Eticheta alimentelor pentru copii: ce înțelegem din ceea ce citim (p)

Era mai demult o reclamă la televizor, unde o doamnă destul de cunoscută îndemna părinții să dea margarină la copii, ca să crească frumoși și sănătoși.

Când eram eu mică,  mama unei colege i-a dat să bea zilnic înainte de Capacitate un suc cu multe vitamine (asa zicea reclama la televizor si s-o fi gândit femeia că ajută la concentrare), de se făcea fata din ce în ce mai portocalie. La față, pe mâini și pe picioare. Singura care a îndrăznit să facă o sesizare la instanța maternă a fost profa de română, după care părinții au oprit administrarea poțiunii magice și televizorul din casă. Viața și-a reluat cursul firesc.

Dincolo de aceste cazuri extreme și reclame dubioase, cu siguranță le putem oferi copiilor noștri uneori și alimente gata preparte din comerț, doar să fim atenți la ce scrie pe eticheta acestora, ca să fim siguri că alegem ce-i mai sănătos. Variante există.

La ce să fim atenți pe etichetă:

  • La conținutul de sare/ sodiu: le căutăm pe cele unde scrie ”cu un conținut redus de sare/sodiu”, ”fără sare”, ”fără sare adăugată”. (mai ales pentru bebelușii sub 1 an, ai căror rinichi nu sunt pregătiți să proceseze sodiul). Recomandările specialiștilor sunt ca o dietă hiposodică să presupună alimente cu mai puțin de 120mg sodiu/100 g.
  • La conținutul de zahăr: Atenție, ”no added sugar”nu înseamnă că alimentul respectiv nu are zahăr! Alimentele pot fi îndulcite artificial cu alte ingrediente: xilitol, aspartam, sucroză (le-aș evita) sau miere, suc de fructe sau fructe uscate (aș fi mai atentă la ele). Zahărul e de mai multe feluri, noi ne ferim de cel rafinat, însă există glucoză, fructoză, dextroză, maltoză în mod natural în alimente. Însăși lactoza e un zahar, dar nimeni nu mai fuge atâta de ea.
  • La cantități: adesea, valorile sunt raportate la 100g, ceea ce este relativ puțin dintr-un aliment. Unele conțin și informațiile referitoare la o porție și gramajul considerat o porție. Atenție, când comparăm produsele între ele, să luăm în considerare valorile raportate la aceeași cantitate de produs. De exemplu, sunt multe batoane ”de slăbit”, care se laudă că au doar 99 de calorii. De fapt, când te uiți, au atâta la o porție, la suta de grame sunt peste 300!
  • La ingrediente: cât mai puțini prezervativi și conservanți sau deloc. Există piureuri de fructe curate,  conservate prin pasteurizare, care sunt la fel ca și când am amesteca noi dovlecelul cu morcov în blender. Au chiar avantajul de a fi fost folosite fructe și legume de proveniență atent controlată și verificată. (Eu am tot mai puțină încredere în țăranii noștri din piață, pe care nu îi controlează nimeni și care ar rămâne flămânzi fără recolte bogate. În afară de bunicii noștri și ai voștri, lista celor de încredere e foarte scurtă. Îmi povestește mama despre condițiile în care își țin unii găinile la țară, încât aproape că-ți vine să te pui singur pe clocit. Noi intenționăm să ne apucăm de crescut la Sibiu- pentru ouă și pui curați. Vă țin la curent.)
  • UNDE apare un ingredient pe etichetă: cu cât mai sus, cu atât se află în cantitate mai mare în produs. Dacă apa e trecută prima, înseamnă că alimentul respectiv e făcut mai mult din apă, mai puțin din ce urmează. Atenție la borcănașele cu piureuri pentru copii, să nu fie apa prima pe listă!

De exemplu, nouă ne plac cele de la HiPP. M-au salvat de câteva ori la drum lung (noi mergem des București-Sibiu) sau când Broscuțul refuza ceea ce îi pregătisem eu și mi-am încercat norocul. Sau în parc (evit metoda de hrănire ”împinge un pic la leagăn și mai îndeasă-i o bucată de măr copilului pe gât, cu aceleași degete nespălate eventual”. Nu vă sfătuiesc nici pe dumneavoastră să faceți așa. Am văzut că unii părinți își aduc furculițe de acasă, alții folosesc scobitori. Deși tot mi se par periculoase când copilul aleargă sau se dă în leagăn. Recent, o prietenă îmi povestea cum i-a aplicat manevra de prim-ajutor Heimlich băiețelului ei mâncător de măr în parc…

De fapt, voiam să vă spun că cei de la HiPP au schimbat ambalajul și m-am trezit scriind ditamai articolul despre etichete. Iată, piureurile de fructe sunt disponibile și în pungi individuale foarte simpatice, de tipul ”squeezing bag” -100g. Nu mai trebuie să iei lingurița după tine, iar copilul poate mânca singur în orice împrejurare. Nu garantează nimeni pentru integritatea hainelor curate, aveți totuși șervețele la voi. Că să vedeți distracție când preferatul copilului tău e cel cu măr, piersică și fructe de pădure! (Iar un secret de la mine, doamnelor, dar rămâne între noi: piureurile astea funcționează senzațional și când cineva mare cere de mâncare, nu spui cine, și durează până fierbe ciorba, ca să zic așa :P)

Când nu înțelegi ce înseamnă, cauți. Iată top 3 aplicații pentru decodat etichete:

 

 1 Info E-uri aditivi alimentari: Aplicaţia a fost special concepută pentru a fi utilizată direct în supermarket, fără a avea nevoie de conexiune la internet.Introduci numele aditivului fie cu E urmat de cifre (fără a pune spaţiu), fie după denumirea lui şi aplicaţia oferă informaţii succinte despre acesta, împreună cu un indicator de periculozitate.

 

 

Fooducate – e o aplicație care îți arată fix ce trebuie să știi despre ce e comestibil într-un magazin. Poți seta alerte pentru conținut ridicat de zahăr, aditivi controversați, coloranți, etc. Practic, te ajută să faci alegeri sănătoase fără manualul de chimie.

 

Chemical Cuisine– e o aplicație de la Center for Science in the Public Interest, care se străduiește să facă educație poporului american și pune la dispoziție o listă de aditivi cu descrieri și indice de siguranță.

Alimente controversate:

Iaurtul

Face parte din grupul alimentelor de bază, pe care le introducem devreme în alimentația copilului. E o sursă bună de calciu și proteină, plus că oferă bacteriile acelea bune, ”culturile vii” de probiotice. Acestea colonizează intestinul copilului și ajută la procesarea alimentelor. Adesea, iaurtul poate avea fructe adăugate, ceea ce în unele cazuri poate înseamna mai rar fructe și mai degrabă adaos de zahăr, arome naturale și coloranți.

  • Ce evităm: adaos de zahăr, aditivi, coloranți, ”arome naturale”.
  • Ce căutăm: probiotice, adaos de ”bacterii vii”, alegem iaurturile simple și, dacă vrem, adăugăm noi fructele.

Sărățelele

Sunt foarte convenabile și se potrivesc multor contexte: în mașină, până ajungem undeva, țin copilul ocupat, în parc, îi mai potolești foamea, în zilele în care n-ai chef să pregătești o gustare. Plus că sunt crocante și delicioase! Însă, pot fi destul de uleioase unele dintre ele, au multă sare și puține fibre (făina albă). Plus, carbohidrați care strică dinții. Da, știu produsele de patiserie sunt parte din acea categorie la care părinții nu se gândesc că ar afecta sănătatea danturii.

  • Ce evităm: făina albă, conținut ridicat de grăsimi (alegem produse care să nu aibă mai mult de 12g la 100g sărățea) și de sodiu (140mg sau mai mult)
  • Ce căutăm: sărățele din cereale integrale aflate pe primele 3 locuri din lista de ingrediente, cu cel puțin 3g/porție.

Fructele uscate

Aici e simplu, ai crede că singurul ingredient ar trebui să fie fructul în sine. Doar că nu e așa! Mulți producători adaugă zahăr și alți conservanți pentru a le crește viața la raft (uscarea fructelor determină o creștere a concentrației în zahăr raportat la 100g, deci nu pentru gust e adăugat.) Singura excepție: merișorul. E foarte acru și nu poate fi mâncat fără zahăr, deci să fie consumat doar ocazional. Plus, atenție la coaja fructelor, de obicei e cea mai tratată.

  • Ce evităm: cantitățile mari (au mult zahăr și cantitățile mici) și produsele cu sulf (prezervativ care poate deranja stomacul)
  • Ce căutăm: etichetele cu un singur ingredient

Cerealele

Reprezintă un aliment bogat și foarte targetat spre copii și bebeluși, adesea îmbogățit cu fibre integrale și vitamine. Principala șmecherie e ca pruncii să le mănânce, deci de aici tentația producătorului de a le face delicioase prin adaos de puțintică miere, puțintică ciocolată, ici colo, prin punctele esențiale, știți cum e. Unii producători sunt trecuți pe lista neagră a mamelor fix din cauza asta. Deși, e destul de evident când cerealele sunt presărate cu ciocolată că au văzut niște zahăr la viața lor.

  • Ce evităm: conținutul ridicat în zahăr (ideal ar fi un produs cu mai puțin de 30 g/porție la 100g aliment), găsim cereale curate la Plafar.
  • Ce căutăm: cereale integrale trecute pe primul loc la ingredientele de pe etichetă și cel puțin 9 g de fibre la 100g.

Pâinea din făină integrală

Aici e mai complicat, fiindcă există pâine făcută din făină albă vopsită, deci practic e aceeași Mărie cu altă pălărie. Știu din sursă sigură, de la un brutar care și-a cumpărat făină pentru mica lui afacere de familie și a descoperit că era vopsită în maro, doar ca să pară integrală. Ce ne rămâne nouă, consumatorului final, de făcut: ne uităm pe etichetă. Dacă o pâine are mai puțin de 3g de fibre și zero proteină, nu e din făină integrală.

  • Ce evităm: conținut scăzut de fibre (mai puțin de 3g pe felie), făina albă
  • Ce căutăm: ”din făină integrală”

Mezelurile

Sunt de multe feluri, unele considerate mai puțin ”rele” decât altele, însă adesea e vorba de o carne procesată, oricât de bio ar fi fost grăunțele cu care am hrănit curcanul.

  • Ce evităm: nitrați, coloranți și aditivi, arome adăugate, oricât de naturale ar fi ele
  • Ce căutăm: să înlocuim mezelurile cu felii de friptură făcută în casă, la cuptor, de noi și nimeni altul.

Revenind la un ton serios, sper să fi fost util acest articol. Și că nu o să ne simțim vinovați dacă, din când în când, în loc să facem iaurtul în casă, punem mâna pe unul de la raft. Sau, dacă în loc să culegem noi zmeura din vârf de munte, o cumpărăm făcută piure la borcănaș. E o diferență foarte mare între a merge la fast-food zilnic și a merge o dată pe an. La fel cum e o diferență enormă între a crede un ambalaj frumos colorat și a înțelege adevărul lipit pe spatele lui. Vina nu e a celor care pun tona de zahăr în alimente, așa că, haideți să ne informăm!

foto via Shutterstock, eticheta alimente

Articolul anterior

Cum să nu te cerți cu nevasta de la bani -lecția de educație financiară

Articolul următor

Când te cerți cu el pentru ceea ce nu e, uitând ce-i mai important: tot ceea ce e

50 Comentarii

  1. Foarte fain articolul, și îmi place că e structurat 😉
    Legat de zaharuri: citisem (nu rețin unde) ca, pentru a nu trece zaharul printre primele ingrediente, îl înlocuiesc producătorii cu siropuri și alți substituenți care tot zaharuri sunt dar fiind mai multe, sunt cantități mai mici și deci apar mai jos in lista. Dar de fapt cantitatea de zaharuri e mare. Așa că musai trebuie citite și informațiile legate de cantitate per sută de grame 😉
    Și tot legat de zaharuri: de ce ai evita xilitolul? Din ce știu, e chiar indicat pentru sănătatea dinților…

    • pentru sănătatea dinților? nu știu de ce ar fi așa. e un înlocuitor al zahărului, deci e mai puțin rău decât zahărul, dar asta nu înseamnă automat că e sănătos. o să cercetez.

      • Zaharul are inlocuitori, dar nu inseamna ca toti sunt la fel, unii inlocuitori sunt tot naturali, iar xilitolul “is naturally found in low concentrations in the fibers of many fruits and vegetables, can be extracted from various berries, oats, and mushrooms” (pe wiki) si “A variety of fruits and vegetables naturally contain xylitol, including plums, strawberries and cauliflower. Even the human body produces a small amount.” (pe NHS – tot acolo si “The EFSA has not set an upper limit on daily intake of xylitol, meaning there is no health risk from normal consumption levels.”). “Xylitol decreases the incidence of dental caries by increasing salivary flow and pH13 and reducing the number of cariogenic (MS) and periodontopathic (Helicobacter pylori) bacteria, plaque levels, xerostomia, gingival inflammation, and erosion of teeth.” – https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4232036/ – asta e ce am gasit acum despre xilitol, si am cautat doar pentru ca noi am renuntat la zahar (sucroza) si am inceput sa folosim xilitol si ma pusesei pe ganduri cu postul (si iti multumesc :* )

        • Diana

          Xilitol este cam singurul indulcitor acceptat de toate grupurile de “mancatori” sanatosi :), de la fitness guru la vegani.

  2. Andreea-Carmen Radu

    Să trăiești! Super fain articolul!

  3. Mihaela

    Iti multumesc pentru articol.

  4. diana lupu

    Foarte bine scris! As fi adăugat ca tot ce vine în ambalaj trebuie consumat cât mai rar… de către copii mai ales. Dar și de către părinți, prin puterea exemplului.

    • da, succes. Eu îmi amintesc că am mers al un moment dat la o pensiune în Deltă, unde am mâncat telemea de la oaie, roșii din grădină, chestii din astea sănătoase, iar pe mine m-a frapat faptul că nu mâncarea mea nu venea din pungi de plastic! Avusesem 2 luni de nemers acasă la SIbiu, în care mă hrănisem cu manuale de reabilitare orală și ortodonție, cu câte un iaurt sau niște turtă dulce între ele… A fost cea mai grea și oribilă sesiune din viața mea.

  5. Maria

    Miruna, îmi plac foarte mult articolele tale publicitare! Eu, în general, citesc textele marcate cu P ca pe toate celelalte pe blogurile pe care le îndrăgesc și mă enerva cumplit să găsesc două comentarii și alea cu – e publicitate, deci e zero barat. Mă bucur c-ai găsit astă cale de a le scrie.

  6. Larisa

    Si iaurturile naturale din comert contin zahar. Cel mai indicat e sa iei lapte din piata sau de unde ai ceva mai multa incredere si sa il pui la prins. Totodata, ideea cresterii de pui si gaini la curte e geniala. Noi facem acest lucru de prin 2012. Crestem pui si rate, fara concentrate. Supele, ciorbele cu taitei de casa, chiar si fripturile la cuptor sunt geniale.

    • da, normal, însă uneori mai poți face și excepții, că nu poți tot timpul să faci ca la carte. Despre asta e vorba. Cât despre iaurturile din comerț, pentru mine cele cu fructe sunt ca inexistente, iar celelalte, sunt împărțite pe liste albe și negre :))

  7. Diana

    Genul asta de ambalaje au aparut si pentru piureurile pe care le faci acasa, dar tot nu rezolva problema atunci cand ai urgenta si trebuie sa pui mana pe ceva urgent.

    • ce tare, nu am știut! Mă gândesc că ai putea face și băga la congelator, le scoți când ai nevoie. Doar că tot nu se dezgheață asap, deci hm… ideea e că trăim în era ambalajelor, nu avem cum să le evităm decât dacă toată ziua asta facem: pregătim următoarea masă!
      Dacă nu, e important să ne informăm, să vedem ce putem alege mai bine din ceea e avem.
      Cam ca și atunci când mergem la restaurant: putem comanda burger cu cartofi prăjiți sau un pește la grătar, cu salată lângă.

  8. Iulia

    Mi-a placut articolul, chiar am luat la verificat ambalajul painii integrale de pe masa si a trecut testul 😊 Legat de Hipp, si N e mare fac piureuri la “punga” cand suntem afara la locul de joaca. Mi se pare o gustare mult mai igienica in primul rand,insa evit sa ii dau zilnic chiar daca ar manca cate 2 odata

  9. Oana harabagiu

    Hai că pe la jumătatea articolului deja mă pregăteam să comentz că eu nici cu ochelari nu văd ce scrie pe etichetele alea și ar fi bună o aplicație. Când ce să vezi, mi-ai zis de trei aplicații nu de una 😂😂😂. Super articol

  10. Super informatii! Vreau sa faca Hipp si chestii pentru copii mai mari :), cred ca de fapt ar putea fi aceleasi produse in alte ambalaje 🙂
    Si acum, vreau lista (alba) cu iaurturi albe 🙂

  11. Interesante app, nu stiam de ele.

  12. Bun articolul. Recomand produsele http://www.hiperambrozia.ro (sper sa nu se considere reclama).

    Le-am descoperit de curand in DM si chiar merita promovate. Sunt numai din ingrediente naturale, de calitate, foarte gustoase!

  13. Pffffiu, asa rau imi pare ca nu am poza, nu stiu cum am ratat. Saptamana trecut, la cumparaturi, Ana a “poftit” la un borcanel Hipp, a vrut sa vada cum manca atunci cand era mica. Totala a fost 🙂 Evident ca l-a mancat jumate si a concluzionat ca totusi mancarea de bebelusi ar trebui sa ramana doar pt bebelusi 🙂
    Foarte util articolul, pt cine e in target 🙂

    • Să știi că soțul meu e mare fan, trebuie să i se atragă atenția explicit că aia e porția copilului!

  14. Diana

    Si eu i-am dat si hipp si alte branduri, daca era ok ce scria pe eticheta. Mai ales in deplasari si vacante, dar si cand efectiv nu aveam timp sa fierb diverse zilnic. Mi se pare muuult mai igienic si ok decat sa manance 3 zile din aceeasi mancare tinuta in frigider sau pe la restaurante, cat e mic zic

    • Tocmai am citit un articol scris de Flavia, zicea ca sotul ei lucreaza manager al unui restaurant de lux si ca ei au plecat de acasa cu lada frigorifica tocmai pentru a evita mancarea de la restaurant 😱

      • Diana

        Da, pai in primul rand mancarea de restaurant are f multa sare. Fff multa, eu in sarcina n-am suportat gustul sarat si dupa aia am ramas defecta, pun sare in mancare, dar la restaurant, si la alea fitoase cu chefi, beau apa de mor dupa, de aia rar mananc la. Si greu gasesti sa-ti faca pe loc fara, si daca gasesti dureaza o viata, urla si sufletul copilului de foame de iti doresti sa-i dai biscuiti numai sa taca 😁
        Plus, la restaurante exista un anume program de aprovizionare in functie de cum vin clientii si ce mananca ei, deci daca nu esti de-al locului si obsedat de chestii, nu stii cat de proaspete sunt ingredientele. Na, expirate nu-s, dar una e stomacul de adult, alta e de bebelus. De regula chelnerii sunt sensibili la oameni cu bebelusi, stiu din experienta, iti recomanda ce si cum, dar de ce sa risti si sa te stressezi? 😊

  15. Marcela

    Exista merisor indulcit cu suc de mere, e foarte bun. E mai acrisor decat cel cu zahar, dar mult mai bun.

  16. M-am apucat serios de gatit pur si simplu pentru ca sunt socata de mizeriile ce sunt prezente in mancarea promovata ca ‘pentru copii’. Asa ca in 99% din cazuri, fii-mea mananca ce-i gateste ma-sa, mancare facuta cu atentie, ingrediente pe care posibil alese cu grija, fara secretu’ gustului si daravele similare.

  17. Catalina

    Imi plac pungutele cu piure de fructe de la Hipp, ne- au salvat acum doua saptamani in vacanta de la Sibiu, atunci cand i le- am dat fetitei mele de 8 luni pentru prima data. Sincera sa fiu, nu se mai satura! Acasa ii fac eu piureul de fructe in doi timpi si trei miscari, dar la drum sunt excelente!
    Ne asteapta in august un drum de noua ore Cluj- Galati si cred ca facem un mic stoc.

  18. Este o gamă apreciată și de noi. Mai ales că am fort în țara lor și acolo erau inclusiv caserole cu mâncare gătită 🙂

  19. Exceptional articolul! Abia astept sa il dau mamei mele sa il citeasca! Ca m-a inebunit!

  20. Din motive de alergii citesc etichete. Si datele de expirare. Din motive de alergii si la rrecomandarea pediatruli8 evit supermarketul si cumpar produse de baza (lapte si fac iaurt, faina si fac paibe etc).
    Inca o remarca: la fel citesc si prospectele la cosmetice sau medicamente. Am vazut asa diferente la acelasi produs de la luna: au taiat din ingrediente, din éfecte secundare. Orice reactie sau efect sécundar pe termen scurt sau long noi il ducem, nu doctorul sau vanzatoarea sau producatorul

    • noi, normal. De asta zic că e responsabilitatea noastră ce alegem din ce se vinde, nu ei că oferă toate nebuniile. Le oferă fiindcă se cumpără, na.

  21. Cris

    Oh a mea a acceptat cred ca de 2 ori piureurile hipp, desi eu le vedeam ca pe o salvare. In rest, m-am obisnuit sa ii pregatesc eu chair si pt drum. Acum suntem la varsta in care vrea sa incerce diverse, chiar si din supermarket.. de 2 ori am lasat-o ca sa se convinga ca nu e bun, a pus limba, a zis si ea ca e dezgustator. Altele pur si simplu le-am refuzat si nu am lasat-o sa incerce. Piureurile si sucurile de fructe de la pungute nu ii plac, sunt prea dulci pt gustul ei. eu ii fac piure de fructe acasa si il amestecam cu iaurt pt micul dejun( in iaurtul asta ascund multe fructe pe care nu le mananca de sine statatoare – gen mango, afine, orice e acrisor si adaug un strop de miere). Fructe ii pun si eu in caserola si cu furculita, pt ca le mananca mai bine afara, dar dupa joaca sau in masina cand stam locului.De la hipp mai sunt rice crackers, ai carora inca e fana puica mea.

  22. cristina

    Imi plac pouch-urile de la Hipp. Le recomand si eu…

  23. Anca

    Și pe noi ne-au salvat piureurile hipp, atat de fructe cât și de legume, mai ales că la începutul diversificării, Tudor nici nu voia să audă de piureul de fructe făcut de mine 😜. Cât despre cereale noi le folosim pe cele de la Töpfer, care au un singur ingredient: făină integrală din cereala respectivă.

Leave a Reply

© 2007-2022 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 242 queries in 0.237 s