La fel cum mâncatul e boala omului modern, echilibrul e luxul lui cel mai de preț. Suntem prea stresați, prea obosiți ca să mai avem timp să și mâncăm cum am avea nevoie. De fapt, noi ar trebui să alimentăm. Fix cum ducem mașina la benzinărie cu rezervorul gol, tot așa ar trebui să mâncăm doar când ne e foame. Nu de plictiseală, nu de stres, nu că ne-a părăsit iubitul. Că doar nu te plimbi cu mașina și-ți zice, uau, ce poftă am de niște diesel, ia trage și tu la pompă un pic!
Sunt convinsă că mâncatul va fi boala secolului 21. Fiindcă e cel mai greu de controlat dependență. Nu e ca fumatul, că nu mai pui mâna pe țigară. Nici ca alcoolul, că nu mai pui gura pe alcool. Ci mult mai greu de gestionat, tocmai fiindcă nu ai cum să renunți complet la mâncare.
Eu am încercat ani de zile să înțeleg aceste procese, am citit multe cărți pe subiect, am fost foarte atentă la facultate, am făcut cursuri de nutriție. Mi-am studiat mintea în relație cu mâncarea, dar soluția pentru mine a venit de altundeva.
De ce vrei să slăbești? Cât ești de motivat? Sunt primele întrebări pe care i le pun pacientului, mi-a spus medicul nutriționist, dr. Mădălina Truică. Sunt întrebări care vizează mâncatul emoțional, după care putem sfătui omul să se îndrepte spre psihoterapie. Când simțim că ajutorul nostru ca nutriționiști nu e suficient și el are nevoie de sprijin de la psihoterapeut.
La o zi după ce am aflat că unul dintre sortimentele mele preferate de înghețată a fost scos din producție, particip la deschiderea clinicii Smart Nutrition. Credeți în coincidențe?
Arta nutriției
Aceasta este abordarea clinicii. I-am ascultat pe medicii nutriționiști vorbind foarte echilibrat despre diete. Spun că vor să le ridice la rang de artă. Tocmai ca să îți re-educi preconcepțiile despre mâncare, să o apreciezi la adevărata ei valoare și să nu o consumi excesiv. Dietele propuse de ei vor fi personalizate și cu siguranță gustoase.
Mâncatul emoțional nu se tratează cu o cură de slăbire
S-a vorbit mult despre subiect. Asta înseamnă când nu mănânci de foame și de nevoie de hrană, ci din nevoie de altceva. De atenție, de exemplu. De iubire, de foarte multe ori. Și îți găsești un quick fix în frigider. De asta, medicii nutriționiști au explicat că în clinică va exista o colaborare strânsă între ei și psihoterapeut. ”Am avut și pacienți care au refuzat psihoterapia. În prinul rând, omul trebuie să conștientizeze că are o problemă, altfel nu îl putem ajuta. Eu îi încurajez spunând că pot vorbi cu psihoterapeutul și despre altceva, nu numai despre mâncatul emoțional”, spune dr. Mădălina Truică
Știați că ”tulburarea depresivă sub tratament e o contraindicație pentru slăbit”?
Iată de ce: Dietă e considerată un stres care poate decompensa pacientul care ia medicație antidepresivă sau antipsihotică. Aș putea doar sfătui un astfel de pacient ce alimente să evite, dar nu mai mult, afirmă dr. Truică. Cât despre mine, soluția mâncatului dezechilibrat, a venit prin copilul meu. Nu știu cum a făcut, dar mi-a alungat toți demonii. Sau mare parte din ei. M-am îngrășat doar 6kg în sarcină, am slăbit vreo 10 apoi și pot să garantez că fericirea nu trage la cântar.
Spune-mi câte kilograme are nutriționistul tău ca să îți spun cât vei slăbi
Așa da! Vi le prezint pe doamnele doctor cu care defilează clinica. Cam fix cum ți-ai dori să arate nutriționistul tău. Niciodată nu am înțeles de ce, deși am văzut pe mulți, ai merge la o coafeză cu părul ars, la un dentist fără dinți sau la un nutriționist gras. Și nu e nici o discriminare, chiar mi se pare important ca acești specialiști care se luptă cu obezitatea altora să-și fi testat ”armele de luptă” și soluțiile revoluționare pe propria piele și pe propriul cântar.
Apropo de cântar. Fiecare pacient beneficiază de o cântărire inteligentă la început, care îi poate spune pe parcurs ce evoluție are, câtă masă musculară a câștigat sau a pierdut. De asemenea, i se indică un set de analize de sânge, la începutul și în timpul dietei, pentru a face lucrurile ca la carte, nu după ureche. După consultația inițială cu medicul nutriționist, împreună stabilesc de câte ședințe mai e nevoie pentru a ajunge la rezultatul dorit. Prețurile se fac individual, pe pachete, fiindcă fiecare pacient are alte nevoi. Treaba e foarte bine organizată. Practic, primești o disciplină la pachet, iar tu trebuie doar să respecți pașii.
Sportul, celălalt elefant din cameră
E mult mai ușor să slăbești de la 100 la 90 de kg decât de la 60 la 50kg. –dr. Mădălina Truică
Iată de ce: Diferența e în rata metabolică, iar asta i se explică pacientului de la început. ”Încurajăm orice fel de mișcare, poate că pacientul alege să urce scările până la noi în loc să ia liftul. Ideea e să nu înceapă brusc, să alerge la maraton, ci să o ia treptat, mai ales în cazul cuiva neobișnuit cu activitatea fizică. La finalul consultației, pacientul pleacă cu un plan pe săptămâna următoare: ce activitate fizică își propune să facă, în ce zile, la ce ore, cât mai detaliat, ca să nu apară scuze apoi. La următoarea vizită, vedem rezultatele și sperăm să fie cât mai puține motive pentru care nu s-a ținut de program.”, spune dr. Mihaela Posea
Dragii mei, vă scrie o fată care s-a luptat o viață cu demonii mâncatului. O fată, căreia îi pare tare rău după fiecare tabără la mare, pe care a ratat-o fiindcă nu avea curaj să îmbrace un costum de baie. Căreia îi pare rău după fiecare invitație la suc refuzată, fiindcă nu știa cu ce să se îmbrace. După fiecare noapte mâncată, în loc de dansată, dormită, iubită.
Dacă există o soluție pe lumea asta pentru voi, faceți orice vă stă în putere să o găsiți. Astăzi, nu mâine! Câștigați timp prețios pentru sufletul vostru. Poate unii veți crede că boala mâncatului e un moft. Nu mă adresez vouă și mai dați-mi voie să vorbesc un pic… Cu toți cei care trec prin asta și nu mai știu ce dietă să țină, ce sfaturi să mai creadă sau ce pastilă minune să ia. Cu toți cei care le-au încercat ”pe toate” și care știu că miracole nu există când vrei să slăbești. Fiindcă e și asta o știință. Și, poate, e vremea pentru altceva. Nu aveți nimic de pierdut, ci doar o viață nouă de câștigat.
foto via Smart Nutrition și Shutterstock, femeie mâncând
Schmitza
Yep! De când am devenit mamă mănânc emoțional. No doubt about it. Mai îmi dau o șansă înainte de a cere asistență. Simt totuși că pot să slăbesc aceste 4 kilograme :))) deși îmi aduc aminte de o perioadă când ultimul kilogram pe care vroiam să-l dau jos a fost cel mai greu :))). Dar a mers!
Miruna
Lucky you! Eu niciodată nu am reușit să dau jos acel kilogram! Sixpack-ul meu e ascuns bine.
Irina
Eu chiar nu pot să pricep treaba asta. Mănânc cât vreau, când vreau, ce vreau și nu mă îngraș. După naștere aveam vreo 14 kg în plus, au dispărut și ele și vreo altele 5. Mi-ar prinde bine câteva kilograme în plus. Știi ce frustrant e când toți vor să slăbească iar tu nu te poți îngrășa???
Miruna
Cred ca tu nu stii de unde sa iei inghetata buna in orasul asta! 😜 Dar de ce vrei sa te ingrasi? Esti slaba-grav?
Irina
Conform unora, da. Nu mă dau în vânt după înghețată.
Gabriela H
Irina, te înțeleg perfect! E la fel de greu și frustrant pentru persoanele care vor sa se îngrașe și nu reușesc. Înainte de sarcina aveam 48 kg (168 cm înălțime). Muream când îmi mai spunea cineva ca am mai slăbit! Acum, la 38 de săpt, am 66 kg, sunt ft curioasa cu câte voi rămâne după naștere & alăptare!
Miruna, nutriționiștii nu sunt/nu ar trebui sa fie numai despre slăbit. 🙂
Irina
Vei rămâne cu mai puține, cred eu. Doar că se duc încet și nu-ți dai seama.
Gabriela H
Sper ca nu mai puțin de 48, cat aveam înainte! Ca ma mai pun sa fac un copil, prea mult îmi place de mine cu 10 kg în plus! :))
Miruna
Gabriela, nici nu sunt. Te pot ajuta si sa te ingrasi, consiliaza gravide si femei care alapteaza. Pe acestea nu pentru slabit, evident.
Larisa
Prin clasa a 12-a ma rugam sa ma ingras. Mancam oricat, oricum, oricand. Aveam 47 de kg la o inaltime de 1.70. In timpul facultatii am inceput sa ma ingras grav, mancand necontrolat mai ales in perioada examenelor, cand mi se facea pofta de junk food la 4 a.m.. Am tinut diete pe baza de supe, apa, aer si atat :)). Insa orice dieta avea efectul yo-yo. Nu pot sa nu recunosc ca sunt o gurmanda, dar cu putin efort am renuntat la mancatul seara, cartofi prajiti, sucuri, paine si altele, si am reusit sa imi controlez cat de cat greutatea.
Miruna
Wow, felicitari! Si organismul meu reactioneaza grozav la nemancat seara dupa 8. Sau la stop dulciuri. In 3 zile din astea, pac, un kilogram jos!
Bubulina
Imi place sa mananc, insa nu pot zice ca mananc emotional. Dar la mine varsta a facut diferenta. Pana la 25 de ani am avut greutatea ideala: 55 kg la 164cm. Apoi m-am ingrasat destul de brusc: 10 kg intr-un an, dar cam pe nesimtite, apoi urmatorii ani am mai pus 10 kg. Fara factori declansatori si schimbari majore. Nu pot si nu am putut niciodata sa tin diete. Din fericire sarcina nu a adaugat multe kilograme, vreo 8, pe care le-am dat jos foarte repede. Alaptatul nu a contribuit in nici un fel la slabit. Astept sa termin etapa asta pentru a incerca sa reduc din kilograme.
Miruna
In timpul alaptatului nici nu se tin cure de slabire. Vei reusi, sunt convinsa!
o femeie
si eu consider ca e important sa ma duc la dentistul cu dinti buni, coafeza cu par in stare buna, doctorul sanatos si popa fericit si senin si slab!.
Nu o sa merg niciodata la vreun fumator, moaca de betiv, sau cu obezitate. De aia am si admirat pediatrul unde mergem cu toata familia: pe langa ce ne recomanda este evident ca respecta si el!. La 70 de ani si o operatie de inima arata mai bine decat cativa din colegii mei de birou :D, ma intalnesc in fiercare seara cu el la plimbare asadar nu doar noua ne recomanda mersul pe jos ci el o si practica!, branzele care le recomanda chiar stie gustul, cand zice fara zahar chiar ne zice ce produse sunt (semn ca a citit prospecte), e mereu la zi cu cine stie ce studii mai apar etc.
Miruna
Asa ar trebui sa fie toti specialistii adevarati! Practice what you preach 🙂
Roxana
Ce ma bucur ca a zis-o cineva 🙂
Miruna
Pe asta cu mancatul?
o femeie
( fiti atente, vorbeste Roxana, care mananca mai putin decat fiica mea. E ok??sau mananc eu prea mult 😀 😀 😀 😀 )
Miruna
totul e relativ :))
Pavangiri
Mda, cateva kilograme in plus la un om, in special femeie, reprezinta o mare problema,trebuie ne facem griji pentru sanatatea si pentru viitorul lor, ii consideram indolenti, ba chiar nesimtiti si ne frapeaza cateodata faptul ca in anumite situatii pot fi impacati cu greutatea lor. Asta am inteles eu, anumite catogorii sociale ca homosexualii sunt favorizate, se vorbeste deja obsesiv de drepturile lor, de faptul ca sunt disccriminati, ca nu este problema noastra ce fac in dormitor, dar cu siguranta este problema noastra cate kilograme are vecina de la 7, noua colega, aia care scrie pe nu stiu ce blog etc. NU sunt o femeie grasa, dar pur si simplu nu mai suport ipocrizia multor persoane care scriu pe bloguri ca tine si sunt, haide sa le spunem, formatori de opinii. Oricum, articolul tau este un articol superficial, nu judeci problema in profunzimea ei, l-ai scris doar pentru reclama, asa ca din acest moment voi renunta sa te mai citesc pentru ca nu ma mai regasesc in ce si cum scrii.
Miruna
Draga mea atacată, nu eu am scris că persoanele cu probleme de greutate sunt nesimțite, ci tu. Deci chiar te rog să nu mai citești blogul și să îți păstrezi jignirile pentru alții. Profunzimea problemei e că vine un moment în viața celor care se luptă cu kilogramele, în care au nevoie de ajutor. Dar tu nu ai cum să înțelegi asta, doar tu nu ai probleme cu greutatea, ești o perfectă. Scuză-mă că te-am deranjat.
Alta Miruna
Articolul este adresat celor care doresc sa schimbe ceva in felul in care se hranesc si in felul in care arata. Daca tu te simti bine in pielea ta, de ce te doare atat de tare articolul acesta?
Cristina
@Pavangiri frustrarea ti se citeste printre randuri. Ia cu inghetata, poate te mai indulcesti un pic.
Andreea
Sunt prea indiscreta daca te intreb ce greutate ai acum? Areti foarte bine.
Miruna
53-54 kg. mulțumesc mult.
Luminita
Eu una sunt dovada vie ca anumite persoane, cel putin, din cauza asta se ingrasa – lipsa iubirii, exact asa cum ai povestit si tu mai sus. Poate fi iubirea partenerului, iubirea parintilor si de aici, normal, incapacitatea de a ne accepta si iubi pe noi insine, asa cum suntem. Toate conduc la frigider, unde refulam, din pacate. 🙁 La mine s-a corectat, dar greu, in timp, foarte mult timp, si cu ajutor din partea psihologului, tot asa, cand am fost eu dispusa sa ma deschid in fata cuiva si sa admit ca aveam nevoie de ajutor.
Miruna
Exact asa e, simti ca ai nevoie de un strat in plus, care sa te apere si sa te iubeasca.
o femeie
Luminita, hai ca te iubim noi!
Si cel mai greu a fost sa invat sa ma iubesc singura,sa ma apreciez si admir pentru calitati, sa imi accept defectele. Mi-a luat ani de zile , dar sunt pe drumul cel bun, simt ca am reusit sa inteleg ce nu am primit in copilarie si mi-a lasat goluri.
Luminita
🙂 Si eu acum (sper 😛 ) sunt pe drumul cel bun si fac tot posibilul sa nu ma mai abat, dar, pfff, tare greu a mai fost….
Simo
Eu am o cunostinta pe care o admir si am tot dat-o exemplu 🙂 De la 128kg a ajuns la 100 in vreun an, cu dieta recomandata de nutritionist si miscare controlata. Practic, a mancat cam de toate, nu iti trebuie infometare sau diete drastice, doar ambitie si perseverenta. Dar e drept ce spui, pe la 100 zicea ca stagneaza si dadea mai greu jos kilogramele. Nu stiu acum la cat a mai ajuns.
OT: Mie-mi place mult tinuta ta! Te prinde si verdele si fustita.
o femeie
Asa sa o laud pe vara mea. 117 -> 70 -80 (sub 80). Peste 100 – o cifra intalnita in familie, pe la alti membri.
Pana nu a recunscut singura: ajunge… pana nu a pus in prim plan sanatatea si miscarea si alimentatia, nu a putut. Si fuse si cu pastile, si cu nutritionisti, si doctori etc. Ea a abordat o dieta la moda, dezechilibrata, controversata, dar buna pentru ea. Acum se mentine dar face miscare, e atenta etc.
Stiti cum imi creste inima cand o vad la tv? 🙂 .
o femeie
Blondo, apropos de titlul articolului, l-am citit cand imi era o foameee… 😀
Sa zic despre foamea mea adevarata. Acu ceva timp din motive de busy busy nu am mancat nika toata ziua. 3 cani de apa si mai departe munca repede repede si cand am ajuns pe seara acasa, mancam si mancam si am constientizat ca am mancat cantitate mai mare decat mananc eu la o cina. Cam asa o fi foamea adevarata? 😀
Miruna
Exact asta nu e voie să faci! Dar pariu că știai și tu deja :))
o femeie
o fac din varii motive:
– nema timp (sedinte peste sedinte) – nasol e ca ma gandesc numai la mancare (de stress? griji? )si mananc mult seara, ca o descarcare nervoasa
– si ca o alegere religioasa, post vinerea. Aici imi este usor si natural, ca e alegerea mea.
In rest, despre cat de rau e de sarit peste mese nu ma pronunt. Ii vad colegii de birou care tin ramadamul, viata si sanatatea li se imbunatateste pana la sfarsit, ba este ca e certificat medical cu studii concludente.