prin carti, ce recomanda dr, psihologul sau mai stiu eu cine.
    Te apreciez pentru ca pui de punctul pe i . 😘

    5+
  9. L-am înțărcat anul trecut fix pe vremea asta, în ianuarie, pentru că atunci am avut ajutor de la bunici. El mergea la creșă deja, pe timpul zilei nu mai sugea deloc doar seara și noaptea. După ce am petrecut 2 luni groaznice, se trezea de 6-7 ori pe noapte, nu adormea cu ușurință, niciodată nu dormea profund, se trezea la fiecare mișcare apoi o luam de la capăt am decis să spun STOP. Pentru că noaptea devenise un chin care începea la 9 seara la ora de culcare și se încheia la 6 dimineața când mă trezeam să încep lucrul (da, nu mi-am permis luxul ca după fiecare noapte albă să am câteva ore dimineața să pot dormi pentru că începeam lucrul). L-am înțărcat cu ușurință, după atâtea nopți nedormite ce a mai contat 2-3 nopți de mârâit și căutat sânul? Am simțit tensiune în sâni 2 zile și atât, copilul de un an și 5 luni pe atunci a cerut 3 seri sânul, i-am distras atenția cu altceva, apoi nu a mai cerut și s-au liniștit apele. Îmi făcea plăcere să îl alăptez, îmi spuneam că îmi va fi dor de momentele de stat cu el la piept dar ajunsesem la capătul puterilor. Eram epuizată mereu, începusem să îmi pierd concentrarea la muncă, în fiecare zi începeam cu stângul pentru că noaptea nu mai era noapte. Regret un singur lucru: că nu l-am înțărcat cu 2 luni mai devreme. Începusem înțărcarea blândă de când l-am dus la creșă, i-am redus treptat momentele de supt astfel ajunsese să sugă doar seara și noaptea. M-am chinuit 2 luni degeaba pentru că el nu mai sugea, nu mai avea ce, interpreta suptul ca pe un moment de alint, un fel de suzetă. Lapte nu mai era, nu a fost nevoie să mă mulg după înțărcare. Cred că fiecare mamă știe când să spună stop, nu merită să ne chinuim doar datorită presiunii sociale. Psihicul unei mame contează mult mai mult decât laptele din țâțe. Pardon, sâni.

    4+
    • Chiar așa este. Care e prețul armoniei în familie? După o anumită vârstă, 2 luni în sus sau în jos chiar nu mai sunt esențiale.

      0
  10. Iuliana

    Buna Miruna. Ma bucur ca ai scris aceat articol. Despre ce scrii tu se intampla mai in toate grupurile unde e plin numai de mame perfecte si reguli care mai de care . Am citit articolul tocmai dupa ce am avut o discutie cu sotul. Eram amandoi impreun, si ne uitam pe FB la tel lui. Cand am vazut numai glume, satire si alte lucruri total diferite de feed ul meu, m a pus pe ganduri. Decat sa vad tot felul de postari, unele utile , altele nu, ma gandeac serios sa ies din unele grupuri sau sa le scot notificarile.
    Cum zicea cineva mai sus, tu nu ai pierdut, ci mai degraba acel grup…

    6+
    • Să știi că grupul e foarte fain, eu nu aduceam vreo contribuție. Dar am învățat foarte multe de acolo. Doar că mi s-a părut foarte urât felul în care am fost dată afară, ca un gunoi, cu ironie și superioritate.
      Așa e, noi ne hrănim gândurile și creierul cu ce alegem să semănăm în jurul nostru. Începând de la ce prieteni adăugăm pe facebook până la cei cu care ieșim în oraș.

      1+
  11. Mi-a mers la suflet articolul ăsta. Chiar ai pus punctul pe i. Încă un articol excelent!

    0
  12. Simona

    Aoleu câta dreptate ai…contează enormmmm de mult și sănătatea mămicii, și mie mi s-au spus multe ca de ce nu mai încerc o perioada etc. L-am înțărcat la 11 luni, se trezea din 30 in 30 de min noaptea și nu pentru a papa, ci doar de dragul de a sta cu țiți in gura. L-am înțărcat cu ajutorul mamei mele și nu a fost exagerat de greu, dar de atunci copilul meu se trezește maxim o data pe noapte și papa lapte praf(doar când ii e foame). Sunt nopți in care doarme toată noaptea și nu am crezut vreodată ca o sa mi se întâmple mie. Da, sunt pro-alăptare și la fel as alăptat dacă as mai avea un bebe, dar atât de liniștiti suntem toți acum(inclusiv soțul) 🙂 și Miruna, eu zic ca ele au de pierdut pentru ca te-au scos din grup, nu tu 🙂

    2+
    • Ești drăguță, dar eu nu aduceam vreo contribuție grupului. Iar fetele acolo chiar fac o treabă minunată și gratuită, au ajutat multe mame, să știi. Le voi recomanda în continuare, păcat că nu mai pot da link.
      Legat de ce spui tu, exact asta este: unele decizii nu sunt cele mai ușoare, dar aduc beneficii pe termen lung. Mă bucur pentru voi, eu încă nu simt că a venit momentul.

      0
  13. Miruna, sunt de acord cu tine în tot ce ai spus. Și eu sunt pro alăptare, dar nu sunt pro extremism. Nu sunt de acord cu alăptatul care devine tipar de control. Și nici cu mamele care devin epuizate psihic și își varsă nervii pe copiii lor, dar continuă să îi alăpteze la cerere. Alăptatul „la cerere” are niște nuanțe și are legătură cu vârsta bebelușilor. De când mă pregătesc să scriu un articol pe această temă, dar mă bucur că ai făcut-o tu atât de bine.

    1+
  14. Andreea

    I must say, fetele acelea sunt duse cu pluta in cazul acesta. Adica cea care a dus la initierea legii alaptatului in public sa fie dat afara de pe grupul de.. Alaptare? Come on.. Cat poti sa fii de obsedat?

    Recunosc ca pe mine ma deranjează militaria asta cu alăptatul si cu blw… Ce e prea mult e prea mult. De cand punem egal intre mama si alaptat? Si doar atat? Mama e mama indiferent de laptele care ii curge copilului in gura. Si laptele praf nu e un monstru fioros, gata gata sa fure pe viata sansa la sănătate a copilului. Alaptezi cat vrei si te simti bine, cu asta punct.
    O sa va întrebați daca alaptez sau am alăptat… Well, no! La primul am crezut ca nu se satura, popular vorbind, la al doilea am știut exact cum e treaba dar jur ca ma aruncam de pe geam daca mai ma trezeam la 10-20 de minute sa alaptez iar a doua zi sa fiu de garda si cu piciul mare.
    Deja trio-ul acesta nastere naturala – alaptare- blw mi se pare de-a dreptul sufocant pe grupurile specifice.
    Sunt într-un grup f mare de mamici culte, dar am renunțat la a vedea postarile pe wall pentru ca 1 din 5 întrebări sunt despre alaptare.
    Aia e, noi sa fim sănătoși. Cu sau fara lapte in tate.

    12+
    • :)) Cred că e un subiect sensibil. Și pentru mine e nașterea naturală/cezariana. Nu știu dacă îl voi depăși vreodată.

      1+
  15. Onu Laura

    Apropo de grupuri si mame perfecte. Citeam pe un grup, apropo de, cu ce ne mai hranim copii, comentariul unei doamne indignate catre o alta doamna care isi hranea copilul ei de numai 1 an cu iaurt cu fructe. Replica ei a fost decisiva pentru mine, facandu-ma sa imi doresc mai mult sa parasesc grupul acela. Citez : “Nu mai dati prostii copiilor. Iaurturile cu fructe nu sunt bune. Sa va dau un exemplu de mic dejun pentru fetita mea, care mananca dimineata un crenvursti si un cub de branza topita si este mai hranitor.”
    Asadar, am alaptat si am intarcat. A fost alegerea mea in momentul in care psihicul meu era suprasaturat. Niciun grup din lumea asta nu poate sa inlocuiasca un psihic sanatos.

    3+
    • Looooooooool, exact așa e! După cum spuneam, nu vine nimeni acasă la tine să îți facă de mâncare, curat, să îți hrănească puiul, să doarmă pentru tine.

      0
  16. Andreea

    Buna, Miruna! Un articol cum nu se putea mai pertinent. La fiecare paragraf citit, venea confirmarea “exact asa e”. Sunt înscrisa pe doua grupuri, unul pentru alăptare si celălalt pentru diversificare; nu am postat niciodată, dar am urmărit constant si de multă vreme am facut aceleași remarci in sinea mea: ca mare parte dintre opinii sunt extremiste, ca un soi de programare a creierului, ca uneori abordarea este agresiva, ca scopul nobil de a ajuta, de a oferi suport moral, de a empatiza este neglijat. Cred ca nu exista Perfecțiune (desi sunt riguroasa de fel 😝) si ca fiecare trebuie sa își găsească propriul echilibru.

    1+
  17. Andreea

    Vaaai :))) Eu cand am ramas insarcinata( inca nu am nascut, dar nici mult nu mai e) am intrat si eu pe un astfel de grup sa ma informez ca nah…sa stiu si eu ce ma asteapta, am zis sa nu mor proasta sau dupa nastere sa nu ma uit ca vitelul la poarta noua la bietul copil si sa stiu si eu acolo asa in mare cam ce probleme sunt. Sincer nu am rezistat decat o saptamana ptr ca ca efectiv simteam ca grupul respectiv ma pune nene sub presiune inainte sa ajung sa nasc( nu am intrebat nimic, doar ce am citit eu pe acolo). Efectiv a fost prea mult pentru mine.

    5+
    • Felicitări pentru sarcină! Dar ține aproape de el, să știi că e informație prețioasă. Plus că poți posta la orice oră, de obicei e cineva trează să îți răspundă când toți consultanții dorm. Naștere ușoară! și ia totul cât mai relaxed posibil.

      0
      • Andreea

        Multumesc frumos:) Da, se poate, doar ca e sincer prea nociv pentru mine. Eu am iesit de pe grup atunci cand o doamna care numai ce nascuse al doilea bebe spunea ca nu mai face fata alaptatului in tandem ca isi pierde mintile si vrea sa il intarce pe cel mare. Atunci au inceput celelalte mamici sa o faca cu ou si cu otet ca “altele ar vrea sa aiba lapte si ea vrea sa intarce?!”…mie sincer in momentul ala mi s-a rupt filmul, poate pentru ca eu am vazut totul din perspectiva mea de psihiatru care a avut in garzi n cazuri de mame cazute in niste depresii monstruase in care au vrut sa omoare si copiii si pe ele. Ca de obicei ce sa vezi nu ai numai alaptatul pe cap, mai ai si nesomnul si gospodaria si poate inca un copil, poate un sot care nu e cel mai prezent, sau nu ai familia sa te ajute( gen mama, bunica) ca e departe. Aici, in Germania, macar ajung bietele la camera de garda, acasa unde sa se duca? Scriu pe grupuri si uite ce patesc. Asa ca oricat as incerca ca rezonez cu asemenea grupuri, imi pare rau, dar chiar nu pot…simt ca ma apuca pandaliile:)) In momentul in care rautatea depaseste informarea, mai bine ma descurc cu ce am si caut alte metode.

        22+
        • CristinaM

          Unde erai cand aveam nevoie!? 🙂

          1+
        • Katy

          Cea mai buna metoda, ca tot spui ca locuiesti in Germania este sa te lasi sfatuita de o Hebamme(moasa) buna! Este o perioada buna dupa nastere langa tine, iti cunoaste direct si personal bebele si te poate indruma dupa nevoi. “Grupurile” isi dau cu parerea din experiente proprii, dar fiecare copil este unic si se comporta diferit. Eu am 3 copii si niciunul nu a semanat cu celalalt la comportament. In schimb, toti sunt sanatosi “tun” chiar daca nu au fost alaptati exclusiv la san.

          1+
  18. Alexandra

    Am citit cu sufletul la gura tot articolul si m.am regasit in totalitate!eu recunosc…si nu imi este rusine…l.am intarcat pe Mihai pentru ca NU MAi PuTEAM:| la 1 an al lui am inceput serviciul si el nu dormea fara titi la pranz asa ca a trebuit sa introducem suzeta…apoi ma umflam ca un balon la serviciu 8 ore cat stateam si imi venea sa ma urc pe pereti d durere…si am zis…GATA..a supt destul,e momentul sa ma opresc.a fost cumplit de greu,dar am trecut cu brio amandoi.
    Te apreciez mult pt ceea ce scrii pt ca este pura realitate,ceea ce traim cu toti,vrem sau nu sa recunoastem.
    O seara frumoasa!

    2+
  19. Daniela

    Am vazut candva o emisiune in care se incerca intarcarea unui pusti de 2 ani si ceva din aceleasi motive ca ale mamei din articolul tau. Dezvatarea consta in despartirea mamei de copil pe timpul noptii (pustiul dormea cu tatal) .. Dupa primele 2 nopti kidul nu mai avea nicio problema ,in schimb mama nu a putut sa renunte la alatat . Cred ca nu intamplator dintii incep sa creasca la 6 luni..

    3+
  20. Ramona

    Pffff..uneori raman uimita de un exces de zel cumplit pe grupurile de alaptare sau pe cele de diversificare…o spune o mama care a alaptat exclusiv si intensiv 2 printese!
    Mi-am dorit sa alaptez cu toata fiinta mea,simteam ca momentele acelea si legaturile ce se nasc intre mama si pruncul ei,nu le poate egala nimic…am alaptat oricat si oriunde,dar recunosc ca imi venea de multe ori sa urlu ca nu puteam sa fac nimic fara copil ,ca trebuia sa fie sanul mereu la dispozitie,ca imi venea sa ma urc pe pereti de cate ori mi s-au infundat canalele si de cate ori am fost la un singur pas de mastita cu frisoane si febra!
    Si cu toate astea,si prima si a doua fetita au stiut singure cand sa puna stop…am fost una din mamicile norocoase are caror copii s au autointarcat la 1 an si 7 luni prima si a doua la 1 an si 4 luni…pur si simplu intr o zi n au mai vrut!
    Imi amintesc si acum frustrarea pe care am simtit o la a doua fetita cand am scris pe un grup de alaptare si am cerut pareri daca e o greva a suptului sau autointarcare si au sarit multeee mamici in capul meu ca nu exista autointarcare sub 2 ani,n-are cum,sigur la mine e problema….am plans 2 saptamani,simtindu-ma vinovata si incercand orice sa o aduc din nou la san!
    Noi mamicile suntem problema,exagerarea asta a noastra …in loc sa ne ajutam,mai tare ne facem rau!
    Suntem mame,dar de ce sa uitam ca suntem femei,oameni la urma urmei?!

    2+
    • Auleu, nu îmi vine să cred că ai plâns! Adică, probabil și eu aș face la fel!

      0
      • Ramona

        E chestia aia:nu mai poti si vrei sa spui stop si cand se termina,plangi ca a zburat prea repede timpul si te intrebi cand au crescut asa si nu mai au nevoie de sanul mamei?!🤣🤣🤣

        0
    • isabela

      Cunosc situatia. Bebelusa mea s-a autoincatcat la 1an si doua luni. Plangea pur si simplu ziua cand vedea sanul. Eu am crezut ca e greva suptului si am profitat de momentele nocturne si am reusit sa o intorc la san. Asta a durat doar 3 sapatamani, pentru ca a inceput sa ma muste asa de tare de sani de imi dadeau lacrimile. Cerea sanul doar ca sa il muste. Noaptea insa, ar fi supt, dar cand se plictisea, iara muscaturi. Am luat in considerare dorinta bebei si nu i-am mai dat ziua deloc. Vreo doua nopti a mai cautat sanul, a plans vreo 10 minute per noapte, dar atat. Acum dormim toti trei asa de linistiti… Fetita chiar doarme toata noaptea, ceea ce pana acum 10 zile nu s-a intamplat niciodata. Chiar si corpul meu imi spunea stop alaptat. Atata timp cat Raluca sugea, daca lipseam 5 ore de acasa sanii mi se faceau pietroi. Acum lapticul a disparut, nu am nici o treaba, nu ma dor sanii, nu s-au umflat, nu a fost nevoie sa ma leg, nimic.

      0
  21. Iulia

    Sunt și eu pe grupul de alaptare de când avea pity 2 luni. Am reusit să alaptez datorită lor. La început mi se părea exagerat să alaptez 1 an jumate, doi, trei, deja 4 mi se părea incredibil. Iată că am ajuns la 1 an și 11 luni(fix azi). Continuăm cât o fi. Scopul e autointarcarea. Eu nu simt niciun fel de presiune să fac x sau y pt că am luat de la grupuri fix ce am avut nevoie și am dat înapoi dacă am putut. Nu m am împrietenit cu lumea pe acolo, nu stau să dau socoteală, consider că sunt o persoană matură, care sunt capabilă să iau propriile hotărâri fără ca să mă las doborâta de comentariile unor mame care nu mi înțeleg frustrarea, oboseala, felul de a fi, iubirea pe care o port copiilor mei, care poate că mă judecă deși am scris doar 10 rânduri etc. Am extras din grupuri până la urmă informații și pe alocuri empatie, dar prea puțin, pentru că rareori am postat, mai degrabă am citit. Și eu m am regăsit în situația de a nu fi de acord cu anumite principii, cum ar fi alaptatul din 15 in 15 minute pe timp de noapte….la 1 an și 6 luni….eu spun sincer nu aș rezista. Al meu doarme toată noaptea. Al meu merge la grădinița și e perfect adaptat acolo. Eu nu mă simt ca o laptareasa și atât. Nu mă simt obosită, nu mă doare nimic. În acest context, mi se pare super să continui. Mie nu mi e frică că nu rezist până la nu știu ce varsta, mie mi e frică că o să regret când se va întâmpla. Îmi place legătura asta a noastră, dependenta lui de mine, dar în același timp felul în care e independent, deși e alaptat. Dar nu mi pot imagina cum as putea rezista să mă suzeteze toată noaptea, să suga din 30 în 30 de minute, să nu pot dormi nicio noapte. Cum poți fi om în condițiile acestea? Mereu m am întrebat chestia asta. Am observat după ce am citit f f mult pe grupul de alaptare că anumite sfaturi nu sunt permise. Este regretabil, poate, dar cum există acele reguli, m am conformat lor. Am închis notificarile grupului și citesc doar ce mi se pare util, drăguț, unde cred că pot să ajut. Mi se pare totuși regretabil că unele mame, persoane adulte, sunt atât de vulnerabile psihic încât se pot lăsa supărate, influențate atât de mult de așa zisele “mame perfecte” de pe grupuri. Eu cred că ar trebui să ne asumăm deciziile pe care le luăm, ca oameni maturi care am dat viață, căci dacă nu putem discerne pe Facebook și ne lăsăm influențate și traumatizate de cine știe ce comentarii de la persoane care nu ne cunosc, cum putem să ne creștem copiii responsabil, cum putem lua decizii în propria viață ? Pot înțelege că în primele luni de viață ale copilului mama este vulnerabilă, că are nevoie de atenție specială, că atunci se lasă mai ușor influențată, dar totuși, trebuie să facem ce putem să ne revenim și să hotărâm în funcție de ceea ce credem noi că este bine, nu ceea ce crede x sau y grup. În legătură cu intarcarea, am citit f mult și am ajuns la concluzia că nu mi se pare ok să fie intarcat copilul prin pus diverse pe sân, prin dus la bunici, alte rude. Cred că pt el e mai sănătos să fie intarcat (dacă nu se poate blând) cu mama lângă el care îi spune sincer, nu mai pot, sunt obosită, nu ți mai pot da. Există și metode de întarcare de noapte, pt a nu mai suge din 15 în 15 min, am citit pe google. Sincer aș aplica acele metode dacă as fi nevoită, dar as păstra Suptul de peste zi și la nani, pt adormire, decât să intarc de tot, brusc.
    Apropo de ideea de sân cu orice preț. Eu sunt convinsă că fetele de acolo si în vedere binele copilului și pt că probabil multe dintre ele au reușit să alapteze și să tragă de ele până la ultima (aproape) suflare, atunci e normal ca orice femeie să poată și atunci e clar, sfatul e doar, alapteaza, ia magneziu și lasă că poți. Ele probabil că, deși vor să ajute, nu mai pot vedea mai departe decât scopul suprem, binele copilului, prin alaptat. Ar trebui fiecare om să aibă mai multe nuanțe de gri, nu doar alb și negru. Plus că se merge pe ideea că poate mama care a postat e într o scurtă perioadă dificilă, poate cu sfaturi tip alapteaza și ia magneziu va trece peste perioadă și alaptatul va fi plăcut. Deși poate pt unele mame nu a fost niciodată plăcut și trebuie să le înțelegem și pe ele. De fapt, nu neapărat noi să le înțelegem, ci ele pe ele, să fie fiecare mamă împăcată cu deciziile pe care le a luat, în ideea că în momentul acela a fost cel mai bun lucru pe care l au putut face și să nu mai aibă mamele facebook iste atât de mare influență și alte mame să se simtă judecate.

    9+
    • Lacramioara

      Oau. Ce comentariu echilibrat. Eu alaptez un copil de 2 ani si 4 luni si o sa continui sa o fac atata timp cat e ok pentru amandoi. Exact la ce ai spus tu ma gandesc si eu deseori: cum ar fi fost sa nu doarma noaptea? adica la el decat primele luni au fost horror, cu treziri ca la nebuni, insa de atunci doarme de multe ori fara nici o trezire pana pe la 7-8 dimineata. Mereu m-am gandit cum ar fi fost daca se trezea des, daca tragea des de mine pe afara, daca nu adormea altfel. Nu cred ca rezistam, sincera sa fiu. Asa ca nu judec, fiecare trebuie sa ramana sanatos la cap, la mine chiar e usor cumva si tot ma mai enervez cateodata. Insa zic si eu ca tre sa fie o limita, si putin respect pentru copil. Nu putem zice ca l-am intarcat brusc si ca am pus hrean,piper,crema de pantofi, caca sau mai stiu eu ce pe san, sau ca avem bube pe tate sau sa-l parasim vreo saptamana pe la bunici si noi sa spunem:super, bine ca a functionat, acum sunteti bine. Eu zic ca se poate si intarcare cu respect, asa cum scria cineva, poate e mai bine cu mama alaturi chiar daca plange, nu lasat fara suport emotional. Grupurile astea au intradevar tendinta sa fie extremiste, mi-a ramas si mie un caz in cap: mama era terminata, alapta de 2 ani si ceva si efectiv era distrusa: ii cerea san non stop, zi noapte, afara in continuu. Toate ii spuneau sa fie tare, ca e bine pentru copil, bla bla, mie mi-era o mila maxima de ea. Prin empatie, imi dadeam seama ca eu clar n-as fi putut trece prin experienta asta asa. Dar na, san pana la moarte.

      0
    • Andreea

      Buna,

      Ca idee…ce ai metode ai gasit pe Google pt intarcarea de noapte? Pentru ca eu tot citesc…si nu vad…nu gasesc solutie…Piciul meu se trezeste pana in ora 12 noaptea cam de 6 ori…culcat in jur de 9.30..10…dupa ora 12 nu mai stiu…dar tot extrem de des..Nu mai pot..ma cert cu sotul..dar uraaat …Cand suge noaptea efectiv imi vine sa iau un cutit si sa tai sanul..numai sa ma lase in pace…Nu mai rezist mult asa…ziua imi sare tandara din orice…In timpul zilei nu il mai alaptez…asta a fost usor…mananca bine, la pranz adoarme linistit in sistem, insa noaptea nu functioneaza nimic..urla ca din gura de sarpe..sotul la un moment dat imi zice sa ii bag tzatza sa taca..si ma enervez pe el..si tot asa…

      Tot aud ..citesc…supturile.de noapte se scot ultimele…ok…dar cum?

      0
  22. Lorelai

    Probabil le ai prins intr o pasă proastă! Mi a atras atenția chestia cu suptul degetului:de ce nu e bn sa sugi degetul? Băiețelul meu are aproape 7 luni are 4 dintisori si suge degetul CRED ca de la 1 luna,alaptat,în afară de unghii înfipte în sân,mă si mușcă,uitându-se în ochii mei cum mă schimb la fața si ma smiorcai(uf ce doare) dar tot nu l intarc,

    0
  23. Alexandra

    Susțin alăptarea, dar pe grupurile de mame pro se exagerează mult, e chiar fanatism uneori. Copilul e la putere, iar mama e o roaba a “binelui” lui. Dar femeile care au 3, 4 sau mai mulți copii? Cum ar fi sa alăpteze prelungit, peste 2 ani, doar așa ca scrie la carte, vreo 6-10 ani în total? Eu am alăptat 4 copii câte un an si 7 luni fiecare și mi s-a părut extrem de greu. Cred ca o mama bine informata are dreptul și datoria sa întarce exact când e bine pt ea, copil și familie.

    1+
    • Asa e, dar mamele asta sunt-inainte de bine informate- foarte obosite, frustrate, epuizate. E greu sa iei decizii asa importante.

      0
  24. Adriana

    Eu am fost data afara pentru ca am îndrăznit sa dau un Like unui comentariu care era împotriva cu ceea ce se recomanda, recomandări exagerate de altfel.
    Pro alăptare pana la un anumit prag. Am început intarcarea blândă când am aflat ca sunt însărcinată din nou, am finalizat când piciul a avut aproape 2 ani.
    Simțeam ca am nevoie de o pauza între alăptări.
    A fost o perioada frumoasa pentru amândoi, de acum Titi e pt bebe. Sunt foarte curioasa cum va reacționa când va vedea bebele la Titi, mai ales ca a fost prima lui dragoste 🙂

    0
    • Felicitari pentru bebe doi! Stiu ca unii frati mai mari vor sa mai guste, dar cand ajung la san, au uitat cum sa mai suga. Fiindca se duce reflexul de supt. Succes, sunt sigura ca o sa fie bine!

      0
  25. Ania

    Parerea mea este ca unele mame au luat – o cam razna cu treburile astea: nascut natural obligatoriu, altfel esti naspa, alaptat pana impletesti cosite albe, etc!
    Eu am un copil de 9 ani nascut prin cezariana( din motive medicale), alaptat vreo 5 luni , ca atat am avut lapte, si nu ma consider mai putin mama decat cele care indeplinesc conditiile de mai sus!
    Fiecare mama face cum poate, cum stie si mai ales cum simte!
    Ma enerveaza activistele astea care sunt habotnice! Uitand de fapt esenta: TOATE mamele trebuie intelese, ajutate, lasate sa simta si sa faca cum pot ele mai bine!

    12+
  26. De pe grupul de BLW am ieșit când avea Malvina 7l. Între timp le-am citit și biblia lor în original și mie chiar cum zic ele. 😉
    De pe grupul asta de care zici tu am ieșit singură pentru că nu îmi mai era util și nici eu nu contribuiam cu nimic. Sunt la al doilea copil alăptat, alăptez în tandem.
    Din fericire am fost introdusă într-un grup de suport pentru alăptare în tandem. M-am ajutat mult pentru că am înțeles că alăptatul nu trebuie să îți placă, nu tot timpul. Și că BFA trece. Sau poate fi gestionată.
    Cât am fost gravidă mi-am pus multe întrebări legate de relația cu fata trecută prin BFA. Dar am scăpat. Ea s-a ținut că orbul de băț de “țiți” și bine a făcut. Am ajuns în alt loc acum.
    Dar… Experiența mea nu are nicio treabă cu a altor mame. Doar pentru că eu pot să duc nu înseamnă că toate pot că mine, mai ales că probabil la altele sunt și alți “factori agravanți” în joc.
    Un pic mai multă empatie nu ne-ar strica…
    Fac fetele alea foarte bine ce fac acolo. Sunt minunate. Dar parcă după o anumită vârstă a copilului ar trebui sa își mai nuanțeze discursul. Că e foarte posibil ca mame disperate să plece urechea la te miri cine și să bage o înțărcare bruscă super traumatizantă și să strice tot ce au făcut.

    2+
  27. Crys

    Ai venit cu acest articol exact la momentul potrivit! 😚 Tocmai m-am certat cu sotul ca am facut o alintata din cea mica de 1 an, ca numai dupa ea stau, ca e casa mereu in dezordine, ca nu ma mai ingrijesc deloc sa arat si eu dezirabila pentru el. Si eu i-am reprosat cum sa fac toate astea cand cad din picioare de obosita ca de 6 luni noaptea se trezeste din ora in ora cateodata si mai des. Si nu adoarme inapoi decat cu tzitzi in gura. Si ma gandeam sa o intarc. Si ma simteam vinovata ca gandesc asa, cum sa o privez de beneficiile lapticului, ca renunt atat de usor mai ales dupa cat m-am chinuit la inceput cu alaptatul pana ne-am invatat amandoua. Plangeam cu ea in brate cu tzitzi un gurita. Ce mama sunt eu daca ma gandesc doar la mine.
    Citind articolul si mai ales comentariile m-am linistit. Am constientizat ca e ok sa ma gandesc si la mine; ca daca aleg sa o intarc ii poate fi mai bine pentru ca va avea o mama mai linistita. Nu e ceva rau sau gresit daca ma gandesc si la sanatatea mea mentala. Si toata realizarea aceasta mi-a dat un plus de energie; nu o intarc inca. Mai pot continua o perioada.
    Multumesc multumesc multumesc ca ai venit cu acest articol exact la momentul potrivit pentru mine. Furia ta a fost plusul de energie de care aveam nevoie.
    Gata cu romanul. La culcare cu mine (35 min pana se trezeste iar) ca maine avem planuri mari: strans putin jucariile aruncate peste tot, papa buna pentru sot, coafat putin si bluzita aceea care se aseaza mult mai bine pe mine acum ca alaptez 😉. Mami linistita + tati multumit = bebe feticit.
    Te pup.

    8+
  28. Gabriela

    Eu n-am intrat niciodata pe grupul acela – din fericire am avut suficient sprijin in jur (prietene cu bebelusi cu cateva luni mai mari doar, multe la primul copil). Dar da, e o presiune enorma pe mame si asta nu o inteleg. Cum spunea si altcineva mai sus – nastere naturala, alaptat pana in panzele albe si BLW. Ei bine, nu astea te fac mama! La mine a fost cezariana de urgenta (bebe a intrat in tahicardie dupa 6 ore de travaliu normal, noroc ca eram deja la maternitate), m-am chinuit sa alaptez cu protectii de silicon si apoi normal, BLW nu a fost pentru mine (a mancat foarte bine si piure).
    Dar revenind la alaptare, cred ca ai bifat esentialul – e bine atata timp cat doresc amandoi (mama si copilul). Piticul meu a fost alaptat exclusiv pana spre 6 luni, dormea toata noaptea fara sa-i fi facut eu un program, l-am dus la cresa la 6,5 luni ca deh… concediu putin prin alte tari si cum biberon n-a vrut veci, iaca a mancat solide la cresa si alaptat in rest. Pe la 1 an mai sugea doar dimineata si seara, eu deja incepusem deplasarile la birou – cate o saptamana intreaga – pe mine ma dureau sanii de numa’, el adormea un pic mai greu cu sotul si atat. Asa ca la 15 luni ale lui am renuntat (urmau 2 deplasari de cate o saptamana cu o mica pauza intre ele) – mie imi venea sa plang, el n-a avut nicio treaba. Nu m-a tras veci de bluza, nu cauta sanul nici daca il luam in brate – sugea doar daca il puneam in pozitia de supt… altfel adormea la fel de usor. Daca nu trebuia sa plec atat de des, as fi continuat alaptatul, dar asta e… fiecare situatie e diferita si nu poti sa aplici acelasi sablon tutror!

    0
  29. Alina

    Eu cred cu tărie că înțărcarea nu trebuie sa se lase cu traume, nici macar cu plâns, nici cu separare de mama și nici cu, Doamne ferește, vreo chestie oribila la gust pusă pe sâni. Alăptez de 2 ani și 4 luni in cel mai “intensiv” fel posibil. De tot atâta timp nu am mai dormit măcar 4 ore legate, iar o noapte întreagă este un vis la care nici nu îndrăznesc să sper. Soțul m-a sprijinit, dar au fost și discuții finalizate cu acceptarea
    lui că așa e cel mai bine pt copil. Dar, eu vad luminița de la capătul tunelului 😁. In urma cu doua luni, într-un moment în care mă usturau toate cele de la atâta supt, iar copila mea voia să adoarmă la sân, i-am zis: “îți dă mama tatica mâine!” Și spre totala mea uimire, soc și fericire, of course, a zis: ” Bine, mami!” Sa mai zic că a pus capul pe pernă și a adormit singură pt prima data in 26 de luni? Următoarea săptămână a continuat să se trezească la aceleași intervale obișnuite și să ceară să sugă, dar am luat-o în brațe repede și după o tura de dormitor dormea dusa. Somnul nici nu mai conta cat timp eram pe drumul eliminării suptului de noapte. După acea săptămâna nu s-a mai trezit sa ceară decât dimineata. La acest stadiu suntem și acum: suge puțin dimineața și apoi mai doarme aproximativ 3 ore. Și nu, nu dorm toată noaptea, mă trezesc de 100 de ori sa o învelesc, sa ii dau apa, sa îi ascult respirația (mama nebuna, știu!) Ce vreau sa subliniez? Comunicarea este f importanta, copiii înțeleg foarte bine ce le spunem, ce le repetăm cu glas blând de mama, ce le explicam de 100 de ori. Acum cere “putina tatica și gata!”, adică un fel de salutat tatica sa nu uite cine e șefa, iar supturile în toată regula sunt doar de vreo 2 ori pe zi. Aștept ziua în care totul se va încheia și sper sa pot accepta și eu la fel de ușor ca ea. Mi-ar fi plăcut să îi spun experiența mea mămicii de pe grup, să știe că se poate. Cat despre eliminarea din comunitatea respectivă, nu merita regretul. Au avut și ele o zi grea cu pruncii 😉

    4+
  30. Oana

    Dadadada..sunt complet de acord! Exact asta e, treaba mamei. Cel puțin după 18 luni, nimeni nu are de ce sa si mai dea cu parerea. Bravo celor care continuă, bravo celor care si dau seama ca au facut cât au putut si nu mai pot si doresc mai mult. Sănătatea mentală a mamei face mai mult pt copii decât laptele din tzatze 😁

    1+
  31. Mihaela M

    Felicitări, Miruna! Felicitări pentru articol! Nu e prima oară când pe grupul ăla se fac astfel de recomandări. Se pune prea mare presiune pe mame, mult prea mare. Fie că e vorba de hrană sau alimentație. Eu sunt de părere că liniștea psihică a mamei e cea mai importantă, de asta o să înțarc și eu. Pentru că simt că nu mai pot. Nu am simțit magie și conectare, asta a fost rar, ci multă oboseală în ăștia doi ani. Totuși, sunt singură că atunci când se va întâmpla, că-mi va lipsi.

    1+
  32. Irina

    Știu exact ce spui. Și eu am văzut acolo răspunsuri șocante. Mame care nu mai rezistau, cu copii de aproape 4! ani, sfătuite insistent să continue. Autoînțărcare la 2 ani? Nu există așa ceva, insistă, bagă-i pe gât! A devenit grupul ăla ca un partid, cine se abate de la sfânta ideologie e bălăcărit și scos afară în șuturi.
    Da, eu îl alăptez încă la 2 ani și 9 luni, dar pentru că ne e bine. Dormim toți toată noaptea, l-a ajutat enorm când a avut dureri de Dinți, enterocolită, internare în spital. Dar dacă ar fi devenit un blestem și un chin, no way, cu ce îl ajută pe copil să aibă lapte, dar nu și o mamă?
    Extremismul e foarte periculos în orice formă. Indiferent că împuști oameni sau obligi femei să alăpteze până la zece ani. E decizia fiecăruia.
    Serios acum, părinții și bunicii noștri au crescut, mulți dintre ei, lăsați singuri cu frații mai mari prin curte în timp ce părinții erau la câmp și nu au dezvoltat mii de traume.

    7+
  33. Pfoa, ce intamplare si la ce nivel s-a ajuns. Daca nici tu nu esti pro-alaptare, nu stiu cine este. Imi pare tare rau ca s-a ajuns aici, dar nu te face pe tine un ban pe grupuri 😉 Te pup cu drag!

    0
  34. Draga blondina, te citesc de mult, dinainte sa devii mamica si mi-a placut mereu ce ai scris.
    Am vazut ca prin RO lumea o da cu extremele cand vine vorba de copii – vai alaptezi in public si e pacat, ai intarcat copilul si-i pacat si mai mare, sau alte prostii de genul asta. Eu zic ca bine au facut ca te-au dat afara de acolo, practic ai scapat de o secta inainte sa iti dai seama ca te aflii intr-o secta. Pe de o parte te inteleg ca le esti recunoscatoare ca te-au sustinut cu alaptatul in public, dar e normal sa te sustina pentru ca e normal sa alaptezi in locuri publice. Orice femeie sau barbat normal intelege lucrul acesta si sunt multe tari in care alaptatul in public e normal si nu ceva extrem. Mult succes!

    2+
  35. Anton Sandita

    Cred ca am iesit din grup, prea mi se parea exagerat,peste tot trebuie sa existe echilibru, acolo daca ziceai un “of”sareau pe tine ba ca nu trece nimic in lapte,ba ca tot trece in lapte,doamne! Am intarcat.o pe Sara la 1.7 luni,de ce?Pentru ca sugea doar la culcare si nici macar nu sugea, a dormit cu sotul cateva nopti,nu a urlat,nu a tipat ,nu a facut nimic.Semn ca amandoua “simtim la fel” .Daaaar, are suzi (da,suzi) si o las cu ea deocamdata, am nevoie sa ies intreaga la cap din treaba asta cu copilasii 🙂 Mai am una bucata domnita de aproape 5 ani,care dupa ce la 1.1ani sugea de 12 ori pe noapte, a primit lapte praf si n.a mai supt deloc,instant.De treaba asta nu.s mandra tare, dar nu am mai putut!Si atat! 🙂

    4+
  36. Andreea

    Este prima data când las un cometariu la un articol, dar de mult nu mi-a ajuns la suflet ceva cum ai făcut-o tu! Sunt mămica de 5 luni, alăptez, cu un început greu, dureros, aprope de abandonare! Ma bucur sa-mi văd puiuta cum creste și se dezvolta primind laptele meu in proporție de 90%. Sunt într-un grup de alăptare și ma agasează într-adevăr când văd răspunsurile dure și drastice ale mamelor când cineva simte ca nu mai poate, poate de cele mai multe ori când o mama nu mai poate, mai poate un pic, dar, uneori picul este la limita! Părerea mea este ca un copil are nevoie in primul rând de o mama capabilă sa ii poarte de grija, o mama împăcată cu situația, nu obosita pana la maxim, nu nervoasa și frustrata! Încă o data, felicitări pentru articol!

    2+
    • Jual

      Pfuiii, ce noroc am ca au crescut copiii si nu trebuie sa suport dictatul grupurilor de pe FB! Acu’ pe bune ca va complicati singure viata cersind like-urile celorlalti si incercind sa va conformati exigentelor lui X sau Y! Copiii mei sint inca ccc copii, dar a trebuit sa caut pe internet sa aflu ce inseamna BLW. E o moda si nimic mai mult, acum 15 ani nici nu exista.

      In fine, partea buna e ca dupa citiva ani vine adolescenta…si sa vezi atunci teorii – ale mamei, ale tatalui si ale principalilor interesati.

      3+
  37. M-am văicărit și eu pe tema asta de câteva ori, că dehh, nu mai puteam. Măcar de-ar sta la tăiat unghiile :)))). Băi și culmea…mereu m-am adunat și am mers mai departe. 21 de luni!!! Parcă-mi vine să mă felicit. Și culmea e că de curând au fost nopți în care s-a trezit doar o dată și într-o noapte DELOC, până la 5:30. Bucuria n-a durat mult că nu au ieșit caninii încă și ultimele două nopți au fost … tare solicitante. Gândul că ea-și găsește alinare la sân chiar și când nu îi e foame mă ajută să merg mai departe, mai ales pe timpul zilei. Noaptea e mai greu, că mă enervez, ocazie cu care mă trezesc. O dată trează, reușesc să mă calmez. ”Alăptatul este cel mai solicitant lucru pe care l-am făcut, dar și cel mai mindful: să fiu alături de fiica mea oricând are ea nevoie, necondiționat și fără să încerc să o judec pentru frecvența acestei nevoi, chiar și atunci când pur și simplu nu vreau, nu pot, nu am chef, este … tough, mai ales atunci când nu-s prezentă cu mintea, ci doar fizic …”. Să concluzionez că alăptatul este cea mai importantă lecție de prezență și suport necondiționat arătat altei ființe umane pe care am învățat-o, or did I go to far?

    1+
  38. Ana

    Am fost si eu in mai multe grupuri, nu doar cel de alaptare, dar majoritatea celor legate de copii, bebelusi, alaptare.

    In urma postarilor aparute, raspunsurilor mele, care erau, sau cel putin mie cat si altor mamici din grup “ni se pareau de bun simt”, mi s-au dat raspunsuri foarte impertinente (degeaba scriu marile fondatoare de grup documente cu regulile grupului cand, chiar ele le incalca prin impertinenta, incapacitate mentala de a da o rezolvare sau un raspuns care sa duca cat de cat al ajutor mamei sau sa o aline intr-un fel, culmea tocmai ele cant si trupa lor de admine dau dovada de o incapacitate de intelegere, asertivitate….este ca si cum citesc dintr-un manual si iti dau tot raspunsurile standarde care le poti gasi si pe net la cea mai simpla cautare….????!!!!!)
    Poftim?
    Vreau sa spun….daca vroiam sa-mi raspunda un robot feminin upgradat cu optiunea de personalitate nesimtita la care se adauga “…vei fi exclusa din grup…” la orice opinie diferita de a fondatorului grupului cat si trupa de admine fara sa stea sa explice principiul, esenta, sau de unde sunt ele atat de sigure ca ce spun ele este valabil pentru tine cat si pentru restul muritorilor de rand inculti, este ca si cum te-ai inscrie intr-o haita de fete rautacioase si batause din liceu care vor sa arate cine este sefa in grup. “Doamnelor”, da voi cele din “haita”, reveniti la realitate, faptul ca v-ati inscris la un curs pe net, ati dat niste bani si v-ati luat o diploma despre orice tine de partea aceasta din viata de mama nu va face atotstiutoare in respectivul domeniu, reveniti cu picioarele pe pamant, pentru ca ati luat-o rau pe ulei.
    Rusine sa va fie pentru cum procedati cu membrii care isi exprima opinia care vine in sprijinul cuiva care cere ajutor pe grup, nimeni nu va cere sa faceti “spell check” conform internetului!

    Sfatuiesc mamicile care au fost date afara, abuziv, din grupurile care se presupune ca ar trebui sa vina in sprijinul lor, sa nu mai adereze la ele cat sa le si raporteze, dar asta nu inainte sa se dea block pe grup la cateva rautacioase din “haita”, poate revin cu picioarele pe pamant, dar la ce specimene am vazut pe acolo 40% din ele sunt “sarace” la capitolul intelegere, raspunsuri motivate (in afara rezultate de sondaj, ca si asta se gaseste pe internet), si efectiv sa raspunda ca si cum sunt fiinte umane carora chiar le pasa si care nu au “uitat” cum era cand veau si ele copii bebelusi pentru ca este usor sa dai raspunsuri de nemernica de “haita” cand aai copii mari….dar nu ajuta la nimic….

    Unde sa mai pui ca mai sunt si fondatoare de grup sau admine care isi fac efectiv conturi false si posteaza probleme pe grup drept “momeala” pentru a avea raspunsuri pe care sa le corecteze si sa le cuprinda la final in carti proprii sau in articole de pe blogul lor.
    Stiu ce spun pentru ca in momentul in care am depistat, am vrut sa imi confirm, prin urmare am raportat 3 persoane care s-au dovedit ca intr-adevar aveau conturi false…ca sa vezi apana unde poate ajunge nebunia fetelor de “haita”, ce se vor doamne.

    Este atat de jenant incat imi provoaca un dezgust categoric, din acest motiv am iesit din marea majoritate a grupurilor pentru ca poti gasi mi multa intelegere la un om de pe strada decat in anumite grupuri.

    PS: Nu toate grupurile sunt la fel, dar pentru ca asta am intalnit in minim 50% din ele am dat remove la toate, fara nici o parere de rau.

    6+
  39. Zita

    Ahaha, sefele de la grupurile de fb au facut training in extremul orient…daca zici ceva iti zboara capul dintr-o sigura lovitura…cica isi pierde grupul identitatea. Sunt multe sfaturi bune dar nu comentez ca n-am cu cine…prefer grupurile moderate. Desi cele din grup sar la gat si acolo cel putin mai poti sa iti spui o parere, cel mai ciudat e ca asta se intampla doar la grupurile romanesti. Keep calm and be yourself😊!

    5+
  40. Roxana

    Draga mea, Miruna,as vrea sa iti spun sa nu pui la suflet prostiile astea…Pe aceste teme vor fi mereu niste tantici care stiu totul.
    Sa iti poestesc cum a fost la noi…sper sa nu ma lungesc foarte mult.
    Fata mea de 9 ani si jumatate a fost alaptata exclusiv cu lapte praf. Nu am avut picatura de lapte. Am nascut la 37 de saptamani si 5 zile,dar pentru ca ea a cantarit doar 2100g au considerat-o copil prematur cu microcefalie si retard de crestere intrauterin(nu are,Doamne Ajuta).
    Ce vreau sa spun este ca nu a existat dr.sau asistenta la Polizu care sa nu ma fi tras pe mine de tzatze din 3 in trei ore pe premisa ca “nu exista femeie fara lapte”. E,uite ca exista…nu va pot spune cat am indurat,fizic si psihic…pentru ca doamnele erau atat de “amabile”incat imi spuneau “nu esti in stare sa scoti 5 ml de lapte din tzatzele astea”. Pana la urma,cu ajutorul ginecologului,sa-i dea Dumnezeu sanatate,am reusit sa plec din spital,desi trebuia sa stau pana avea copilul 2500g. Neonatoloaga, sefa de sectie, mi- a spus ca “nu a vazut tzatze mai proaste ca ale mele in toata cariera ei”. Eu din bun simt nu am spus ca nu am vazut dr atat de incompetenti incat sa nu stie sa masoare circumferinta craniana a unui copil.Daca saream de la etaj cu copilul cu retard in brate cine raspundea?
    Asa ca 1 an de zile am tot umblat cu ea sa vedem daca are sau nu are ceva,am facut ecografii transfontanelare,gimnastica de recuperare,stimulare congnitiva si altele….
    Credeti ca imi pasa ca nu am alaptat-o la san???In nici un caz….Nu aveam suficiente chestii la care sa ma gandesc? Trebuia sa imi iau pe umeri si faptul ca sunt o mama execrabila care nu a alaptat???oare oamenii astia care arunca cu pietre stiu mereu ce se ascunde in spatele anumitor oameni si povesti?
    Irina e un copil atat de iubit ,sunt sigura ca i-am transmis toti anticorpii,linistea si legatura cu mine prin toti porii mei,prin toata iubirea pe care i-o arat zilnic. E un copil fericit,linistit,matur si care nu a luat niciodata antibiotic . Deci?? se poate si fara alaptarea asta rupta din Rai…
    Dragi mame care cititi….faceti asa cum simtiti voi si copilul vostru, astfel incat sa fiti fericiti ,dar mai ales linistiti si impacati!!!
    Nu suntem mai putin mame nici daca nu am alaptat,nici daca nu am nascut natural!!! Nu vreti sa stiti cate mame care au nascut natural si au alaptat si-au abandonat ulterior copiii in maternitatea Polizu…
    Asa ca sa fim noi sanatoase si impacate, sa putem creste copiii frumos si sanatos!!!
    Miruna,te imbratisez cu drag!!

    14+
  41. Roxana

    Miruna,din acest motiv nu am eu FB:))
    Nu vreau sa citesc toate ineptiile….suntem atat de diferite si avem copii atat de diferiti…

    2+
  42. mircea

    Foarte bine scris. E dificil sa gasesti un echilibru intre cat timp e copilul prioritate si cat esti tu. Impulsul e sa il pui mereu pe primul loc si e normal asta din cauza instinctelor. La inceput e usor pentru ca nu are asa multe nevoi, dar ele cresc o data cu copilul si ajungi sa te sacrifici din ce in ce mai mult.

    Eu sunt barbat, asa ca nu mi-as putea da cu parerea de alaptat, dar am avut si eu experiente cu fetita mea.
    Se invatase sa o tin doar in brate si nu vroia deloc sa mearga cand ieseam afara. Eu eram prea super-daddy ca sa ii refuz asta. Pe la 3 ani deja incepusem sa am dureri de spate. Intr-o zi cand eram afara, destul de departe de casa si nu mai puteam sa o duc din cauza durerilor si a trebuit sa trag linia. A urmat avalansa de plans, ea tipa la mine, eu la ea, tot tacamul, dar am zis ca daca tot am luat-o pe drumul asta nu mai fac nici un compromis.
    M-am simtit super naspa, mai ales ca am mai si tipat si la ea.
    Cateva luni mai incolo am avut confirmarea ca a fost cel mai bun lucru care l-am facut. A avut un “snowball effect”.
    Din cauza ca nu am mai dus-o in brate, a inceput sa faca miscare, a inceput sa faca si sport la gradi (pana atunci statea pe margine). In paralel am inceput sa facem si inot si toate astea adunate i-au format tonusul. Avand conditie fizica a inceput sa faca lucruri care nu le facea in mod normal si care acum ii ieseau si ii crestea increderea in sine.

    In final am invatat ca ar trebui sa am incredere mai mult in ea. Chiar daca e mica, nu e neajutorata, trebuie doar sa o las sa ma surprinda.

    5+
  43. Ana

    Mascotele acestea au creat ceva (un grup tamatic) care ar fi fost cu adevarat bun daca ar fi avut niste principii in primul omenie si bun simt, urmate de justificare clara a fiecarui raspuns “specializat” (fara sondaje, repet si acestea se gasesc pe internet), dar toate aceste trebuie sa aibe la baza un control initial psihologic la medicul autorizat.

    AAAAAAAAAAAAAAaaaa……si aproape era sa uit…..trebuie “laudate” si specialistele (am vazut ca minim 50% din ele sunt fetele de “haita”=membru fondator + gasca de admine), da, da, voi acele mari specialiste care va atacati imediat si raspundeti cu “vei fi exclusa din grup daca….” CARE blamati toti doctorii la capitolul alaptare!!!
    Da, am intalnit si asa ceva, pana nu am specificat faptul ca medicul este pro alaptare, nu au contenit “doamnele” cu acuzatii nefondate.

    INCULTELOR !!!

    MEDICUL PEDIATRU, VERIFICA PRINTRE ALTELE DIMENSIUNILE STANDARD ALE COPILULUI CONFORM NORMELOR DIN CATEGORIILE DE VARSTA SI EVIDENT CA DACA ESTE SUB GRILA ESTE OBLIGAT PRIN LEGE SA-TI RECOMANDE SA-I DAI COMPLETARE CU LAPTE PRAF!

    NU TOTI MEDICII RAMASI IN TARA SUNT BUNI SI STIU CE FAC, DE ACORD, INSA PRIN LOGICA PURA STII CA UN COPIL TREBUIE VERIFICAT DACA LUAT IN GREUTATE CONFORM INTERVALELOR STANDARD PENTRU A-I FI ASIGURATA O CRESTERE NORMALA, CARE SA NU INCLUDA ANEMIA, LUCRU EXTREM DE IMPORTANT LA COPII MAI ALES IN FAZE INCIPIENTE !!!

    Daca nu aveti incredere deloc in medicii pediatrii de ce mai mergeti la ei?
    Macar bazati-va pe o logica pura, gen 1+1=2 si veti observa ca exista o logica in recomandarile lor, dar este alegerea voastra totodata ce faceti cu propriul copil.

    INCULTELOR, SPERIATE DE CONSPIRATIA FIRMELOR DE FABRICAT LAPTE PRAF ! NU VA OBLIGA NIMENI SA CUMPARATI, DAR MAI INTAI DOCUMENTATI-VA EXAGERAT DE BINE SI MAI MERGETI MACAR LA UN PEDIATRU SPECIALIST PENTRU O CONFIRMARE, NU VA LUATI NUMAI DUPA CE GASITI PE INTERNET, SAU CREDETI CA MAMELE VOASTRE V-AU DAT MEI, HRISCA, CANEPA…..SI ALTELE CAND ERATI COPII ???

    Chiar nu constientizati ca pe masura ce continuati ajungeti sa traiti intr-o REALITATEA DEFORMATA ?! => Asta creaza oameni frustrati, incapabili sa faca fata in orice societate.

    6+
    • Te rog să nu insulți așa la modul general. Mulțumesc.

      0
      • Ana

        Imi cer scuze, dar insulta a fost direct adresata femeilor de tip “haita” din acest tip de grupuri, care nu apuci sa pui o intrebare si un raspuns pentru ca sar la gatul persoanelor din grup pe baza unor ideologii de parenting care nu pot fi justificate de dansele in nici un fel, dar sar peste orice principiu de bun simt in ceea ce priveste inclusiv comportamentul fata de propriul copil.
        Dragelor cele care chiar aveti nevoie de un raspuns la intrebarile voastre, sfaturile primite pe aceste grupuri sunt in preponderenta de 50% pur fanteziste – 50% reale, asa ca mare grija.

        1+
  44. mihaela

    Tacaneala! Damblageala. Acestea sunt cuvintele care imi vin in minte. Ne-am prostit de tot de la atatea studii facute de societatile de pediatrie. Pe toate gruprile pe care sunt, apare aceeasi intransigenta. Clar, oamenii, “mamicile” doctorande in parenting, au uitat bunul simt si gandirea critica. Acum cateva zile, citeam cum o mamica intreba ce sa faca in conditiile in care copilul ei de trei ani era batut. Ca ea stie ca nu trebuie sa se bage in conflictele lui. Really? Iti lasi copilul sa ia bataie. Toata parintela asta are ceva feroce si nu mai tine cont de realitatea in care traim. Iarta-ma daca sunt prea virulenta, sigur ca nu se adreseaza tuturor mamelor acest comentariu, dar simteam nevoia sa il scriu.

    4+
  45. Andreea

    Foarte bine scris!! Te admir!! Eu din păcate dupa ce am nascut am avut probleme de sanatate si cu sănii plus un inceput de depresie nu am putut sa o alaptez pe fetita mea decat 3 zile, si cand am ajuns acasa cu ea m-au facut cu ou si cu oțet toate mamicile pe care le cunosc, incepusem sa ma simt foarte rau plangeam mereu ma gandeam ca sunt o mama rea ca nu am alaptat copilul am avut noroc cu cumnata mea ma luat de umeri mi-a zis sa ma duc sa ma uit un oglinda si sa-mi spun ca sunt o mama buna ca nu exista mame rele. In unele mamici nu exista ematie chiar de le explici prin ce treci sau ai trecut!

    1+
    • Iuliana

      Eu am alaptat, dar nu condamn mamicile care din diverse motive nu au facut-o. Va inteleg frustrarea si neputinta si vreau sa va zic ca nu sta bunatatea mamei in laptele matern. Eu am prietene care 1 an de zile s-au stors cu pompa sa dea copiilor lm , pt ca ei nu sugeau la san. Mi se pare un efort considerabil. Alaptatul presupune de multe ori durere a sanilor, care la un moment dat dispare. Dar alimentarea cu biberonul presupune deasemenea mare efort, mai ales in primele 6luni . Cand treb sa te scoli noaptea sa preg biberoane , sa le sterilizezi… sa prepari laptele… pe cand mama care alapteaza.. sta in pat cu puiul langa ea si gata. Ambele mamici dau dovada de dragoste, de grija si iubire fata de copil. Sa nu va mai simtiti niciodata inferioara din acest motiv!

      3+
      • Roxana

        Asa e!!! Am sterilizat la biberoane.. si eu si sotul meu!
        Noroc ca am primit un sterilizator pe la 4 luni. Dar pana sa ma prind eu cum sta treaba cu biberoanele… imi cumparasem doar 2 sa fie just in case. Nici prin cap nu imi trecea ca nu voi alapta.

        1+
  46. dia

    Rasul-plânsul:)) chiar pe tine s-au gândit sa te elimine:))) m-am ferit si ma feresc de grupuri de mămici feroce ca cel negru de tămâie:)) am citit câteva chestii când era bebe mic și m-am crucit. Plină lumea de mame “eroine”. Anyways, la subiect, la aproape 2 ani și încă alăptează. Cu drag. La fel și eu. Noaptea o grămada. Nu m-a deranjat niciodată, dar dacă ești obosita ca nu mai poți înțărca. E mai bine pentru toți o mama odihnita. Mai ales daca bebe are peste 6 luni-1 an, ca obosite toate suntem la 2 săptămâni:))Sa țină alăptatul cât e frumos și bine pentru cei implicați

    0
  47. Iuliana

    Nu am ascultat pe nimeni care mi-a impuiat capul cu alaptarea. Am tras pe pielea mea toate si le-am facut cum am simtit, urmandu-mi instinctele… primare😉. Am alaptat fetita 1 an si 2 luni( mai mult nu a fost cum caci laptele a disparut brusc odata cu moartea mamei mele) iar pe baiat l-am alaptat 2 ani fara 10 zile. Ambii copii au reactionat bine la intarcare. Au plans vreo cateva nopti, dar nu exagerat. Se calmau cu mangaieri si tinut in brate. Tin minte ca fetei ii cantam The power of love… Fi-miu nu ageeaza cantatul… lui ii plac povestile… Asa ca ii vorbesc cate si mai cate…Am avut si furia laptelui, am avut si canale infundate, am avut si rani la sani… Am alaptat in spital si alti copii decat al meu, am dat laptele strans in plus mamelor cu prematuri care nu aveau lm… Am amintiri deosebite legate de aceasta perioada. Sunt de-acord cu tot ce ati spus. O mama nu poate sa se surmeneze in asa hal incat sa faca rau copilului prin oboseala ei. Dumnezeu ne da putere sa vedem partea buna a tuturor lucrurilor. Sotul meu avea o vorba cand ma plangeam ca piciu nostru sta mufat si suseteaza nonstop:” Ce sa zic? Stie el ce e bun! ” Sa aveti pici voinici ,printese voioase , iar voi , mamici, sa va bucurati de nazbatiile lor!

    1+
  48. maddy

    mi se pare culmea culmilor ca exact tu sa fii data afara de pe un grup pentru sustinerea alaptatului. nu stiu cum e grupul dar stiu cum esti tu, un om echilibrat si decent, asa ca…pierderea lor!

    1+
  49. Ioana

    Ai mare dreptate! Eu la fata nu am reușit sa o alăptez mai mult de 3 luni, urla foarte tare la masa și m-a terminat psihic! Ea mânca, se satura, dar plângea foarte tare, încât nu am mai rezistat. Am decis împreuna cu soțul ca e mai bine pt ea sa fiu mult mai liniștita și sa-i dau lapte praf decât sa o alăptez și sa simt ca înnebunesc lângă ea! La mulți ani și un an cât mai bun!!

    5+
  50. Ana

    Imi cer scude, dar insulta a fost direct adresata femeilor de tip “haita” din acest tip de grupuri, care nu apuci sa pui o intrebare si un raspuns pentru ca sar la gatul persoanelor din grup pe baza unor ideologii de parenting care nu pot fi justificate de dansele in nici un fel, dar sar peste orice principiu de bun simt in ceea ce priveste inclusiv comportamentul fata de propriul copil.
    Dragelor, sfaturile primite pe aceste grupuri sunt in preponderenta de 50% pur fanteziste – 50% reale, asa ca mare grija.

    1+
  51. Laura

    Sunt atât de de acord cu tot ce ai scris… O perspectiva rațională și echilibrata!

    1+
  52. am citit articolul dar nu si comentariile.
    Pot sa zic asa, dupa 10 ani de mamiceala: armonia in casa este una din cauzele sanatatii celor din casa. Asa ca daca ti-e greu cu adevarat, do it, chiar daca e impotriva “regulilor”.

    Ca o parere contrara, mai cunosc vecine in Bucuresti care au oprit alaptatul la 2 luni de la nastere pt ca nu puteau merge la cumparaturi si sa lase pe bebe la bunici, sau la primul puseu de crestere cand bebe suge mai mult ca de obicei (parca 6 zile), sau la cel de 3 sapt. (puseu pe care nu il uit, nu stiam de termenul de pusee, am aflat peste ani, dar tin minte ca au fost vreo 2 zile cand a mancat o ora, pauza o ora, mancat o ora, pauza o ora, zi si noapte 😀 si eram convinsa ca nu am suficient lapte (in conditiile in care inainte cu cateva zile mulgeam si congelam cate 200-300ml extra zilnic). Atunci mi s-a parut trist, acum am inteles ca daca mama alapteaza cu greatza va duce respingere si fatza de bebe….si nu e cazul.

    1+
    • măi, e foarte diferit să înțarci un bebe de 2 luni sau unul de un an și jumătate. Vorbim despre lucruri total diferite. Nici eu nu știam de pusee. Am stat cu el la sân cam 3 luni de zile. Uneori mă strigau și din duș: Hai! Și veneam. Nu m-am gândit nicio clipă să îl înțarc, am fost pregătită să îi ofer tot. Doar că acest tot are limită diferită în funcție de mamă. Și ajungem la ce-ai zis tu la început… cu armonia și sănătatea. Câteva luni reziști, un an reziști, poate și mai mult. Dar vine un moment…

      1+
  53. Irina

    Eu nu am nici un drept sa postez aici. De abia sunt însărcinata in 22 de săptămâni. De vreo luna am întrat și eu într un grup de alăptare și m am îngrozit. Sa îți zic sincer la mine în familie nu s a alăptat. Mama nu ne a alăptat pe mine și pe fratimiu. Soțul mea nu a fost alăptat. Deci cumva inconștient eu eram aproape sigura ca nu voi alăpta. Apoi am zis.. Hai 6 luni. Dar după ce am întrat pe grupul asta și am văzut mămici care țițiesc la 5 ani mi am dat seama ca nu pot sa fac asta. Am momente când ma întreb dacă sunt făcută sa fiu mama. Eu nu mi am închipuit niciodată maternitatea ca pe un chin. Pentru ca se descrie pe grupurile astea( timp de 5 ani sa nu poți sa îți lași copilul nicaieri și sa te trezești minim de 2 ori pe noapte) mi a schimbat total percepția despre maternitate . Eu nu pot și nu vreau sa fiu asa. Și oricum… Când a luat o societatea razna asa? Când? Adică pana acum 10 ani nu era asa. Pe vremea lui Ceașcă , cel puțin Maica-mea a avut 3 luni de post natal. Ea nu a avut sfârcuri formate deci nu ne a putut da lapte. Mama lui bărbatimiu nu a avut lapte deloc (la fel 3 luni de post natal). Deci nici nu a mai contat. Acum maternitatea asta.. Chinuitoare parca e un scop în viata pentru o groaza de femei : sa dormi cu bebele în pat pana la 8 ani, sa îl alăptezi pana la 5, sa trăiești în ritmul bebelușului, sa nu îl lași singur deloc 2 ani ca apare abandonul. WTF?! NU MAI ÎNȚELEG NIMIC. Poate nu am fost total coerenta, însă la fel ca și tine am scris comentariul într un suflu.

    1+
    • Sa respiram un pic. Felicitari pentru sarcina! O sa fii o mama grozava indiferent daca vei alapta pana la 5 ani sau nu. Stii de unde mi-am dat seama? Fiindca iti pasa, fiindca iti pui toate aceste probleme.
      Apoi, ceea ce au facut mamele voastre e diferit de ceea ce vei face tu. Tu nu esti ele. Tu ai alte vremuri de trait, cu alta informatie. Ia ce e mai bun din vremurile astea, din grupurile astea.
      Sunt foarte putine mame care alapteaza pana la 5 ani. 0.5% dintre cele care alapteaza, citeam pe undeva. Iar cele care alapteaza sunt undeva sub 20%, unii spun 12, altii ca ar fi crescut procentul la 16. Oricum, nu ne intereseaza de ceilalti, important e ca tu sa faci ce e mai bine pentru tine si copil. In primele luni, primul an de viata e important sa alaptezi. Se poate si cu sfarcuri neformate, trebuie sa te invete cineva. Daca vrei. O sa vezi ca alaptatul e muuuult mai comod decat laptele praf. Dormi mult mai mult cu alaptat. Eu nu m-am trezit niciodata noaptea sa alaptez. Adica, nu am fost una dintre martire, cae se ridica in fund, ia copilul din patut, il tine la san si apoi se chinuie sa adoarma la loc. Il tin cu mine in pat, e cu autoservire, gata.
      Imi este extrem de simplu si comod.
      Dar asta sunt eu, poate tie ti se va parea mai simplu sa te trezesti noaptea, sa aprinzi lumina, sa incalzesti laptele nici prea tare nici prea moale, sa pregatesti biberonul, sa dai sa bea.
      Fiecare e diferita.
      Nu le lasa sa te sperie, tu vei alapta fix atat cat TU vei vrea si copilul tau. Asta e tot ce trebuie sa stii. Esti constienta ca alaptatul e cel mai bun start pe care i-l poti da copilului, stii care sunt alternativele si costurile, gata. Decizia e a ta. Insa, atentie, decizia nu e: alaptez pana la 5 ani sau deloc. Important e sa alaptezi si un pic, si o luna, si o zi. Pentru copil, zic. Hai sa ajungi intai acolo, sa treci de primele clipe, sa ajungi sa vezi TU cum e sa alaptezi, pe pielea si pe sanii tai si apoi sa decizi daca vei continua pana la 5 ani. Lol.
      Sarcina usoara si scuza romanul! ❤️

      0
  54. Mummy

    M-am gandit mult daca sa comentez sau nu, dupa ce am citit articolul si comentariile, nu obisnuiesc sa comentez, nu fac parte din grupuri legate de alaptare, asa ca nici nu am idee despre ce grup este vorba. Totusi, sunt inscrisa si eu in doua grupuri din astea de parenting, sa le spunem, asa ca am observat si eu trendurile in materie de grupuri online: daca indraznesti sa ai o parere diferita esti pusa la zid imediat cu o doza mai mica sau mai mare de ironie, cu o vehementa demna de o miscare extremista, as putea spune… Zic si eu, pana la urma ce rol au aceste grupuri, sa sprijine sau sa judece mamele mai lipsite de experienta sau mai nedumerite in anumite probleme??? Ca nu mai inteleg… Mie personal mi se pare un fenomen foarte periculos, se exercita o presiune sociala foarte mate asupra celor care se incred cu sfintenie in “invataturile” mamicilor perfecte si atotștiutoare…

    2+
    • Depinde mult în ce grupuri ești. Te invit în cele în care am eu întotdeauna dreptate :))))))))))))
      glumesc. Așa e, dar, cu cât e un grup mai mare, cu atât trebuie să acceptăm că nu va fi toată lumea de acord cu toată lumea. Important e să se discute civilizat.
      Dar știu exact ce zici și mă bucur că ai comentat.

      1+
  55. Eu nu mi-am putut alapta exclusiv copilul din doua motive: nu lua in greutate si racnea (infiorator) cand intrerupeam alaptarea pe motiv de…mers la toaleta. Cate comentarii rautacioase nu am primit! Asa mi-am dat seama ce oameni de calitate am in preajma. Am intarcat cand fiica-mea avea 18 luni, dar treptat, fara presiune. Doamne…ce decizie minunata! Am simtit ca renasc, mi-am reamintit cum e sa dormi noaptea!

    Atunci am suferit mult, dar acum vad totul cu alti ochi.

    Trebuie sa ai grija cu ceea ce livrezi,trebuie sa inveti sa spui ceea ce suna bine, eventual intr-o nota vaga si cu zambetul pe buze!

    1+
  56. Manea Oana

    Ai mei copii nu au vrut sa stea la sân decat pana pe la 2 luni, mai apoi il scuipau, respingeau, țipau! Asa ca, am inceput sa ma mulg pentru ca am vrut si am simtit ca trebuie sa fac asta o perioadă pentru a le fi lor bine insa si mie(sa nu se nasca cine stie ce frustrari mai încolo). Insa a fost al.naibii de greu, nu uit perioada aia de 10 luni in care zi de zi, din 3 in 3 ore stateam.cu pompa lipită de sani, nu conta ora din zi ori noapte! Plus ca am niste copii super atomici care n au dormit o noapte cap coada pana la varsta de 2,5 ani! Asta insemnand treziri din ora in ora sau chiar mai des Adormeam cu pompa la sân si cu piciorul hatanand patul ca sa calmez.copilul care plangea!
    Am spus aleluia cand am incetat sa fac asta! Inca ma “lupt”cu.noptile nedormite!
    Sanatate multa sa avem si putere de rezistenta😂

    0
  57. Livia

    Pacat ca s-au gandit sa te dea afara tocmai pe tine, care te-ai luptat atat de mult ca femeia care alapteaza in public (indiferent de varsta copilului) sa fie privita ca ceva firesc si cu mai mult respect din partea autoritatilor si a cetatenilor de rand.
    Eu am aderat la grupul de alaptare pt ca aveam mare nevoie de ajutor, avand probleme cu lactatia. Dar din pacate multe din fetele de pe grup sunt de-a dreptul fanatice in ale alaptatului.
    Eu am nascut prin cezariana de urgenta … si am suferit un soc imens la nastere, care cel mai probabil mi-a afectat si lactatia. Dupa un travaliu de 12 ore in care nu mi se dilata colul, s-au gandit ca o anestezie epidurala rezolva cazul, iar la cateva secunde dupa prima doza de anestezie a incetat sa-i mai bata inima micutei noastre … norocul nostru a fost ca au reusit sa o scoata rapid si a fost ok.
    Stateam cu micuta cate o ora la san, timp in care nu venea lapte aproape deloc si ea urla de foame, asa ca ii potoleam foamea cu lp si continuam cu pompa la san …. chin chin si iar chin. Moasa imi spunea ca e ok si sa procedez asa mai departe, dar doamnele consultant de pe grup m-au certat aspru: ca fac mare prostie ca ii dau lp, ca pompa nu rezolva nimic, ca “nu exista nu ai lapte”, iar cu asta mi-au pus capac.
    Doar cele care au trecut prin asa ceva stiu cum e si in momentele alea ai nevoie de empatie si cateva sfaturi cum sa iesi din impas. Nu ai nevoie de critici sub nici o forma, pt ca oricum ai destule pe cap.
    Parerea mea e ca pentru tine excluderea din grup nu e nici o pierdere, pentru grup insa DA.

    0
    • Îmi pare rău că ai trecut prin asta, până la un punct era și povestea mea. Cezariană de urgență, travaliu 12 ore, instalarea lactației cu greu. Mulțumesc pentru mesaj. Mie îmi plăcea tare de fetele de acolo, nici acum nu îmi vine să le bag pe toate în aceeași oală și cred că munca lor e foarte importantă. Păcat că uneori exagerează așa..

      0
  58. Luminita

    Ma dau si eu cu parerea si impartasesc aici experienta proprie si personala, asa ca nu dati cu rosii. 🙂 In primul rand, nu stiu sincer cine face statisticile astea cu alaptatul. Toate cunostintele mele din Romania cu copii au alaptat sau alapteaza la greu, minim cateva luni, daca nu pana la 2 ani. Sincer, nu stiu pe nimeni care sa nu fi dat sau sa nu se chinuit sa dea cat mai mult laptele personal la copii. Din contra, in alte tari (Belgia, de exemplu, unde ma aflu acum), treaba asta poate deveni mult mai dificila, avand in vedere ca lumea se cam intoarce la serviciu la 3 luni, asa ca, daca ai probleme cu sanii din ora in ora, cum am avut eu una la primul copil tot timpul, in nici un caz nu e ceva cu care poti continua doar dimineata si seara, asa ca te opresti, nu ai de ales. Asa ca, din nou, din punctul meu de vedere, din ce observ, as spune ca se alapteaza foarte mult in Romania fata de alte tari – Belgia, de exemplu. In al doilea rand, alaptatul este o chestiune extrem de subiectiva si diferita, de la mama la mama, de la bebe la bebe. Mi-am alaptat prima fetita cat am stat acasa (11 luni), in conditiile in care nu a dorit sa se serveasca direct de la san in primele 4 luni, asa ca m-am muls la greu, drept care am stimulat prea mult sanii si m-am trezit cu lapte cat pentru trei, cum glumeau asistentele de la spital cand ajungeam iar si iar noaptea acolo, cu mastita, febra 40 de grade si sani durerosi si infundati. Nu doresc asta nimanui, nu stiu cate lume a ‘experimentat’ desfundatul sanului intr-un spital de stat, e ceva ‘superb’. Nu regret deloc toate sacrifiile facute, vreau doar sa precizez urmatoarele: ce am invatat eu una din asta este ca da, alatatul este benefic si importat pentru copil, dar nu confera nemurire sau imunizare absoluta, sa fim seriosi. La un an i-am facut analizele complete de sange si copilul meu alaptat pana la 11 luni avea probleme serioase cu oasele, riscand sa isi rupa picioarele la primii pasi. 🙁 Atunci mi-a explicat pediatra ca noi practic ii transmitem copilului prin lapte ce avem si noi, cu bune si rele, nimic altceva. Am multe cunostinte care au fost crescute integral cu lapte praf si sunt foarte bine, sanatoase. Drept care sunt convinsa ca alaptatul are si beneficiile lui, dar sa nu exageram totusi, daca nu putem alapta din n motive personale, clar nu va fi sfarsitul lumii.

    0
  59. Buna, Miruna! Al meu baietel are 6 luni jumatate, alaptarea a fost pentru noi o provocare, pentru amandoi, inca din sdcunda in care mi l-a pus pe piept la 4 ore dupa cezariana. Cu mici sacrificii, zeci de articole de profil citite, greva suptului si altele, am reusit pana la 6 luni sa il alaptez exclusiv. Daaar, asa cum spui. Intr-adevar, suntem la inceput de diversificare, dar sanul este baza si va mai fi probabil pentru mult timp. Sunt nopti cand ma trezeste din 30 in 30 de minute. Dar suntem in regula asa deocamdata. Cat despre grupuri pe facebook, fac si eu parte dintr-unul cu mamici si bebelusi in acelasi stadiu de dezvoltare, unele cu experienta, altele la primul copil. E printre putinele grupuri unde nu am vazut violenta ori agresivitate, ne spunem oful una alteia si ne mai ajuta sa ne mai revenim putin. Nu mi-ar placea nici mie sa fiu exclusa din grup, cum ai patit tu. Alaptarea presupune si intarcare la un moment dat, atunci cand cuplul mama-copil sunt pregatiti sa o imbratiseze. Dar n-ai ce face! Multi vad doar intr-o directie.

    0
  60. Buna, Miruna. Sunt mama unui baietel de 6 luni si jumatate. Cu mici provocari, incepand inca din momentul in care mi l-au pus pe piept la 4 ore dupa cezariana, cu zeci de articole de profil citite, am reusit sa il alaptez exclusiv pana la 6 luni. Se trezeste noaptea foarte des, cateodata si la fiecare 30 de min, dar suntem in regula deocamdata. Cat despre grupurile de pe facebook, eu fac parte dintr-un grup de mamici cu bebelusi in acelasi stadiu de dezvoltare, unele cu experienta, altele la primul copil, vreau sa spun ca sunt norocoasa ca la noi in grup n-am vazut violenta, critici, cuvinte urate, ne-am ascultat si ne-am sprijinit cand am avut nevoie, mai facem si haz de necaz. Alaptarea vine oricum la pachet cu intarcarea si cuplul mama-copil o vor imbratisa mai devreme sau mai tarziu, cand vor fi pregatiti. Si eu sunt pro-alaptare, altfel n-as fi ajuns pana aici, am perseverat si ma bucur ca am reusit. N-ai ce sa faci! Multi vad doar intr-o directie! E despre alaptare, cum sa zici ca poate sa intarce? Nuuu! 😊 P.S: am mai scris o data un comentariu si nu stiu ce am facut ca nu s-a afisat. Scuze daca apar cu 2 comentarii.

    0

Leave a Reply

© 2007-2017 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 291 queries in 2.327 s