Ieri am fost după finuța mea, s-o iau de la școală. -A început școala, are ghiozdan și uniformă, lecții și ochelari. E mare de nu se mai lasă pupată (de noi), primește bilețele de dragoste de la băieți care încă nu știu să scrie, dar știu să iubească, are preocupările ei, prietenele ei, viața ei. Din care tare aș vrea să fiu și eu parte. Cât mai des, că azi-mâine face 18 ani.
Nu ne mai văzuserăm de multă vreme eu și școlărița, deci la început m-a pedepsit cu indiferență. Era grăbită să termine un desen foarte important, na, am înțeles. Plus, că am și meritat tratamentul ăsta. N-o mai văzusem de la ziua ei de 7 ani, când oricum o văzusem printre mulți alți copii, deci nu e ca și când se pune.
După ce ne-am reîmprietenit, a început să-mi povestească despre cum e la școală acum. E în clasa întâi, ați reținut, da? Nu vă dau detalii, fiindcă sunt o discretă, doar atât pot să vă spun, că toată seara m-am gândit la ea:
–Sunt foarte obosită, nașa.
-Cum, iubito, deja din a treia zi?
-Păi mă trezesc dimineața la șase jumate! că de la opt avem ore. (era deja aproape șase seara atunci, ea venise de nici o oră de la școală. Mi-am amintit instant că eu aveam școală de la 8 la 12 în clasa întâi, țin minte exact, că materiile erau desenate într-un orar pe ușa mea de birou. Prin clasa a doua au băgat parcă o zi până la ora 1 și eram extenuată atunci! )
Mâncăm la prânz și apoi, iar ore.
Nu ne mai jucăm deloc.
Mda, ăsta e începutul promițător ca să-i placă unui copil la școală. Și, stai să vezi, iubito, că încă-i bine. Da’ or începe integralele…
Un alt școlar, băiat, e o poveste adevărată. Părinții i-au spus înainte să înceapă școala că e important să învețe, că altfel rămâne neștiutor și prost. L-au pregătit, cum ar veni.
La care el, după primele zile:
-Nu înțeleg 2 chestii la școală: de ce stăm așa de mult și de ce nu avem jucării.
🙂
Iar seara, înainte de culcare, i-a spus mamei pe un ton foarte serios: Mami, eu vreau să rămân prost…
Voia să zică, fericit.
🙁
Later edit: Vești bune pentru toți! Senatul a votat PRO 1 iunie zi liberă, deci proiectul legislativ are șanse reale de a devenit realitate! O zi în plus de joacă :)) Felicitări, Radio Itsybitsy, pentru inițiativă! (Puteți susține proiectul aici)
imagine via Shutterstock, băiat trist printre cărți
Dacă doriți să aflați când scriu, vă invit să urmăriți pagina de facebook a blondelor.
Greta
Eu în clasa I mă duceam la școală cu o păpușă după mine. Una mică, încăpea fără probleme în ghiozdan, alături de abecedar și antipaticul manual de mate. ”Tovarășa” m-a certat cu blândețe pedagogică (sarcasm), că nu se face așa ceva, Greta, de-acum ești mare… După care le-a zis alor mei să-și ia seama și să nu-mi mai dea voie să iau păpușa. Oh, da, bune premise să-mi placă la școală. Not.
Miruna
Deci treaba asta cu “nu e voie cu jucarii” e dintotdeauna.
Cris
Recunosc ca joaca pt noi era in pauza, in scoala generala. Apoi a disparut cu totul. Ba nu, a revenit la liceu cand am avut optional de arte teatrale si ne jucam pe scena in personaje inventate sau citite. Nu cred ca sistemul nostru este cel mai potrivit, atat de incarcat de teme si seriozitate si uitand sa atraga copiii sau sa ii faca sa invete prin joaca.
Miruna
Asa mila mi-a fost de ei…
Simo
Nepoata mea cea mare este in clasa a treia.Peste vara a avut vreo doua caiete de scris.Cam la fel si in vacanta de iarna,cand ar fi trebuit sa se bucure de sarbatori cu parintii,nu de romana si aritmetica.Mie-mi pare mult prea mult pentru niste copilasi si cred ca ii face sa urasca scoala mult prea devreme.
Miruna
pai vezi, de ce s-o urasca? Oare de ce nu intelegem ca e mai importanta joaca decat aritmetica?!
mai
Generatia actuala de copii e compromisa, nu sunt educati, parintii nu se ocupa => viitori cocalari, si bineinteles, cu o floare nu se face primavara. Degeaba iti educi tu copilul sa se poarte frumos, sa nu fie agresiv, daca vine colegul si il bate. Vad mult prea des copii rai, inraiti, care fac rau altora, sau nu le pasa de cei din jur. Nu din lipsa de joaca, ci din cauza ca nu au limite setate.
Pe scurt: materia de umplutura nu trebuie inlocuita cu joaca, ci cu ore de educatie civica, cin locul parintilor care nu isi fac treaba in a-i educa. Nu la modul sa stea nemiscati in banca, ci sa interactioneze, ca un fel de palavrageala cu rost din care sa invete cum sa se poarte, cu teme de discutie.
Miruna
E foarte trista toata treaba asta.
Andreea L.
Da, asa e si la noi. F aglomerat. Fetita mea e in clasa a III-a si de multe ori are teme de week end. Teme pe care nu le facem, pentru ca nici eu nu tai chitante in weekend ci doar la lucru, de luni pana vineri. Trist….de plans chiar..
Miruna
a, iar când vor începe să aibă și teme de făcut, care-i planul? Temele după 5 după-masa?! Sau alea se rezolvă la after school, în sistem obligat-forțat, toți același ritm.
Nina
Cutesn undeva de o fata care vrea sa înființeze o școala la care elevii sa meargă cu drag si sa fie fericiti. I-am povestit copilului Sonia despre asta si a răspuns scurt: daca vreți copii fericiti, nu mai înființati nicio școala!
Miruna
iooooi, dar e evident răspunsul ei! Doar că adulții nu se vor putea gândi niciodată așa.
Miruna
În ultimii ani s-a băgat din ce în ce mai multă materie, inclusiv la clasele mici, și bieții copii au ajuns să aibă lecții peste lecții și un car de teme. Le văd rostul mai încolo, la liceu, când materia e multă și grea și exercițiile sunt vitale pentru fixarea noilor cunoștințe, dar la clasele mici mi se pare sadism pur. 4-5 ore de școală, plus încă vreo 2-3 de teme și lecții (ori la școală, ori acasă). Timpul de joacă unde mai e? Trecerea e prea bruscă pentru ei, de la jucat toată ziua la o oră – două seara dacă nu îi fură somnul (că la școală nu se pune problema de joacă nici în pauzele și așa mici). Așa li se inoculează copiilor o ură față de învățat încă din primare și cu greu le mai schimbi părerea după…
ioana
Sa vezi diferenta de mentalitate, francezii sunt foarte incantati ca plozii lor incep scoala devreme, la 6 ani, de fapt chiar si grupele de gradinita tot scoala le numesc. Eu nu stiu cum sa il feresc pe al meu de asta, ii zic ca merge la copii, nu la gradinita si sper sa il duc la 7 ani la scoala, dar deh
morbo
Eu,daca o sa am copil, n-o sa am alta pretentie in scoala generala decat sa ia media 5 la toate materiile, cu exceptia matematicii, romanei si limbilor straine. Parca doar din astea se da admitere la liceu, nu? Probabil se va strecura si ceva de IT… La restul, daca-i place, sa ia 10, foarte bine, inseamna ca chiar a gasit ce-i place, nu toceste ca cretinul. Daca nu, media 5 e OK. Si asta ca sa nu isi strice si mai mult timp cu scoala daca ar ramane corigent.
Fuck it, suntem familie de intelectuali (cel putin din partea tatalui ar fi si el), nu mai avem nimic de dovedit :))
morbo
Bineinteles, nimic de dovedit in afara de intrarea la un liceu OK, totusi 🙂 de aia la materiile de admitere as avea pretentii mai mari.
In rest, si absente poate sa aiba oricate pana nu-l penalizeaza sistemul. Si o sa ma dau si complice cu profesorii la sedintele cu parintii, dar de fapt cu copilul o sa tin, daca criticile profilor o sa tina de lucrurile pe care am zis aici ca le accept. Nu trebuie sa dam dreptate oamenilor statului in absolut orice, cand e vorba de copiii nostri.
Miruna
Uau, mi-a fost doe de tine! Am verificat data de cinșpe mii de ori. Credeam că visez! :))
morbo
Aoleu, ma simt onorat 🙂
Mai am de citit pe aici,nici in trecere n-am mai prea fost