Pericolul promovării grașilor sub umbrela toleranței

model obez

Ultima chestie care mi-a umplut paharul pe subiect. Contextul e ăsta: “Directoarea radioteleviziunii de stat egiptene a cerut unor prezentatoare sa slabeasca in decurs de o luna. Daca nu vor reusi sa piarda din greutate pana la jumatatea lunii septembrie, crainicele vor fi sanctionate” – zice știrea de aiciEu am citit asta zilele trecute pe acest blog, că la știri nu-s abonată.

Vă rog, citiți și continuarea, ca să intrăm în miezul problemei:

Prezentatoarele vizate nu si-au ascuns nemultumirea. Khadija Khattab, de la postul public Channel 2, ar vrea sa stie in ce fel aspectul sau fizic poate pune probleme telespectatorilor.

Centrul de orientare si sensibilizare a femeilor a sarit in ajutorul crainicelor, solicitand ca radio-televiziunea sa revina asupra deciziei care “incalca drepturile femeilor, precum si Constitutia egipteana.

Cred că ceea ce trăim acum în industria frumuseții-obezității e ceea ce s-a întâmplat în industria tutunului mai demult. Țineți minte cât de mișto erau reclamele de la Malboro cu cowboy-ii și caii ăia frumoși?! Țineți minte, da? Ce se întâmplă acum cu minunatele țigări? Nu mai sunt arătate nici măcar pe rafturile unde sunt vândute, ce să mai apară la televizor!

Știu că acum gândiți că ce, comparăm mere cu pere, dar obezitatea e dovedită ca fiind mult mai dăunătoare decât fumatul. Doi cercetători, economisul Roland Sturm și psihiatrul Kenneth Wells, au examinat și comparat efectele obezității, fumatului, consumului crescut de alcool și al sărăciei asupra sănătății și cheltuielilor medicale. Ce-au aflat: că obezitatea e dracu’ ăl mai negru. Este, citez, corelată cu o creștere masivă de boli cronice și cu cheltuieli medicale semnificativ mai mari. Plus că afectează mai mulți oameni decât fumatul, consumul groaznic de alcool sau sărăcia. (sursa)

Nu văd slăbănogeala pe nicăieri prin statisticile și studiile astea, semn că nu e o epidemie ca obezitatea. Totuși, revistele și creatorii de modă sunt puși la colț fiindcă folosesc modele așchilopate și ”promovează o imagine nesănătoasă a femeii”. Ați înțeles, da? În paralel, aceiași creatori și aceleași reviste apar ridicați în slăvi atunci când publică sau organizează haine și expuneri cu grași. Sunt eu nebună sau sunt două chestii profund antagoniste aici? Păi, ori promovăm sănătatea, ori n-o mai promovăm deloc. Dar măcar să știm și noi, vorba ceea.

Se pare că e cool să defilezi cu grașii pe toate gardurile și să te dai rotund că tu nu discriminezi, că, vai, ce toleranți și open minded și flower power suntem noi. Aduce capital de imagine. Deci, cu cât mai gras, cu atât mai multă imagine.

Să stabilim o chestie: e cool doar fiindcă asta aduce bani, fiindcă e o nișă nouă și o pâine de mâncat. Însă problema e de fond și e foarte serioasă: a fi gras nu este o chestie lăudabilă. Nu este ceva aspirațional. Oricât de political corecți am fi. Și eu am prieteni care sunt mai plinuți, mai mult sau mai puțin grași. Eu însămi m-am simțit așa în unele perioade-albastre, de-am ratat petreceri memorabile, distracții la ștrand, ba chiar și o iubire am ratat din cauză că nu lăsam pe nimeni să-mi intre pe sub piele. Mi-era frică de ce-ar fi găsit pe-acolo. În fine, întotdeauna mi-am dorit să fiu o slăbănoagă, deși întotdeauna mi-a plăcut ciocolata și aveam să înțeleg mult mai târziu că una nu se pupă cu alta.

Resemnarea, dragii mei, e următorul sentiment după ce te uiți la pagina cu modele XXL și leșini de admirație. Fiindcă, vedeți, totul e în mintea noastră. Cele 30 de kg în plus nu apar peste noapte. Însă mintea asta vicleană și nenorocita de resemnare ne determină să le acceptăm cu fiecare nasture care nu se mai încheie la pantaloni, până într-o zi, când nici pe-o mână nu te mai încap. Ăsta e efectul nociv pe care promovarea obezității îl are la consumatorul final.

Acum că am stabilit că e greșit să încurajăm obezitatea, să ne relaxăm un pic și să ne îndreptăm atenția spre alt adevăr: nu trebuie să fim toți ca trași prin inel. Tu cum îți câștigi pâinea? Unu’ ești medic, altu’ ești profesor, altu’ corporatist. Bun. Deci nu îți câștigi pâinea cu imaginea ta, cu pătrățelele abdomenului tău și obrajii supți pe sub tâmple. Nu ești fotomodel, nu ești prezentator tv, nu ești Andreea Raicu. Deci, ești liber să te relaxezi. Nu înseamnă deloc că acum n-ai decât să te înfunzi cu ciocolată (pot eu recomanda una bună-bună) și să nu-ți miști fundul de la seriale tot weekend-ul, dar nici nu are nimeni pretenția de la tine să fii ca gata fotoșopat. Adică, unii oameni fac bani cu capul, alții cu mâinile, unii cu fața, alții cu fundul. Fiecare să investească acolo, de unde știe să-și scoată profit. Asta, ținând cont că granița dintre ”relaxat” și ”obez” nu e fină deloc și n-are nici o legătură cu povestea aia despre ”cum te simți în pielea ta”. Plus, în sănătate merită oricând investit.

Trăim într-o societate tulburată, care nu-și mai înțelege propriile principii și transmite mesaje paradoxale.

Mi-aș dori să nu luați acest articol personal, ca să ne ridicăm deasupra numărului nostru de kilograme. Nu asta ne definește ca oameni, ca valoare, ca buni profesioniști. Mi-aș dori să înțelegeți că nu critic persoanele obeze, ci pe cele care profită de epidemia obezității. Ea există fie că ne place sau nu. Mulți oameni suferă din cauza asta și nu numai fizic. Vă las cu un articol care mi-a plăcut mult, e scris dintr-o perspectivă de ținut minte: ”Sunt grasă, dar măcar am țâțe nu e deloc amuzant”.

p.s. Legat de cazul crainicelor din introducere, mi se pare un abuz să li se pună așa ceva în vedere (dacă nu e stipulat în contractul de angajare, pe care l-au semnat cu cele 50 de kilograme ale lor). Mai ales faza cu ”să slăbească într-o lună” mă enervează cumplit. No pressure, dă-i cu sănătatea. Că, precis la asta se gândea și directoarea, nu-i așa?

imagine via shutterstock, model obez

Dacă doriți să aflați când scriu, vă invit să urmăriți pagina de facebook a blondelor.

Articolul anterior

Revenirea în România: avantajele continuă

Articolul următor

Povestea lui Zolty și bannerele (ne)vândute în scop caritabil

47 Comentarii

  1. Marlanel

    Ciocolata aia buna – buna ? Un link, ceva, sa balim si noi cititorii ?

  2. Eu cred ca pericolul de care vorbesti e butic cu dulciuri din fiecare scoala, reclamele la “dulciuri sanatoase cu mult lapte/cu fructe”, meniul “pentru copii” cu snitel si cartofi prajiti, lipsa sportului in scoala si in afara lui, lipsa medicinei preventive. A arata “grasi” in orice context, fie reclame, pictoriale, emisiuni, orice altceva, e la fel cu a arata femei/barbati/albi/negri/slabi/inalti/scunzi.. Adica oameni. Nu promovezi nimic.
    Doar ii arati. Si asta e bine, traim intr-o lume diversa chiar daca nu suntem toti sanatosi. Slabiti, desigur, dar pana atunci, iata haine pentru voi ca sa va exprimati stilul si personalitatea!

    • Buticul cu dulciuri din scoala si genul de reclama “margarina imbunatatita cu vitamine pentru copii” ar trebui scoase in afara legii, dupa parerea mea. Facem o petitie?

  3. Carmen

    N-am văzut nicăieri atenționări pentru pericolele pe care le aduce obezitatea. Mă refer în media, nicăieri. Nicio emisiune sau măcar atenționare pentru cât de benefică este mișcarea.
    Eu am loc de grași și de grăsuți, n-o să mă apuc să țin morală nimănui dar este un aspect bun de luat în seamă mai ales de supraponderalii care afirmă că se simt bine în pielea lor (desigur).
    Bine, nu vrei să fii silfidă, nici nu ai cum la conformația ta osoasă, poate, dar când diabetul și bolile cardiovasculare pândesc după colț, ce faci?
    Am citit acum ceva vreme pe un blog despre o tipă de peste 50 ani cu peste 100 kg. Medicul i-a recomandat să slăbească și cum nu s-a întâmplat și colesterolul atinsese cote alarmante, i-a prescris medicamente pentru scăderea lui. Ce face posesoarea blogului, prietenă cu individa: îi aruncă medicamentele, nu lua prostiile astea că nu-ti fac bine, cine știe ce avantaje a primit medicul ca să ți le prescrie, mai bine ti-ar fi spus cum să slăbești (medicul de familie și cardiologul nu sunt nutritionisti).Bine, zic, dar rubiconda își va continua stilul de viață, dacă face un AVC o vei șterge tu la fund? I-ai aruncat medicamentele și…?
    Multe de spus aici.
    Nu, nu sunt pentru discriminarea supraponderalilor nici nu mă zgârie pe retină daca-i văd dar este un semnal de alarmă.
    Voi vă aduceți aminte, când eram copii, ce rari erau copiii grăsuți în școală? Poate unul în clasă. Anul ăsta m-am speriat când am văzut poze de la absolviri de clase a 8-a și a 12-a.

    …ăăă…spuneai ceva de o ciocolată?

    • Auleu, asta cu medicamentele e grozava! Asa imi place cand toata lumea stie ce e mai bine pentru tine!
      Cat despre campanii din astea, sunt multe pro-miscare, anti zahar si grasimi. La un moment dat, rula pe tv ca se recomanda 30 min de miscare zilnic. Stiu, fiindca eram in perioada cand ma uitam la seriale pedaland pe bicicleta.

  4. Butterfly

    E un subiect foarte delicat. Nu sunt de acord cu promovarea obezității dar nici promovarea anemicelor de fotomodele. Da, se vede frumos, însă din cand in cand as arata hainele creatorilor de moda si pe un corp normal, cu putina burtica, cu putina celulita, etc. Hainele alea sunt de multe ori făcute pentru persoane slabe. Obezitatea e o boala, ca si bulimia, si altele, si da, nu mi se pare ok sa fie promovată. Însă un prim pas este sa fie acceptata si apoi ajutata sa dispară. Ma tem ca nici slabanoagele nu au o motivatie prea sănătoasa, având in vedere ca multe pitipoance stau slabe pentru a bucura ochii burtosilor si nicidecum nu se respecta suficient de mult pentru a fi ele frumoase si sănătoase pentru ele însuși.

    • A fi slab e mai putin nesanatos decat a fi gras. Adica, organismul face fata mai usor situatiei. Sunt perfect de acord ca acesti oameni (anorexici, obezi, bulimici, etc) au nevoie de sprijin psihologic pentru a-i ajuta. Nu cred ca revistele astea o fac.

  5. Andreea

    Când am început scoala de ciocolatier profesorii ne-au spus sa fim atenti ca in media elevii iau intre 7-10 kg in cei 2 ani de scoală. Nu i-am crezut si la terminarea scolii m-am trezit cu 5kg in plus. Nu ca prin minune si cu ajutorulpralinelor pe care le gustam. Câteodată imi spun ca la cat ador ciocolata mi-am ales gresit meseria. Sunt toata ziua înconjurată de ciocolată.
    Si încă ceva: In septembrie ajung in București undeva pe 20 septembrie asa ca poate ne vedem ca trebuie neapărat sa gusti ciocolata pe care o fac. Am nevoie de păreri sa stiu daca ma lansez intr-un atelier in București.

  6. Credeam ca sunt singurul care vede obsezitatea ca pe o problema. In ultima vreme vad tot mai multe persoane supraponderale, culmea, chiar minori, dar nu in sala de sport sau alergand prin parc, ci cu inghetata in mana pe strada. Nu cred ca fac deloc miscare, alimenteaza “bagajul de grasime” cu noi depunderi, si in loc sa se gandeasca la sanatatea lor, isi ineaca amarul tot in mancare si dulciuri. Oamenii sunt tot mai comozi in ziua de astazi, nu mai vor sa faca sport, se deplaseaza doar cu masina, au dat bicicleta normala pe cea electrica si tot asa. Cel mai grav lucru este ca nu constientieaza ceea ce li se intampla.

  7. Bibi

    Pericolul cu promovareca exclusiv a slabanoagelor e ca ajungi totusi sa creezi niste modele si așteptări nerealiste pt unii. Nu mi se pare ok sa ajung sa ma urasc ca am ramas cu 10 kg post bebe. Sigur, le voi da jos pana la urma, dar pana imi gasesc eu resortul intern sa fac asta, nu mai bine ma simt impacata cu mine? E adevarat ca organismul uman nu e facut pentru obezitate. Dar asta nu inseamna ca oamenii plinuti sau grasi nu ar trebui “promovati”.

    • Tocmai asta zic, nici una dintre extreme nu face bine nici la trup si nici la suflet. Eu cred ca, pentru a pierde sau castiga niste kg, prima conditie e sa fii tu ok in mintea ta.
      Cat despre femeile care tocmai au nascut, cred ca ele au o scuza buna 😉 ei, nu daca au nascut acum 15 ani :))

  8. Amy

    Eu cred ca nimeni din ceea ce este urat nu ar trebui promovat, fie ca vorbim de obezitate sau anorexie. De ce sa promovezi o persoana grasa? Ofera vreun exemplu? Ar putea da sfaturi cuiva “cum sa ajungi sa arati ca o purcica”?? Nu am dimensiunile perfecte, intotdeauna e loc de mai bine, dar nu sunt ipocrita si chiar cred ca ar fi mult mai ok daca la 1.60 inaltimea pe care eu am, as avea 55 kg in loc de 60. N-ai cum sa te simti bine-n pielea ta cand ai 100 de kg, serios, cine spune asta, minte!

    • Mi-as dori sa ne ferim de etichetele astea gen “anorexicele sunt urate”, fiindca acolo e chiar o problema de body image la nivel psihologic si nu le facem nici un bine vorbind asa. Cred ca ceea ce vrei sa spui e fundamental corect, doar ca te referi ca e nesanatos, nu urat 🙂

      • Amy

        Eu nu ma refer la persoanele anorexice care sunt asa pentru ca au o problema, ci la fetele alea care apar la TV si spun “vai ce grasa sunt, am 35 de kg, dar parca tot asmai slabi”, deci cele care se infometeaza si slabesc intentionat! Mi-aduc aminte ca o vazusem in urma cu cativa ani pe Dragusanca la Tv, spunand ca ea niciodata n-o sa se vada suficient de slaba, desi era atat de slaba (si este in continuare) incat i se vedeau doar oasele acoperite de piele.

        • da, nici astea nu sunt ok, dar, atâta vreme cât nu e o boală psihică și nu prezintă alte riscuri de sănătate, nu văd problema. Deși că tot ai zis de Bianca, ea a și declarat la tv că suferă de niște probleme de sănătate.

  9. Amy

    Nimic* am vrut sa scriu la inceput, scuze.

  10. Cristina

    Ca om care m-am luptat toata viata mea cu kilogramele in plus (de la vreo 10 ani pana la 27 de ani), atingand maximul la 110 kg, acum fiind normoponderala pentru varsta si greutatea mea, pot spune cu mana pe inima cu asta cu promovarea grasilor e chiar un lucru bun. Gandeste-te ca majoritatea obezilor (dar mai ales femeile) sunt redusi la numarul de kilograme care-l poarta si cam atat. Adica poti sa faci aia si ailalta, dar uite esti gras, de parca toata fiinta ta este anulata de straturile de grasime pe care le porti.
    Eu chiar ma bucur de toata miscarea asta de “body positivity”, o simt ca o incercare de a ne face sa privim cu persoanele obeze cu mai multa bunavointa si fara atata dispret. Ca dispretul e cel mai enervant si dureros. Chiar credeti ca un obez nu stie ca e obez?
    Incearca sa urmaresti #Fatsidestories pe twitter

    • Sunt curioasa daca ai citit articolul la care am pus link la final?
      Si felicitari pentru normoponderalitate! Cred ca e una dintre cele mai grozave batalii de castigat! Fiindca se duce in fiecare zi.

  11. Maddy

    de cand cu social media am descoperit tot felul de nise dubioase (eu ma uit mult pe instagram) printre care si tipe grase care prezinta machiaj si moda, care parca toate au izvorat din mama lor, Tess Holiday, un exeponent vocal al genului. o alta nisa dubioasa pe care o urmaresc sunt barbatii care se machiaza (skelotim e tare simpatic) dar sa nu devin offtopic.
    legat de promovarea obezitatii, cred ca unii oameni pur si simplu au incercat sa slabeasca si nu au reusit, asa ca fac tot posibilul sa prezinte pozitiv o situatie negativa. femeile astea se lauda unele pe altele, s`au strans intr`un grup prin social media si se simt bine asa. sincer, decat sa stii ca`s niste oameni care isi taie venele si plang ca au 130+ kg si nu pot slabi din N motive, nu mai bine ai un grup de oameni veseli care s`au impacat cu corpul lor si cumpara si consuma fashion si machiaj ca si restul lumii?
    si aici am ajuns la concluzie, oamenii fericiti cheltuie pe ei mai multi bani si nici un brand nu ar vrea sa supere o comunitate destul de mare care are putere de cumparare.
    eu nu pot sa`mi dau cu parerea despre grasi si grase, nu as vrea sa ajung asa si am grija de mine sa ma mentin; dar pot sa`mi imaginez ca nu e placut sa fii prins intr`o bula de grasime, sa te misti greu, sa`ti gasesti greu haine, sa rada altii de tine, sa te judece cand intri si tu ca omu` la mcdonalds sa`ti iei un burger, etc.

    • pfff, mă face să-mi amintesc de grupurile de anorexice de pe net și site-urile cu thinspiration, care au fost interzise la un moment dat, tocmai fiindcă încurajau niște chestii care duceau la moartea acelor fete. Se încurajau una pe alta la niște gesturi oribile, gen să mănânce vată, ca să li se umfle în stomac, era ceva.. am scris un articol mai demult despre asta. Și obezitatea e omorâtoare, doar că prin căi mai indirecte și-atunci pare mai puțin tragic. Dar oare chiar e?
      Eu înțeleg ce zici și ai dreptate, deși cred că ar fi mult mai fericiți cu mai puține kilograme. Fericirea asta declarată, de la 100 kg în sus (zic și eu) e așa, de fațadă. Uite, eu nu simt nevoia de la cele câteva kg în plus ale mele să intru în vreun grup pe facebook, să-mi declar fericirea legată de imaginea mea corporală. De asta zic, că eu nu prea îi cred.
      Și da, exact cum zici: tot despre bani e vorba.

      • Maddy

        de acord, ambele extreme sunt nesanatoase!
        totusi, spre deosebire de anorexie, cred ca la un moment in viata orice om poate deveni gras (dupa nastere, o depresie, o boala care limiteaza mobilitatea, probleme hormonale, program prost, macare fast food si zero timp pentru miscare, etc) si de aia nu sunt asa pornita sa judec. poate nu toti grasii se trezesc la 8 dimineata ca sa prinda zi-lumina de mancat.
        din ce am vazut eu pe net, grupurile de grase nu se incurajeaza sa manance cat mai mult, ci arata ca pot sa fie imbracate frumos, machiate si coafate in ciuda greutatii. de ex. ioana dumitrache, care a avut parte de un bully`ing urat acum o luna, e o persoana talentata in ale machiajului, propune niste tinute potrivite pt. greutate mare la ea pe blog si in paralel chiar se chinuie sa slabeasca (o vad pe instagram). cand esti in asa situatie te ajuta sa vezi pe cineva care incearca si reuseste.

        • Amy

          De Ioana Dumitrache imi place si mie pentru ambitia pe care o are, dar si pentru talentul ei. Fata asta chiar e artista!

        • tocmai. Ioana e o tipă care a reușit să slăbească și a făcut public procesul acesta. Nu știu cum se înțelege mesajul ei, dar mă îndoiesc că ea promovează obezitatea.

  12. Rox

    Let them be fat… Fiecare om, fie ca se înscrie categoria gras sau slab, are oricum o nemulțumire legată de aspectul fizic.
    Nu e corect sa arătam cu degetul: uite ce picioare ca niste stixuri are aia/ uite ce umflat slăninos e ala.
    Trebuie promovată moderația.
    Acum ca fiecare metabolism funcționează relativ diferit, e alta poveste. Poate eu puteam la un moment dat, sa devorez o tableta întreaga de ciocolata pe zi si sa nu se vadă, insa de la o vreme, ma gandesc de doua ori inainte sa cumpar ciocolata pentru ca stiu ca nu m-as putea abține si s-ar vedea(pe la solduri, mai ales).
    Da, e oribil sa impui cuiva sa slăbească chiar si un kilogram intr-o luna.

    • Let them be fat e foarte diferit de let’s be proud to be fat, eu doar asta zic.
      Cât despre directoarea acestei televiziuni egiptene, ea precis vrea țîțe și cur pe sticlă, pentru că trăim zile în care e mai important cum arăți decât ceea ce spui.

  13. Ooo yeeeei, in sfarsit cineva o spune, direct, in online, nu stii cat ma bucur.
    Cat despre crainice…e doar un job, il pot schimba oricand daca nu li se mai potriveste noua fisa a postului, este la fel ca in oricare alt job, ti se pune in vedere sa capeti abilitatile x pana luna viitoare, te conformezi sau ba 😉 este doar realitatea in care traim.
    Iar articolul este suuuuper, nu stiu daca nimeni nu se gandea sau nimeni nu avea curajul sa scrie.

  14. Mereu mi s-a parut ca tot conceptul asta de body positivity are dezavantajul de a face anumite persoane sa isi spuna ca sunt ok indiferent de greutate, uitand sa se gandeasca la sanatate. O miscare care sa promoveze un stil de viata sanatos ar fi mult mai buna, pentru ca, oricat am incerca sa fim politically correct, adevarul e ca anumite greutati nu sunt deloc sanatoase si nu ar trebui incurajate.

    • mișcări din astea sunt grămezi, doar că slăbiciunea umană și publicitatea industriei alimentare sunt mult mai puternice.

  15. Ela

    Un document in care se demonteaza mituri legate de obezitate scris de o doamna care fara indoiala a citit mai multe studii decat noi toti pe subiect:
    http://lindabacon.org/HAESbook/pdf_files/HAES_Manifesto.pdf

    Un articol care zice lucrurile mai dur, dar le pune bine in perspectiva (statistic ai mai multe sanse sa fii impuscat in cap si sa supravietuiesti decat sa slabesti si sa te mentii pe termen lung). http://www.cracked.com/quick-fixes/fat-officially-incurable-according-to-science/

    Un clip despre cum incercarile de a slabi (incurajate cu bune intentii de toata lumea), si numite foarte pe larg diete, dezechilibreaza de fapt organismul conducand la obezitate.
    https://www.ted.com/talks/sandra_aamodt_why_dieting_doesn_t_usually_work?language=en
    (din clip: de la teama de a ajunge gras 80% din fetitele din America au incercat sa slabeasca -> ceea ce de fapt e predictor pentru obezitate)

    Si ar mai fi, dar informatia devine redundanta: nu se poate slabi, ce ne ingrasa e fat shaming-ul, solutia e preventia si toleranta..
    http://www.slate.com/articles/health_and_science/medical_examiner/2015/03/diets_do_not_work_the_thin_evidence_that_losing_weight_makes_you_healthier.html

    Ideea e ca nu de la profituri a plecat, promovarea grasilor si toleranta sunt benefice, chiar daca sunt niste lucruri contraintuitive – asa e de multe ori stiinta.

    • Uau, multumesc pentru link-uri!

      • Tabasco

        Ce grețoasă ești ,miștocară de 2 bani,faci caterincă de oameni și ai impresia că le știi pe toate ..Cum ți-a dat Ela replică ,ai luat-o imediat în tărbacă ..Ți-am frunzărit salata de blog ,trebuia să se numească “Şi blondele se hândesc” :)))…Bine zicea Nicolae Steinhardt”Cînd un om reuşeşte să facă ceva ce i-a solicitat mult efort, în el începe să lucreze trufia.
        Cel ce slăbeşte, se uită cu dispreţ la graşi, iar cel ce s-a lăsat de fumat răsuceşte nasul dispreţuitor cînd altul se bălăceşte, încă, în viciul său.Slăbeşte, bucură-te şi taci! Lasă-te de fumat, bucură-te şi taci! Curăţă ograda ta, bucură-te de curăţenie şi lasă gunoiul vecinului acolo unde vecinul însuşi l-a pus. Căci între vecin şi gunoiul din curte există o relaţie ascunsă, nişte emoţii pe care nu le cunoşti, sentimente pe care nu le vei bănui vreodată şi cauze ce vor rămîne, poate, pentru totdeauna ascunse minţii şi inimii tale.
        Între omul gras şi grăsimea sa există o relaţie ascunsă. O înţelegere. Un secret. Un sentiment neînţeles. O emoţie neconsumată. O dragoste respinsă. Grăsimea este profesorul grasului. Viciul este profesorul viciosului. Şi, în viaţa noastră nu există profesori mai severi decît viciile şi incapacităţle noastre..”…Să te rogi să nu ajungi obeză ,sau cineva drag ţie să treacă prin asta si să nu poţi să-l ajuţi ,să-l vezi cum se auto-distruge și să nu poţi face nimic…Toate aerele astea de superioritate pe care ţi le dai acum ,te vor costa într-o bună zi ,și sper sincer ca atunci să-ţi amintești cum, cândva ţi-ai râs de alţii ,de slăbiciunea lor și de boala lor …Din cauza celor ca tine,voi, cei superficiali si ignoranţi, oamenii obezi nu mai vor sa iasa din casă ,sunt stigmatizaţi ,se simt oribil au tentative de suicid pentru că sunt bătaia de joc a societăţii ,pentru că această societate e clădită după niște tipare aberante !Când merg la sală să slăbească sunt ţinta ironiilor și glumelor de căcat gen:”asta cu echilibrul imi aminteste de o gluma: I am o a balanced diet, I hold a cookie in each hand”.Toate răutăţile astea gratuite, fac dintr-un om obez și labil emoţional o victimă sigură !Ştii ce ucide ,nu Mc Donalds ci răutatea din tine și a celor ca tine ..Mă întrebam într-o zi de unde știu copiii să spună că X sau Y e gras/ă..Şi am realizat că, cei care le strica sufletul pur și gândirea inocentă sunt părinții ca tine ..Nu se vrea promovarea unui stil de viață nesănătos,madam Miruna,care interpretezi situaţia după cum ţi se scoală ,ci se vrea promovarea unei dorințe de a trăi ,pentru că până la urmă și obezul e om ,ca și tine ,care dorește să muncească ,să se îmbrace ,să se distreze,să aibă o relaţie ,copii etc..Dacă ești obez ,asta nu înseamnă că ai ciumă sau că ai murit, ci înseamnă că ai dreptul la o luptă dreaptă cu demonii din tine, pentru că e suficient de câte lupte duce cu societatea și cu viaţa de zi cu zi.Lupta pe care o pierde din start e lupta cu sine însuși, din cauză că nimeni nu dorește să-l susţină și să aprecieze efortul pe care-l face pentru a se îndrepta .Voi când vedeţi un om la pământ, îi mai daţi un şut să nu care cumva să se ridice …”Trufia şi dispreţul faţă de semeni generează lipsa dorinţei de a trăi, sentimentul pierderii sensului vieţii”,cam asta simte un obez,pentru el mâncarea ,şi cei patru pereţi sunt combustibilul pentru încă o zi din care scapă cu viaţă ,din cauza asta e nevoie de promovarea toleranţei vis-a-vis de obezi,pentru ca obezul detestat de tine să iasă din carapacea sa ,să prindă curaj și să-și trezească voinţa si dorinţa de a trăi pentru a se însănătoși,și evident pentru a slăbi.În sfârșit,să poţi schimba mentalitatea cuiva, e ca escaladarea munţilor in sandale cu toc ;)) așa că mă opresc aici…yep that’s all folks!

  16. Oof… nu cred ca e vorba de o promovare. Este acceptare, adaptarea la o realitate- da, alimentatia e problema principala (sportul e un adjuvant nesemnificativ in reducerea nr de kg), impreuna cu lipsa unei educatii nutritionale a parintilor (capitalul de adipocite se formeaza in primii ani de viata, un copil grasut va avea de suferit ca adult). Copilul poate fi ferit, indrumat, etc. Un adult grasut, presat sa slabeasca, poate ceda si ajunge sa se confrunte cu probleme mai mari pe alte fronturi. Deci, poate ca un grasut optimist, echilibrat e mai de dorit decat unul cu probleme psihice.

  17. Ce mi se pare ciudat e că în ciuda miilor de articole scrise peste tot în lume pe această temă, a avertismentelor medicilor sau a sfaturilor nutriționiștilor, numărul persoanelor obeze e în continuă creștere. Ceea ce ar însemna că abordarea aceasta e total ineficientă. Și asta fiindcă, se pare, societatea (sau mai degrabă interesele economice) încearcă să remedieze doar efectele și nu să elimine cauzele.

    • Si in ciuda tuturor produselor low fat.
      Nu pot face ei atata campanie, cat putem noi manca cu gura si șede cu fundul

  18. În sfârșit cineva spune public si argumentat un lucru care și mie mi se pare exagerat. Bravo, Miruna! Extremele nu sunt bune, clar. Asociez treaba asta cu politically correct într-o anumită măsură. Principiul nu merge întotdeauna.
    Mă oripilam de dimensiunile femeilor în Scoția, dar mi se pare dureros că România se îndreaptă într-acolo. Spațiul public ne inoculeaza ideea că trebuie să fim ok cu noi. Sigur,să fim ok,dar și să realizăm niște lucruri, să ne mișcăm fundul și să încercăm să ne mai și abținem când e gr(o)asă. De la cartofi cu ceafă, MC, KFC, kilograme de înghețată toate băgate în colanți și tricouri mulate.

  19. Tabasco

    Ce grețoasă ești Miruna ,miștocară de 2 bani,faci caterincă de oameni și ai impresia că le știi pe toate ..Cum ți-a dat Ela replică ,ai luat-o imediat în tărbacă ..Ți-am frunzărit salata de blog ,trebuia să se numească “Şi blondele se hândesc” :)))…Bine zicea Nicolae Steinhardt”Cînd un om reuşeşte să facă ceva ce i-a solicitat mult efort, în el începe să lucreze trufia.
    Cel ce slăbeşte, se uită cu dispreţ la graşi, iar cel ce s-a lăsat de fumat răsuceşte nasul dispreţuitor cînd altul se bălăceşte, încă, în viciul său.Slăbeşte, bucură-te şi taci! Lasă-te de fumat, bucură-te şi taci! Curăţă ograda ta, bucură-te de curăţenie şi lasă gunoiul vecinului acolo unde vecinul însuşi l-a pus. Căci între vecin şi gunoiul din curte există o relaţie ascunsă, nişte emoţii pe care nu le cunoşti, sentimente pe care nu le vei bănui vreodată şi cauze ce vor rămîne, poate, pentru totdeauna ascunse minţii şi inimii tale.
    Între omul gras şi grăsimea sa există o relaţie ascunsă. O înţelegere. Un secret. Un sentiment neînţeles. O emoţie neconsumată. O dragoste respinsă. Grăsimea este profesorul grasului. Viciul este profesorul viciosului. Şi, în viaţa noastră nu există profesori mai severi decît viciile şi incapacităţle noastre..”…Să te rogi să nu ajungi obeză ,sau cineva drag ţie să treacă prin asta si să nu poţi să-l ajuţi ,să-l vezi cum se auto-distruge și să nu poţi face nimic…Toate aerele astea de superioritate pe care ţi le dai acum ,te vor costa într-o bună zi ,și sper sincer ca atunci să-ţi amintești cum, cândva ţi-ai râs de alţii ,de slăbiciunea lor și de boala lor …Din cauza celor ca tine,voi, cei superficiali si ignoranţi, oamenii obezi nu mai vor sa iasa din casă ,sunt stigmatizaţi ,se simt oribil au tentative de suicid pentru că sunt bătaia de joc a societăţii ,pentru că această societate e clădită după niște tipare aberante !Când merg la sală să slăbească sunt ţinta ironiilor și glumelor de căcat gen:”asta cu echilibrul imi aminteste de o gluma: I am o a balanced diet, I hold a cookie in each hand”.Toate răutăţile astea gratuite, fac dintr-un om obez și labil emoţional o victimă sigură !Ştii ce ucide ,nu Mc Donalds ci răutatea din tine și a celor ca tine ..Mă întrebam într-o zi de unde știu copiii să spună că X sau Y e gras/ă..Şi am realizat că, cei care le strica sufletul pur și gândirea inocentă sunt părinții ca tine ..Nu se vrea promovarea unui stil de viață nesănătos,madam Miruna,care interpretezi situaţia după cum ţi se scoală ,ci se vrea promovarea unei dorințe de a trăi ,pentru că până la urmă și obezul e om ,ca și tine ,care dorește să muncească ,să se îmbrace ,să se distreze,să aibă o relaţie ,copii etc..Dacă ești obez ,asta nu înseamnă că ai ciumă sau că ai murit, ci înseamnă că ai dreptul la o luptă dreaptă cu demonii din tine, pentru că e suficient de câte lupte duce cu societatea și cu viaţa de zi cu zi.Lupta pe care o pierde din start e lupta cu sine însuși, din cauză că nimeni nu dorește să-l susţină și să aprecieze efortul pe care-l face pentru a se îndrepta .Voi când vedeţi un om la pământ, îi mai daţi un şut să nu care cumva să se ridice …”Trufia şi dispreţul faţă de semeni generează lipsa dorinţei de a trăi, sentimentul pierderii sensului vieţii”,cam asta simte un obez,pentru el mâncarea ,şi cei patru pereţi sunt combustibilul pentru încă o zi din care scapă cu viaţă ,din cauza asta e nevoie de promovarea toleranţei vis-a-vis de obezi,pentru ca obezul detestat de tine să iasă din carapacea sa ,să prindă curaj și să-și trezească voinţa si dorinţa de a trăi pentru a se însănătoși,și evident pentru a slăbi.În sfârșit,să poţi schimba mentalitatea cuiva, e ca escaladarea munţilor in sandale cu toc ;)) așa că mă opresc aici…yep that’s all folks!

    • Tabasco, imi dau seama din comentariul tau, ca exista multa suferinta in spatele lui. Si nu cred ca ai frunzarit pe unde trebuie, fiindca eu insami am suferit groaznic din cauza kilogramelor, am scris si intr-o carte despre asta. Insa, desigur, e mult mai simplu sa iti versi amarul pe mine, in loc sa cercetezi un pic. Inteleg ca de asta ai avut nevoie, ba chiar mi-ai trimis comentariul de doua ori. Spune-mi acum, cu ce te pot ajuta?

  20. Alina

    Dragelor, traim in societatea in care daca esti “zlaba” nu ai ce manca! Intr-o societate bazata pe consum, bagi in tine fara limita si dai vina pe glanda “toroida”, doar nu toti sunt medici sa se “preceapa”. Daca e groasa treaba cu corasonu’ bagi o pastila minune si gata. Noi sa fim sanatosi, dar atentie Boss, sa fie cu de toate!

Leave a Reply

© 2007-2022 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 230 queries in 0.208 s