Alăptarea cauzează carii? Dulciurile poate cauzează carii, nespălatul pe dinți poate cauzează carii, un smalț ”subțire” poate fi predispus la carii, factorul genetic poate e important, dar oamenii vor soluții rapide și e mai simplu să-i refuzi sânul copilului decât să duci muncă de lămurire în fiecare seară, să te lase să îl speli pe dinți.
Câteva persoane m-au întrebat dacă e adevărat că alăptatul prelungit cauzează carii, așa că am hotărât să aduc în susținerea părerii mele de medic dentist studii de pe Pubmed și câteva argumente raționale.
1. Laptele intră foarte puțin în contact cu dinții
Dacă ne uităm la cum apucă sânul un bebeluș, ne dăm seama că laptele nu se plimbă în gură, ci ajunge direct în faringe. Adică, e foarte puțin în contact cu dinții.
2. Lucrurile nu sunt albe sau negre.
Cel mai des există mai mulți factori care cauzează o carie. De obicei, copiii cu dinții afectați sunt cei care nici nu îi spală, nici nu mănâncă ce trebuie, ba pe care nici genele nu îi ajută prea mult.
3. Crește alăptarea riscul de carie timpurie în copilărie? [studiu]
(sursa: Eur J Paediatr Dent. 2015 Sep;16(3):173: )
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, “alăptarea este modalitatea obișnuită de a oferi sugarilor tineri nutrienții necesari pentru creșterea și dezvoltarea sănătoasă. Alăptarea exclusivă este recomandată până la vârsta de 6 luni, alăptarea continuă împreună cu alimente complementare adecvate până la doi ani sau mai mult”. Cu toate acestea, mai multe studii au raportat alăptarea prelungită și nerestricționată ca un factor de risc potențial pentru cariile dentare primare (CDP). Alaptarea la cerere, în special în timpul nopții, pare să provoace CDP, deoarece laptele rămâne în gura copilului pentru perioade lungi de timp. Nu există dovezi că laptele uman este cariogen; Alți factori, cum ar fi igiena orală, pot fi mai influenți în dezvoltarea cariilor decât alăptarea la cerere. Mai mult decât atât, biomecanica alăptării diferă de cea a hrănirii cu biberonul, iar laptele este exprimat în palatul moale și înghițit fără a rămâne pe dinți. Într-adevăr, nu putem uita că principalul factor care influențează dezvoltarea cariilor la sugari este prezența bacteriilor streptococcus mutans care se dezvoltă într-o combinație de zaharuri, cantități mici de saliva și un pH scăzut. Astăzi, întrebarea este deschisă și, recent, Chaffee, Felines, Vitolo și colab. [2014] au descoperit că alăptarea timp de 24 de luni sau mai mult crește prevalența cariei precoce a copiilor de vârstă fragedă în familiile cu venituri mici din Porto Alegre, Brazilia. Aceste rezultate nu susțin că alăptarea prelungită este cauza cariilor dentare; Ne putem aștepta la o asociere cu hrană pentru sugari adesea bogată în zaharuri rafinate, care determină reducerea efectului protector al salivei asupra smalțului de dinți temporari. În Japonia, Kato, Yorifuji, Yamakawa și colab. [2015] au descoperit că sugarii care au fost alăptați cel puțin 6 sau 7 luni, atât exclusiv, cât și parțial, prezintă un risc crescut de carii dentare la vârsta de 30 de luni comparativ cu cei care au fost hrăniți exclusiv cu formula. Autorii înșiși spun, totuși, că pot fi necesare studii suplimentare cu metode mai elaborate de evaluare a alăptării pentru a determina natura cariogenă a alăptării. Între timp, având în vedere numeroasele beneficii ale alăptării, practica ar trebui să fie încurajată în continuare. Profesionistii din domeniul dentar ar trebui sa incurajeze parintii sa inceapă o igienă orală corespunzătoare cu copiii, de îndată ce primul dinte erupe și ar trebui să mențină consumul de băuturi dulci la minimum.
4. Durata alăptării și cariile copilăriei [studiu]
(Caries Res. 2016;50(5):498-507. Epub 2016 Sep 9.)
Acest studiu de cohortă a fost realizat la Khon Kaen, Thailanda, pentru a testa ipoteza că o durată mai lungă a alăptării crește riscul de carii dentare în dinții temporari. Am colectat informații privind practicile de hrănire pentru sugari și potențialii confounderi folosind un chestionar structurat pentru a intervieva mamele sau îngrijitorii în timpul celui de-al doilea trimestru de sarcină și după naștere la 21 de zile și la 3, 12, 18, 24 și 36 de luni. Indiferent de alte băuturi și alimente, alăptarea completă a fost definită ca hrănirea cu lapte matern, dar fără formulă, în timp ce orice alăptare -însemna lapte matern cu sau fără completare. Doi stomatologi recunoscuți au depistat cariile dentare atunci când copiii aveau vârsta de 3-4 ani, folosind indicele decayed, missing, and filled surfaces (dmfs) după criteriile Organizației Mondiale a Sănătății. Regresia binomială negativă, cu un model liniar generalizat, a fost utilizată pentru a estima riscurile relative (RR) și intervalele de încredere de 95% (CI) folosind dmfs ca rezultat. Regresia log-binomică a fost efectuată pentru a modela prevalența cariei. Din cei 556 de copii, 88,1% au avut carii dentare cu un dmfs mediu de 14,2. Alăptarea completă timp de 6-11 luni a fost asociată semnificativ cu un dmfs mai mic (RR ajustat 0,77, 95% CI 0,63, 0,93) și o prevalență a cariilor mai scăzută (RR ajustat 0,45, 95% CI 0,22, 0,90). Frecvența somnului în timp ce hrănirea cu sânge sau sticlă a crescut riscul de cariilor într-o manieră de răspuns la doză. Nu a existat nicio asociere între durata alăptării și cariile dentare. În concluzie, alăptarea completă timp de 6-11 luni poate proteja împotriva cariilor dentare din dinții primari. Alăptarea prelungită nu a fost asociată cu carii dentare la această populație.
5. Caria de biberon: suntem pe drumul cel bun? [studiu]
(Int J Circumpolar Health. 1998;57 Suppl 1:155-62.)
Literatura de specialitate privind factorii de risc pentru caria de biberon a fost evaluată critic din punctul de vedere al forței probante, iar literatura privind prevenția pentru identificarea factorilor de risc care sunt abordați. Practicile de hrănire “necorespunzătoare” (suptul non-nutritiv, biberonul / alăptarea prelungită, hrănirea în somn) se crede că ar cauza caria de biberon. Asocierea acestor practici cu caria de biberon este inconsistentă, iar puterea asocierii variază foarte mult. Aceste practici cresc expunerea la lactoză, un carbohidrat cariogen, dar modelul de cauzalitate actual nu explică de ce majoritatea copiilor cu acești factori de risc nu dezvoltă carie de biberon. Asocierea cariei de biberon cu un statut socio-economic scăzut este mai puternică și mai consecventă. Prevenția s-a axat aproape exclusiv pe educația îndreptată spre schimbarea practicilor de alimentație postnatală, în ciuda faptului că dinții încep să se formeze în uter. Deficiențele prenatale ale calciului și vitaminei D pot duce la defecte ale smalțului, iar defectele smalțului la rândul lor predispun dinții la carii. Caria de biberon este deosebit de răspândită în cazul persoanelor aborigene, pentru care studiile au raportat în mod constant diete cu deficit de vitamină D și calciu. Caria de biberon poate fi o consecință a condițiilor socio-economice slabe și a malnutriției. Poate că ar trebui acordată mai multă atenție prevenției primare.
Citiți înainte să luați vitamine și minerale în sarcină; din documentarea mea, multe produse destinate gravidelor au doze foarte mici, un fel de apă de ploaie. Despre ele am scris aici.
- Nu există carii care să apară peste noapte, de asta e important să ducem copilul la stomatolog de la apariția primului dinte.
- Nu există dinți care ies gata cariați sau cu tartru pe ei. Există că nu vedem aceste modificări decât când ele devin evidente pentru părinți.
Mai multe despre cum să îngrijim dinții de lapte, am scris aici: 19 lucruri pe care nu le știai despre dinții de lapte ai copilului tău.
Eu cred că alăptatul prelungit e ultima problemă când vine vorba de carii la copii. După ce le rezolvăm pe toate celelalte, în afară de predispoziția genetică, pe asta nu o putem modifica, atunci când spălăm noi ca părinți copilul pe dinți cu o tehnică corectă de 2 ori pe zi și când dieta lui e impecabilă (fără zahăr rafinat, patiserie, sucuri), abia atunci ne putem uita la alăptat. Însă oamenii au nevoie de un vinovat și sânul e cel mai la îndemână și ușor de ”rezolvat”.
Alăptați-vă în continuare copiii cât vor ei și căutați un dentist care să vă învețe cum să îi spălați pe dinți eficient, nu cum să îi înțărcați cu forța!
Miruna Ioani, medic dentist
sursa foto Shutterstock, alăptare și dinți copii
Contabila
Buna dimineata! Ne ajuti si pe noi? Avem bebelus de 7 luni, i-au iesit 2 dintisori la 5, inca nu sunt complet iesiti. Am inceput sa il spalam acum 2 saptamani, doar cu apa si mai mult in joaca (am facut la fel de la inceput cu lingurita, l-am lasat pe el sa o ia si acum mananca singur). Intrebarea e daca sa incepem sa folosim pasta de dinti deja? Daca nu, cam de cand? Mersi frumos!
Miruna
Sa va traiasca si bebe si dintisorii iesiti! :)) da, normal cu pasta! Azi te duci si cumperi, de ce sa nu speli cu pasta? 🙂 ia una fara fluor de preferat, pune cat un varf de unghie pe periuta si periaza tu dintii, nu lasi copilul sa se spele singur pana pela 8 ani. Adica, il lasi sa se joace fu periuta in gura, dar nu consideram joaca asta periaj. Hai ca reusiti! 🙂
Alina
Și cum sa o spăl eficient, că nu mă lasă și pace? Ne spălăm împreună, folosește periuță de mai multe ori pe zi, dupa fiecare masa, dar vrea numai ea, să nu pun eu mana să o ajut că e jale…
Miruna
Cat timp are? Poate e doar o faza. Nu te lsa, insista, persevereaza, las-o si pe ea sa te spele pe tine, incearca o periuta electrica poate ii place mai mult… cel mai important, don’t give up 😉
Mihaela M
Eu inca nu reusesc sa o spăl pe dinti, ne “jucam” in fiecare dimineata si seara. Ma vede pe mine, vrea si ea periuta, ma imita, in schimb cand incerc eu esec total. Mănâncă pasta de dinti si nu ma lasa pe mine. Incerc si varianta cu ea sa ma spele pe mine si eu sa o spal pe ea, dar nici asta nu prea ma ajuta. Offf! Sper ca intr-o zi sa ne si iasa!
Am uitat sa mentionez ca are un an si patru luni si la final inca mai folosesc periuta din aceea pentru deget. Varianta cu mersul la dentist o exclud din start, cel putin pana cand ajung la stadiul sa ma inteleg cu ea mai bine.
Miruna
Eu cred ca daca tu in fiecare zi te straduiesti sa ii arati si insisti, daca vede ca pentru tine e o placere, nu are cum sa nu se dea pe brazda. Nu te lasi, Mihaelo, ne-am inteles? 🙂
Mihaela M
Da, doamna doctor! 🙂
Miruna
👍🏼
Roxana
Hai ca m-a traznit o intrebare pe care uit mereu sa o pun cand mergem la cabinet, e ok pasta de dinti cu argila si periuta electrica? Mi-a trecut pe la urechi informati aca nu ar fi ok aceasta combinatie, ca ar afecta smaltul, iar noi cam asa lucram 🙁
Miruna
Nu stiu sincer sa nu fie ok, nu imi dau seama de ce nu e o combinatie buna, cauta explicatia.
Mimi
Ft bun articol!Multumim…sinnoi avem probleme cu dintisorii chiar daca ii spalam alaptat exclusiv la san si inca continuam la 1 an si 9 luni ,problema noastra a fost lipsa vitaminei D,iar calciul nu se asimila in oase…odata rezolvata problema a stagnat si problema dintisorilor care arata acum destul de urat insa sunt bucuroasa ca nu exista durere si important e ca se vor schimba
Miruna
Super! Ce bine ca ati gasit problema! Si ca nu crezi in puterea magica a uleiului de floare de mar crescut la lumina lunii
o femeie
de cand perii dintii mei si ai fetei am remarcat ca cele mai multe resturi sunt de la caramele si de la fainoase. O reducere a acestora (eliminat la scoala nu se mai pune… inainte era asa de simplu! ) si pac, dintii arata f. bine.
In rest, eu am periat si cu apa, ca uneori nu aveam pasta de dinti la indemana.
Miruna
Uneori nu e problema, dar, de obicei, cu pasta trebuie.
Adriana
De ceva timp caut si eu informatii despre legatura dintre alaptare si carii.
Foarte bun articolul tau, eu am mai gasit un lucru in plus: lactoferina din laptele matern inhiba activitatea lui S.mutans. Cred ca si IgA are acelasi efect.
Binenteles, cum ai spus, Igiena orala este foarte importantă de la primul dinte.
Si eu ma lupt (oarecum) sa il periez pe pici cel putin odata pe zi, in special seara. Am vreo 4 Periute, le iau pe rand, cu cel putin una tot reusesc :))
Cu toate astea, are smalțul usor demineralizat pe incisivi, vestibular. Dar urmărim evoluția… Nu cred ca demineralizarea lui este de la laptele matern.
Miruna
Da, nici eu! 😉
Ioana
Foarte interesant articolul! Am cezut mereu ca dintii ies cu carie. Cel putin asa mi-a spus stomatologul la un moment dat. Pana la urma ce cauzeaza cariile? De ce trebuie sa ne ferim?
Miruna
Nespalatul pe dinti, dieta proasta , predispozitia genetica.
Anamaria
Ce frumos! Multumim pentru informare si imboldul de a continua alaptarea si de a avea grija de dantura pretioasa a copilului!
Raluca
“Frecvența somnului în timp ce hrănirea cu sânge sau sticlă a crescut riscul de cariilor într-o manieră de răspuns la doză. ” în română?
Adina
Alaptati copiii cat mai mult, mai ales cand dorm si suzeteaza sanul. Laptele acela e extraordinar cand sta pe dinti, ne umple buzunarele de bani, noua, pedodontilor. Dar, noi nu stim atat de multe ca dna dr de mai sus. Consolati-va ca sunt genele de vina. Pacat ca nu pot atasa imagini cu pagubele produse de alaptatul prelungit, dar..