-Vai, vai, tătelu’, se jură unii destul de mulți din familia mea că aș fi zis pe la 6 luni, atunci când era iarnă și tata rămăsese înzăpezit undeva în armată, de nu putea veni acasă.
Singura chestie care se potrivește în povestea asta e anotimpul. Într-adevăr aveam fix 6 luni în decembrie, când sunt șanse mari să fi nins. A, și că tata a făcut armata. Pentru restul poeziilor pe care le spuneam, nu garantez deloc, deși martorii vremii se jură.
Unii copii sunt mai deștepți decât alții, asta e fără doar și poate un adevăr. Însă este debutul vorbirii un indicator pentru nivelul inteligenței unui copil? Răspunsul corect este: NU CONTEAZĂ (decât dacă o putem influența).
Nu ne creștem copiii după indicatori, nu îi iubim în funcție de cum se potrivesc în tabele.
Ce putem face pentru a încuraja copilul să vorbească (și putem începe oricând):
să vorbim cu el. Multe cuvinte diferite între ele. Să îi descriem lucruri tot timpul și orice. Îi schimbăm scutecul? Îi descriem ce facem. Îi curățăm morcovi? Îi zicem de cuțitașe. Vorbim corect gramatical, cu puține diminutive și cuvinte inventate. Adesea râd cu soțul meu că, Doamne feri, să ne înregistreze cineva! Încurajăm contactul vizual în limita bunului simț. Nu ne holbăm. Nu speriem copilul. Nu îi băgăm suzeta în gură non-stop. (Chestia asta cu descrierile la noi ajută și în crize, atunci când nu mai știu ce să fac. Iau copilul în brațe și încep să-i vorbesc lucruri. Uite o bicicletă, care are două roți și e roșie și are un ghidon, de care o apuci să o conduci. Pe ghidon are un claxon și poate un far. V-ați prins cam cât de bine mă pricep la copii și biciclete :P)
Tendința copilului modern e să vorbească mai târziu
Asta spun cercetătorii, deși nu am găsit explicația. O fi o observație, habar n-am. Or fi de vină tabletele, televizoarele, jucăriile cu baterii. Toate aceste lucruri care mănâncă timp din interacțiunea părinților cu copiii.
În documentarea pentru acest articol, am citit două feluri de păreri (vă spun imediat) și am adunat cele mai relevante chestii pentru fix perioada asta: 1,5-2 ani. Cu surse de la alții, cu experiența noastră și un strop de umor.
- Cei care spun că e ok, să respectăm ritmul de dezvoltare al copilului, să nu punem presiune și să ne relaxăm, doar Einstein a vorbit prima dată la 3 sau 4 ani (sursele sunt diferite), că Lucian Blaga a zis primul cuvânt la 7 ani.
- Și cei care spun că la 12 luni copilul ar trebui deja să zică sigur ceva, să facă pa-pa la plecare, până la 18 luni cel puțin 6 cuvinte și că e o greșeală să ne relaxăm și să îi lăsăm în voia lor până după 2 ani, cât încă e mai ușor de recuperat. Ăștia din urmă sunt, de cele mai multe ori, unii care te vor invita imediat la ei la ceva terapie deloc ieftină, cu psihologul/logopedul/specialistul în relaxarea părintelui modern cu mulți bani în portofelul burdușit de niște vinovății corporatiste.
Când să nu ne facem griji
Când copilul face contact vizual cu părintele. E primul semn că el cu adevărat comunică.
Când copilul poate urma instrucțiuni simple, cum ar fi “Du scutecul la gunoi”. Sau ”fă de mâncare”. ”Dă cu aspiratorul.” ”Plătește chiria”.
Când înțelege multe cuvinte diferite, grupuri de cuvinte și expresii. Tudor înțelege propoziții întregi, fiindcă niciodată nu i-am vorbit ca unui idiot, monosilabic. I-am vorbit în fraze întregi, folosind cuvinte cât mai diferite.
Când spune ”nu”. Dă din cap, se împotrivește, orice formă prin care își face NU-ul transmis. Mor de drag când îl văd că zice nu, mi se pare că atunci înmugurește personalitatea lui. Nu ne dorim un copil care, unde-l pui, acolo stă.
Când copilul dorește ceva și arată. Fie cu degetul, fie prin limbajul plânsului. Foarte important aici mi se pare să îl lăsăm să se manifeste, să fim atenți la el și să îi respectăm dorințele ca oricărui alt om.
Când citiți o carte, copilul poate să recunoască și să indice obiectele și imaginile, dacă îi spui. De exemplu, preferata lui Tudor este această carte, care pentru el este mai degrabă un joc. Identificăm obiecte pe o pagină și le căutăm pe cealaltă. E incredibilă bucuria lui când le găsește. Uneori își ia singur cartea și începe să ”citească”.
Și în timp ce va juca, va vorbi bla-bla-uri pe limba lui. Acest lucru va suna ca vorbire, pentru că va folosi ritmul și va varia cât de tare vorbește pentru a transmite sensul.
Care sunt semnele timpurii ale inteligenței extreme?
Sugarii, copiii mici și copiii de vârstă preșcolară din cele mai înalte domenii ale inteligenței demonstrează adesea caracteristici foarte specifice. Un studiu recent de dezvoltare a 241 de copii supradotați între 160 și 237+ IQ (Stanford-Binet Form LM) a descoperit că:
- 94% au fost foarte alerți ca sugari.
- 94% au avut un lung attention-span când au fost bebeluși și copii mici.
- 91% au vorbit devreme.
- 60% și-au dezvoltat abilități motorii timpuriu (toți blw-iștii, aplauze!).
- 48,9% au fost ambidextri la un moment dat în dezvoltarea lor.
- 37% au avut prieteni imaginari.
- Vârsta medie la care acești copii au spus primul lor cuvânt a fost de 9 luni.
- Vârsta medie la care copiii au citit un text la prima vedere a fost 4 ani. (Rogers & Silverman, 1997)
Semne că ar trebui să ne facem griji
Până la 12 luni:
Nu spune “mama” sau “tata”
Nu face cu mâna
Nu folosește cel puțin două consoane (de exemplu p sau b)
Nu înțelege și nu răspunde la cuvinte precum “nu” și “pa-pa” sau ”tai-tai”
Nu indică lucruri de interes, cum ar fi o pasăre sau un avion deasupra capului
Nu spune cuvinte individuale la 15 luni
Nu bolborosește ca și cum ar vorbi
Până la 18 luni:
Nu indică cel puțin o parte a corpului atunci când este întrebat
Nu îți comunica cumva atunci când are nevoie de ajutor cu ceva sau arată ce dorește
Nu spune cel puțin 6 cuvinte
Între 19 și 24 de luni:
Nu are un vocabular în creștere (aproximativ un cuvânt nou pe săptămână)
Până la 24 de luni:
Nu răspunde la instrucțiuni simple
Nu se joacă pe roluri cu păpuși sau cu el însuși (cum ar fi spălarea părului sau hrănirea păpușii)
Nu imită acțiunile sau cuvintele altora
Nu poate indica imagini numite într-o carte
Nu poate alătura două cuvinte
Nu cunoaște funcția obiectelor obișnuite de uz casnic (cum ar fi o periuță de dinți sau o furculiță)
Până la 25 de luni:
Nu folosește propoziții simple cu 2-4 cuvinte
Nu poate numi câteva părți ale corpului
Are dificultăți în realizarea rimelor obișnuite
Nu pune întrebări simple
Până la 30 de luni:
Nu poate fi înțeles de nimeni din familie
Până la vârsta de 3 ani:
Nu folosește nici un pronume (eu, tu, eu)
Nu poate fi înțeles de străini de cele mai multe ori
Nu poate vorbi în fraze scurte
Nu înțelege instrucțiunile scurte
Nu are nici un interes să interacționeze cu alți copii
Are dificultăți extreme de separare de un părinte
Are un discurs foarte neclar
Se bâlbâie încă în mod frecvent (are o adevărată dificultate în producerea unui sunet sau cuvânt) și are grimasă facială
Până la vârsta de 4 ani:
Nu stăpânește cele mai multe consoane
Nu înțelege conceptul de “același” și “diferit”
Nu folosește pronumele “eu” și “tu” în mod corespunzător
Cât despre chestia asta cu vorbitul timpuriu și inteligența extremă, nu știu ce să zic. Dacă e să credem martorii, eu sunt excepția care întărește regula. Vorbit devreme, vopsit blondă mai târziu. 😛
foto via Shutterstock, fetiță vorbește
Gabriela F
No bun. Am mers la 9 luni..la 2 ani ziceam 4 cuvinte…mami plângea pe la colțuri că o să aibă copil prost…acum nu îmi oprește nimeni gura…si diplomele muncite zic altceva… Dar la 4 luni îmi explica ea că Mureșul izvoreste din munții Hasmasu Mare:-))) o fii ajutat la ceva poate…deci explica mai departe bicicleta;-)
Gabriela F
*o fi
Miruna
Bag, bag, cu bicicleta inainte :)))
Eugenia
Am spus primele cuvinte la 4 ani. Până atunci arătăm cu degetul și asta nu din cauza gadget-urilor. Părinți mei sunt oameni simpli din provincie, plus ca nu existau în anii 70. Sunt autodidactă, vorbesc două limbi.
Fiul meu de 4 ani vorbește câteva cuvinte, este opozitionist, nervos ca atare dr. pediatru i-a pus diagnostic de spectru de autism când avea 3 ani. Unii parinți din oraș nu își lasă copii sa se joace cu fiul meu, eu sunt marginalizata ca sunt părinte singur. Copilul meu nu are un prieten, eu nici măcar atât. Fiul meu are o eczma în coate din cauza stresului și are doar 4 anișori.
Magda
Diagnosticul îl pune medicul neurolog! Nu pediatru
Cristina
Ce bine că ai scris despre asta! Mie mi se pare ciudat că Sara nu prea comunică folosind cuvinte, deşi pricepe tot ce îi spunem şi ne poate arată foarte clar ce vrea. Ea a fost însă foarte bună la mobilitate. Alex era ceva mai comod, ca să nu zic leneş, însă a vorbit devreme, clar şi corect. Fiecare cu “talentele” lui. 🙂
Miruna
Ce să mai zic, când noi vorbim mult și în privat, decât ce știi deja: nu comparăm copiii între ei, doar cu ei înșiși…
Martins
Nici fetita mea nu vorbeste decat in limba ei plus cateva cuvinte pe limba noastra la 1 an si 7 luni. Insa stie sa ne arate foarte bine ce vrea si ce nu, face ca toate animalele, stie carti intregi. Comunicam foarte eficient. Mi-am pus si eu problema nevorbitului ei si am citit pe subiect. Exista o carte,”Sindromul Einstein”, in care se explica posibilele cauze in care un copil perfect normal vorbeste mai tarziu. Din cate imi amintesc se intampla in cazul copiilor care au parinti cu studii postuniversitare, analitici, care explica mult etc. Foarte bun articolul!
Miruna
Mulțumesc pentru recomandare. Și pentru comentariu. Mi-ai zis într-un mod foarte diplomat să mai tac naibii din gură :)))) soțul meu te iubește.
Martins
Aaa nu m-am gandit la asta pt. ca si eu sunt la fel. Uneori ma doare pur si simplu gura, dar decat sa ramana copilul neexplicat ma sacrific ;;)
Miruna
nunu, Doamne ferește să rămâne copilul neexplicat și mă-sa nevorbită :))))
Update: după acest articol, mai multe persoane mi-au sugerat că uneori nu e așa rău să taci :))
Mihaela Nita
Eu am observat asa: copiii care sunt uitati in fata televizoarelor, tabletelor, telefoanelor, au probleme in exprimare. Cunosc cazuri in care de la prea mult telefon, copil vorbea mai mult in engleza, cum auzea in acelea cantecele pe care le tot urmarea pe telefon. Ceea ce mi se par trist, crud si nedrept pentru acel copil.
Miruna
Hm, da, asta e altă problemă. Mare de tot. Eu așa am învățat spaniola, dar creierul meu era deja bine format, nu mai aveam un an jumătate.
Mihaela Nita
Da, e alta situatie asta. Am citit despre studii care aratau cu bazandu-se pe investigatii RMN cum se modificase creierului copiilor lasati prea mult cu device-uri, in comparatie cu cei care nu-si pierdeau timpul in fata lor. Ay, Dios Mio! 😀 eu doar m-am uitat la telenovele 😛
o femeie
Fusera niste studii din astea si in Bucuresti: in fata tv-ului creierul adultului in 2 minute “isi incetineste” activitatea cerebrala si ramane activa cea de “veghe” adica nu mai gandim mare branza dar memoram aiurea.
Fara tv in casa, fiica mea a descoperit desenele animate pe youtube acu, la 9 ani. Tre sa gasesc extra activitati 🙂
Oana
Miruna, așa o fi, dar eu cred că dacă nu vorbea copilul devreme muream de inimă, indiferent cât citeam. A început la un an jumate dar mare influență a avut faptul că de la vârsta aceea a mers la creșă. Își dăduse el puțin drumul la vorbă dar în mediul ăla și-a luat avânt și nu s-a mai oprit. Acum cred că dacă ar putea ar vorbi și în somn 😂😂😂
Miruna
în somnul cui? :))))))
Oana
Al meu evident, că el nu doarme, vorbește 😀😀😀😀😀
Miruna
bănuiam eu 😛
o femeie
Fiica mea a vorbit prin aa-uri si aia-uri si nu-uri si degete indicand pana la 2 ani juma. Dupa varicela a fost un salt mental, nu imi explic de ce in 2 sapt. a inceput sa bage propozitii si sa nu mai stim cum sa o facem sa taca cate putin.
Acum vorbeste 2 limbi cursiv si pricepe alte 2 si de 6-7 ani nu stie ce e ala produs de farmacie (ssst, samponul contra paduchilor nu il calculam 😀 ).
Miruna
super, felicitări! Se zice că adesea copiii bilingvi încep să vb mai târziu.
o femeie
era monolingva cand a inceput sa vorbeasca. Multilingualitatea a venit dupa 3 ani. Acum stie sa faca diferente si intre chineza si japoneza, si intre araba si turca 😀
Cris
ai mei sunt intr-un mediu bilingv, asa ca puica a pornit mai tarziu, nehotarata in ce limba sa vorbeasca :)) pt linistea mea mentala nu compar cum sunt altii ca vai vorbesc mai bine, mai devreme, sau ca merg de la 7-8 luni etc. M-am concentrat doar pe a mea si am incurajat-o sa faca totul cand vrea ea. acum nu ii mai tace gurita, majoritar in engleza (noi acasa cu ea vorbind doar romana), dar dupa vacanta din tara, le rupe bine acum juma pe romana, juma pe engleza :)))
Miruna
Eu cred că e foarte bine că vorbiți cu ea în românește, dacă și între voi vorbiți așa. Dacă ea va înțelege și va vorbi, asta o va scuti de niște frustrări mai târziu.
Cris
da, amandoi suntem romani. intelege absolut tot in romana, dar mergand la gradi de mica a prins mult mai usor engleza, care se vorbeste peste tot in afara casei noastre.
Alina
Maia a vorbit relativ tarziu,in jurul a 1a10l, dar abia dupa 2a a avut un progres uimitor, propozitii, fraze, cuvinte noi de la o zi la alta. E interenta si teoria ferestrelor de oportunitate – in cazul limbajului, e vorba de perioada 0-2 ani, adica e decisiv cat, cum si ce ii vorbesti in aceasta perioada.
Miruna
nu mai pot și cu ferestrele astea. Parcă se deschid și se închid de la o zi la alta :)) eu simt în comportamentul copilului când e o fereastră , când face salturi din astea de conștiință foarte mari.
Elena
Eu am 2 copii: 2 persoane 100% diferite, cea mare o copie a ta cu multa vorbarie de la varsta frageda, cea mica un an si un pic mai mult gestica. Ciudat sentimentul pentru mine, iar articolul tau vine exact pe sufletul meu. Multumesc!
Miruna
ce mă bucur ! 🙂
Mirela
Am și eu un puturos ne înțelegem prin gesturi câteva cuvinte și cam atât are 3 ani jumate ar trebui sa ma îngrijorez cumva? nu îl pot convinge sa meargă la gradi decât cu plâns urlete etc
Georgiana
Buna Mirela, cum este copilașul acum?
Elena
Băiețelul meu, 1a și 9 l, folosește câteva cuvinte și asta foarte rar, după ce acum un an știa cel puțin 7. In schimb, as putea sa jur că vorbește japoneza, perfect, cu accent și grimase…tot ce vrei… Incerc sa nu mă îngrijorez, pt că îl mai apuca supărarea și îmi spune “gata” clar și răspicat. :))
Irina Schmitz(a)
Fiica noastră, mâine poimâine 17 luni, spune multe cuvinte. O creștem în 3 limbi și chiar eram pregătită, conform studiilor de specialitate, să aibă un debut târziu.
Ce am făcut noi? În primele luni de viață, pe lângă faptul că am vorbit și vorbim cu ea de spargem, am avut și o rutină a sunetelor, în joacă. Aaaaa, brrrr, mârrrrr, eeeee, ooooo, uuuu, uuuc, șmuc, tuc, puc … din astea, fără sens și noimă. Și când a scos ea un sunet nou l-am imitat până a trecut la altul. Și tot așa. De vreo două-trei luni am trecut la silabe cântate: la la la, ha ha ha, hi hi hi , ho ho ho, ne ne ne. Totul în joacă.
Cred că încet încet se prinde că nu există baie baie duș duș ci doar baie și duș :D. Așa cum Miru-Miru se va transforma ușor doar în Miru …
dojo
Deci fii-mea a fost de coma. Pe la 8 luni a zis mama, apoi apa si tata. Si gata. Vreun an zicea 1-2 chestii, de ne apucaseram de griji. Intelegea tot, non-verbal comunica perfect, dar nu zicea s-o tai. M-am apucat sa-i desenez vocalele, asa ca m-am trezit ca la un an si ceva stia vocalele. Le zicea, deci era ceva. Apoi spre doi ani jumate’ a inceput sa recite alabetul. TOT. Si sa citeasca literele. Spre 3 ani a inceput sa vorbeasca mai OK, de la 3 ani incolo a inceput sa vorbeasca precum o mitraliera. Continua si acum 😀
Diana
Mama jura ca spuneam mama la 3 luni. Si faceam la oala la 4 :)))) right
Baiatul meu a vorbit f repede, cred ca la 1 an facea propozitii simple (am filme 😁) , dar asa e felul lui, si olandeza a vorbit cursiv in propozitii dupa 2 luni, si in general se prinde repede de el, gen dupa o vacanta in Franta deja maraia cuvinte (le-a uitat intre timp ) .dar alte chestii le-a facut mai tarziu decat alti copii, fiecare cu ritmul lui, nu am intalnit adult care sa nu stie sa vb
Mihaela
Adica ar trebui sa ma.ingrijorez ca V, care are 18 luni, nu spune niciun cuvant in afara de mama(si aia doar cand are nevlie de ceva)? Comunicam foarte bine in schimb. Da din cap cand e da sau nu, face tot ce ii cer si vorbeste foarte mult pe limba lui(in silabe) iar cand se refera la ceva iese doar bei, be, ba, bu.
Stie toate partile corpului, recunoaste fructe, animale si “numaram” pe degete aproape in fiecare zi
Roxana
David are o verisoara mai mica cu patru luni si au fost mereu intro comparatie pentru mama ei. Cand a mers David, cand a scapat de pampers, dar cand a vorbit prima oara? La primele doua exemple al meu flacau a fost invingator, la vorba a fost mai lenes. La doi ani avea un vocabular mai sarac decat fata, asta impaunand-o pe mama si mai tare . Eu vorbeam cu micutul, el ma intelegea, parea ca ma ia in serios, ca ma asculta, dar de vorbit nu vorbea.. Am intrebat doctorita si m-a linistit spunandu-mi ca e firesc si ca nu trebuie sa ma ingrijorez. Dupa ce a implinit trei ani a inceput sa isi dea drumul la gura fara niciun avertisment si spre surpriza noastra vorbea corect si clar, fara a stalci multe cuvinte. Azi are un lexic bogat si formeaza niste fraze ce ma lasa fara grai, sunt mandra de el, azi vorbeste mai bine decat verisoara lui si nu il laud. Baietii vorbesc mai greu, asa le e firea.