Despre articolele acestui blog și planuri de viitor

 

mama laptop bebelus

După săptămâna minunată în care am dormit adunat vreo 20 de ore și în care mi-a fost extraordinar de greu să țin pasul și cu spălatul pe dinți, apăi cu scrisul pe blog, am decis că e musai să am o rezervă de articole pentru zile și nopți din astea albe. Idei am grămezi, ele dansează în mintea mea ținându-se de mână, doar mi-aș dori mai mult timp să le pun pe hârtie, pe blog, pe telefon, pe oriunde ar fi.

Scriu de drag, scriu de bucurie, scriu din lipsă de încredere în mine și-n oameni. Iar atunci când revin pe blog, zău că mă simt mai iubită (chiar și atunci când mă certați), mai înțeleasă (chiar și atunci când mă îndemnați să mai și las bebelușul adorabil din brațe). Faith in humanity restored. Mi se întâmplă cu fiecare articol postat, la care dumneavoastră reacționați, cu ouă și roșii uneori, cu îmbrățișări calde de cele mai multe ori. Aici e un fel de casă a mea virtuală, cum zicea Andressa acum câteva zile. E un cămin care m-a primit cu mult mai multă iubire decât meritam și cu mult mai multă iubire decât mai credeam că există pe lume, în medii din astea virtuale de blog.

Vreau să împărtășesc cu dumneavoastră planurile mele de viitor. Îmi e dor de pacienți și îi visez noaptea (nu am coșmaruri, culmea, acum visez că iau amprente, șlefuiesc dinți fără speranță, găsesc canale bine ascunse și zâmbete visez. Multe zâmbete de pacienți fericiți. De asta mi-o fi dor, n-am mai visat scuipaturi de-o vreme.) Însă, momentan aș mai sta cu fiul meu acasă un timp. Financiar ne descurcăm deocamdată, deși orice ban pe care-l primești și nu-l dai e binevenit.

Prioritatea mea e Tudor. Vedeți, eu cred că un copil are nevoie de părintele lui exact cum o floare are nevoie de soare ca să crească.

Aș vrea să-i fiu aproape cât mai mult timp, știu că așa ceva e posibil. Sunt conștientă de cât de mare e grămada asta de noroc, știu că foarte mulți părinți și-ar dori la fel, dar nu se poate din varii motive. Aș fi fost în fix aceeași situație, dacă aș fi fost în Anglia. Acolo, concediul de maternitate (ante și postnatal la un loc) e de 6 luni fixe, aviz fericitelor mame românce! Iar eu ar fi trebuit să mă întorc la 4 luni după nașterea lui, fiindcă am plecat în concediu când eram însărcinată în 7 luni și jumătate și totul se cumulează. Da, ar fi trebuit să-l dau la creșă, la 4 luni! Când încă nici nu stătea în fund și nici nu mă recunoștea prea bine. Spun asta doar ca să înțelegeți că îmi dau seama exact de ceea ce vorbim și facem aici.

Pe de altă parte, vreau să îi ofer o lumină caldă, veselă, senină. Vreau să-i fiu un soare pe un cer fără nori. Iar pentru asta, am eu totuși nevoie să simt că fac ceva. Altceva, adică.

Nu mă înțelegeți greșit, viața printre gângureli și scutece are un farmec aparte, sunt perfect conștientă că e un miracol fiecare zi, însă eu nu sunt una dintre acele mame căreia îi ajung satisfacțiile domestice, nu că ar fi ceva rău în asta. Mi-aș dori și eu să fiu complet dedicată, să fiu 100% acolo, zi și noapte, să nu mai am nevoi personale, intelectuale, de nici o culoare. Dar realitatea mea e alta, oricât de mamă-perfectă m-ați bănui.

Sunt genul care are nevoie de afirmări, de confirmări și alte feluri de satisfacții. Sunt genul care caută aprobări și validări în afara familiei. Sunt genul care are nevoie să se simtă utilă într-un fel sau altul, indiferent că e o vorbă pe blog, un sfat din experiență, o șuviță de blonzime.

De când m-am reapucat de scris mai organizat, sunt 3 luni exacte, blogul s-a reactivat foarte bine. Am primit multe propuneri de campanii (chiar și peste vară, în luna august, perioadă de concedii, când lumea e mai mult la mare decât pe net). Pe unele le-am acceptat, câteva au intrat deja, altele urmează. Campaniile sunt atunci când cineva își dorește ca eu să scriu despre produsul său. Acesta poate fi un serviciu, un alt site, un magazin ori un produs în sine. Și acest cineva practic plătește un loc între articolele mele, un timp pe care-l petrec documentându-mă despre ce urmează să scriu. Vă asigur că niciodată nu voi recomanda un produs fără să-l testez, că niciodată nu voi promova margarina pentru copii, că întotdeauna voi comunica cinstit și onest și deschis. Atât că mă pricep eu și atât cât mă duce mintea. Asta am făcut de când am început blogul, cred că am un renume curat. O să vă ofer mereu părerea mea, împărtășesc cu drag din experiența mea, amintindu-vă că pot fi diferite de părerile și experiențele dumneavoastră. O să vă încurajez de fiecare dată să vă documentați în regim propriu, să căutați, să nu credeți tot ce citiți (oricine poate scrie orice prostie zilele astea, vedeți să nu pățim ceva dintr-o greșeală de tipar), să trageți singuri concluziile și să luați singuri deciziile. Puterea unei comunități constă și în asumarea responsabilității, eu asta am văzut în atâția ani de scris pe blog. Puterea unei comunități e că și atunci când greșești, când îți vine să fugi și să nu te mai întorci, să găsești undeva, de la cineva o vorbă bună, un cuvânt de iertare, o îmbrățișare virtuală.

i love blogging

 

Deci, dragii mei. Mai scriem o vreme articole. Îmi propun să fiu mai disciplinată și mai organizată, poate reușesc să scriu ceva în avans până se ridică Tudor în 2 picioare. Deocamdată e destul de ușor, nu am bonă sau pe nimeni care să mă ajute. Sunt doar eu cu el cam toată ziua, până vine tată-său de la clinică și apoi sunt eu cu el și cu tată-său prin zonă 🙂 Cred că voi avea nevoie de ajutor la un moment dat, însă deocamdată mă descurc. Părinții noștri ne ajută mult cu mâncare prin corespondență, avem tot timpul congelatorul plin.

Nu-mi dau profesia uitării, dinții la fel vor durea și peste câteva luni. Îmi e dragă stomatologia, mi s-a băgat pe sub piele cum nu vă imaginați, însă altcineva ocupă întreaga mea inimă. Iar stomatologia nu o pot practica cu copilul la piept, în schimb scrisul… Dacă reușesc să am un venit satisfăcător din blog, mai stau o vreme cu băiatul meu. Pentru asta, e nevoie ca oameni buni din agenții să îmi propună campanii, iar oamenii și mai buni care sunt prietenii mei virtuali să primească aceste articole la fel ca pe celelalte. Promit să le marchez întotdeauna cu un (P) din titlu și să nu fac compromisuri de la principiile pe care le cunoașteți. În schimb, vă rog să-mi permiteți să mă distrez un pic pe-aici, să ne relaxăm cu toții, să râdem și să glumim. De asemenea, m-ar ajuta mult dacă mi-ați da puțin feedback legat de ce să scriem, ce să citim, ce preferați. A trecut vremea în care scriam doar pentru mine. Fiindcă am regăsit un public mai matur, mai selectiv, mai informat. Acum scriu pentru mine și pentru dumneavoastră. Îmi doresc să ne consolidăm prietenia mai mult decât îmi doresc să se extindă blogul. Popularitatea mă sperie un pic. (A fost o zi în care am avut atât de multe accesări pe blog, încât mi s-a făcut frică.) Nu îmi e întotdeauna ușor să scriu, acum o fac cu Tudor adormit în brațe, alteori stau noaptea după ce el adoarme buștean, m-a prins și 3 sau 5 dimineața la calculator. Inspirația nu vine întotdeauna când o chemi, apoi anumite articole le vreau documentate, e mai complicat decât pare. De asta zic, lucrez la crescut eficiența, iar insight-urile dumneavoastră sunt de mare ajutor.

Aș fi recunoscătoare dacă ați răspunde la 3 întrebări, precum și orice alte sugestii ați avea, le primesc în comentarii. De asemenea, dacă aveți ”cereri” de articole (am primit câteva multe întrebări pe mail, legate de chestii medicale, în special de dinți, nu am uitat, mă străduiesc să răspund la un nivel cât mai ridicat și accesibil), dacă vreți să scrieți dumneavoastră povești care ar inspira sau ajuta pe alții, sunteți invitații blondelor. Mintea mea e deschisă la discuții.

Create your own user feedback survey

Later edit: se pare că pe mobil nu vrea să funcționeze. Îmi cer scuze vizitatorilor de pe mobil și-mi e o ciudă groaznică. Întrebările sunt următoarele, dacă aveți răbdare să-mi scrieti în comentarii, rămîn veșnic recunoscătoare:

  1. Cum preferați să fie articolele pe care le citiți pe acest blog? (lungi/ scurte/ documentate, nu citiți linkurile de referință)
  2. Cât de des să public? (zilnic/ la 2 zile/doar în timpul săptămînii)
  3. Despre ce să scriu? (parenting și copii/ s-o las mai moale cu copiii/ chestii de sănătate/ gînduri și prosteli cum scriam mai demult/interviuri  )

Vă mulțumesc.

imagine via Shutterstock, mama cu bebelus la laptop și iubire de blogging

Dacă doriți să aflați când scriu, vă invit să urmăriți pagina de facebook a blondelor.

Articolul anterior

Nu e ca și când nu ai putea lăsa copilul să plângă

Articolul următor

Revenirea în România: avantajele continuă

86 Comentarii

  1. Natty

    Nu merge sondajul de pe telefon, nu pot derula mai jos

  2. bunica cu bundita

    Esti o blonda care gandeste,scrie,si iubeste!Si in plus,mai esti si mama unui Tudor adorabil!Ai un blogusor pe care il cresti impreuna cu bebelusul tau! O sa creasca mari,frumosi si iubiti! Bunica cu bundita e aici!!!!!!

  3. Simo

    Tare frumos ai scris!Chiar esti o norocoasa si o spun cu cel mai mare drag si sinceritate.Iti doresc mult succes!Campanii frumoase si banoase si cititori fideli!

  4. Georgiana

    Medii spre lungi, o data la doua zile, despre orice 🙂

  5. Andreea

    Miruno, stii ca mi-esti draga de numa’…. da’ io atat te rog: n-o apuca pe urmele printesei (copii copii copii, parenting parenting parenting eu stiu eu fac asa e bine etc). Drumul asta e batatorit deja. Aici pe blog, fii tu, tu cea pe care o stim de atatia ani. Tu, varianta imbunatatita. Ca doar ai dulceata de Tudor 🙂
    P.S.: N-am venit la barfit aici, Doamne fere, e doar parerea si constatarea mea.

    • Ohooo, comparația asta mie îmi face mare cinste, să știi. E greu să scrii despre altceva, cînd faci un singur Tudor toată ziua :))) but I hear ya, sista.

      • Si eu as vrea sa iti dau feedback public, desi noi vorbim si in privat de ne plictisim.
        Imi pare rau ca nu am putut alege mai multe variante la intrebarile tale. Eu as vrea sa scrii si despre copil, si despre meseria ta, despre experientele tale in general.
        Am bifat “despre orice altceva”, dar as fi vrut sa bifez si parenting. 🙂 De fapt, voiam sa iti zic ca poti avea teme diverse. Tu esti tu, Blonda care gandeste, esti mai mult decat o bloggerita pe parenting. Cred ca lifestyle te defineste mai bine decat parenting.
        Inteleg insa ca e o perioada, stai numai cu copilul, numai la asta te gandesti, iti ripiseste toata energia, iti ocupa tot timpul. Si la mine a fost asa siam facut un efort imens sa nu scriu despre asta mult si des pentru ca imi dadeam seama ca perioada aceea va trece si nu voiam sa raman cu o eticheta. Si da, nici nu cred ca my way is the best, citesc mereu carti si intreb specialisti, nu as da sfaturi chiar daca sunt bine intentionata, dar mi se pare un pic indecent sa am pretentia ca ma pricep dupa ce am nascut si am crescut un copil si nu am studii in domeniu. Putin sa scrii despre asta, cum o faci tu, imi place, everyone can relate, este parte din viata ta, dar sper sa nu te opresti numai la asta.
        Poate ca poti imbina bine sanatatea (ca doar esti medic) cu recomandari pentru copii, povesti despre tine.

        In concluzie, scrie despre ce vrei, cum vrei, cat vrei. Sunt sigura ca oamenii vin aici pentru CUM scrii, pentru CINE esti, pentru umorul tau, modestia si bunul-simt si multe alte calitati. Vom reveni si daca scrii despre fotbal. 🙂

  6. Laura

    Pt ca in chestionar nu poti alege 2 raspunsuri la aceeasi intrebare, fac o completare aici: pe langa articole despre Parenting si copii, mie mi-e dor si de “gînduri și prosteli cum scriam mai demult” 🙂

  7. Iulia

    1. Lungi si documentate
    2. Zilnic
    3. De toate pt toti…si parenting si prosteli si tot ce iti vine in minte?

    • lungi și documentate, zici, și zilnic?! Ar fi trebuit să nu se poată această combinație, deși nici nu știu dacă e mămicește posibil :))

  8. Andreea Dodoc

    La mine pe telefon a mers si am si raspuns. Sa fie intr-un ceas bun! 🙂

  9. Ana

    Eu de cand te-am descoperit, la cineva cred…te citesc zilnic. Nu am copii, dar zau daca ma deranjeaza acest subiect. Daca ma intrebi pe mine, te-as ruga sa scrii zilnic si despre orice 🙂
    La cat mai multe! din orice iti doresti….

  10. Ahhhhh, tematica postarilor albe pentru zile negre… Sa stii ca eu nu am mai avansat prea mult, dar mai am o luna sa ma pun in forma de cozonacel :))) Eu sper sa te tii de scris ca mi-era dor de tine si tare fain o faci. Apropo de ce ai inclus in sondaj, am observat ca e cam pustiu pe net in weekend, asa ca eu l-am alocat acumularii de experiente si relaxarii complete.

    • E pustiu acum că e luna august, dar stai să vezi ce urmează. Plus că, și dacă intră doi oameni la mine pe blog, doi dintre cei care intră zilnic și se așteaptă să citească ceva, tare aș vrea să nu-i dezamăgesc.

      • Nici in lunile de iarna sau primavara nu am vazut prea mare miscare in weekend. Despre partea cu dezamagirea, pot sa iti spun atat: nu mai pune atat de multa presiune pe tine!!! 😀 Cititorii vor intelege ca poate nu poti sa scrii in fiecare zi sau ca ai nevoie de o pauza si garantat ca lumea lor nu va fi complet ruinata. Cine nu intelege ca esti un om, poate ca nu e cazul sa iti citeasca blogul. Vezi ce frumos am reusit sa ma conving singura ca nu dezamagesc pe nimeni :)) Predau stafeta! Muah!

        • Inteleg ce zici si sunt sigura ca oricine intelege. Doar ca mi-ar placea sa gasesc o formula prin care anumite posturi sa se scrie aproape singure. Merci pentru stafeta!

  11. Lorelai

    Hey Miruna, a functionat si la mine pe telefon survey-ul, buna treaba; acolo la tema articolului poate ar fi ok sa lasi checkboxes in loc de radio-buttons, cred ca interesele sunt multiple la multa lume.

  12. Alina

    1) articole luuuungi
    2) zilnic
    3) ganduri si prosteli

    Pupici de la o studenta in anul 6 la stoma, care iti citeste articolele zilnic la micul dejun 🙂

  13. Eu am raspuns de pe telefon si a parut ca functioneaza, judecand dupa thank you for…

  14. Hey, am completat chestionarul de pe telefon, so posibil sa fie din cauza browserului folosit. In orice caz, imi esti draga, te citesc de ceva vreme, dinainte de mamicie. Imi place cum scrii si ma regasesc in multe din articolele tale. Keep up the good work si astept sa vad ce urmeaza. O zi faina sa ai!

  15. Scrie despre ce te inspira, ce vezi ca merge. Eu am zis all of the above la intrebarea aia pentru ca sunt subiecte interesante si imi place si felul in care scrii, chiar daca poate subiectul nu se leaga de ce traiesc eu acum, as citi si doar pentru ca e bine scris.

    Sper sa-ti iasa pariul. Tare as vrea sa fi gasit si eu inspiratie sa fac ceva ca sa stau acasa cu copilul si sa ma simt implinita destul cat sa nu ma mai duc la jobul de la birou. Poate reusesc cu doi :))

    • Eu îți doresc succes! Însă tot cred că ai avea nevoie de un ajutor.
      Iar eu o să mă întorc în cabinet cu siguranță, doar că deocamdată mai stau.

  16. Nicoleta

    Intre timp merge si de pe telefon, am raspuns eu.

  17. Mult succes cu blogul, indiferent de direcția pe care o vei alege, l-am studiat oleacă și mi-a plăcut… Cât despre articole și lungimea acestora,într-o lume tare grăbită, nu știu dacă mai are cineva timp să le citează pe cele lungi…

  18. Timi

    Am răspuns de pe telefon, merge. 🙂 Te citesc de multă vreme, îmi place tare mult cum scrii. Felicitări pt Tudor! :*

  19. tot o blonda

    Buna!
    Eu as vrea sa gasesc mai multe articole cu si despre emigrare, diferentele traiului cu bune si rele intre cele doua lumi. Romania si tara de adoptie, ba chiar ma bate gandul sa-mi fac eu un blog. ?
    Tot caut articole despre asta si din ce gasesc totul ori e prea roz ori un gri spre negru.
    Articole destinate romanilor care vor sa se intoarca, sa ii incurajeze in asta, si articole cu cei care vor sa plece etc.
    In rest eu abia te-am descoperit , da…fix la articolul despre Romania tara scumpa. Si mai intru din cand in cand sa vad daca ai mai pus ceva pe tema emigrari. ?

  20. Dana Elena

    Buna! E fain ca ai intrebat cititorii si ca astfel avem ocazia sa raspundem. Eu prefer articolele medii, pe teme variate. Te-as sfatui sa nu scrii in weekend, cred ca e important sa ai o pauza, caci mentinerea blogului este un job in toata regula! Mult succes si ne auzim pe aici

    • Dana, este, într-adevăr. De asta, mă străduiesc în weekend să am articole ușor de scris, cum ar fi review-urile unor localuri din punctul de vedere al mamei cu copil. Dar în weekend e soțul meu mai mult acasă și am timp de scris mai bine decât în timpul săptămânii. Dar ai dreptate, e nevoie și de pauze.

  21. Ada

    Eu una sunt sătulă până peste cap de bloguri sfătoase scrise de mame. Boring as f și prea multe. Scuză-mi sinceritatea. Mi-ar plăcea să postezi și altceva în afară de părințeală. Scrie și lucruri serioase, dar și lucruri haioase. Dacă e să dau un exemplu de blog scris de o tipă care abordează și subiectul copii, dar nu se cramponează în el, acesta este Casteluna. Mi se pare de departe cea mai echilibrată tipă nouă din blogosferă.

  22. Carmen

    A mers de pe telefon.
    Nu știu cum ești ca și stomatolog, îndrăznesc să cred că îți faci foarte bine meseria.
    Ce am observat este că scrii cu bucurie, cu plăcere, la întrunirea la care ai participat (recunosc, am urmărit doar partea unde ai fost invitată) se vedea că savurezi, că îți place. Și îmi place cum scrii,nah. Desigur că acum ai și postări de parenting doar a apărut personajul principal în viața voastră. M-aş bucura dacă n-ai pedala doar pe tipul ăsta de subiecte (fără să le excluzi, normal), geme netul de parenting de parcă ar fi dispărut instinctele materne și fără consultanți nu mai știm nici să culcăm copilul, nici să-l hrănim, să-l educăm nici atât.
    Păstrează-ți stilul, scrie variat.

  23. Roz

    Autenticitatea bate orice. 🙂
    Prefer sa scrii ce, cand si cum iti tihneste, in favoarea autenticitatii. :*

  24. Marlanel

    Scrie ce iti vine, cum iti vine si pe masura ce scrii, iti vei gasi drumul si subiectele.

    Insa daca vrei sa faci bani din blog, obligatoriu va trebui sa scrii pentru un target anume, pentru mase. Iar daca vrei sa fii pe placul prostimii, va trebui sa scazi enorm calitatea scrisului, ca altfel nu te mai citesc toti babuinii.
    Adica va trebui sa devii un soi de Printesa Urbana care debiteaza gogomanii lipsite de logica, asezonate cu multa-multa gargara emotionala, ca sa fie pe placul telenovelistelor, ca astea sunt majoritare.

    Daca vrei calitatea, atunci va trebui sa ridici stacheta si sa te multumesti cu cititori putini spre foarte putini, ca prostimea nu e interesata decat de lucrruri gregare, specifice animalelor : mancare, sex si puit.
    Nu intamplator , blogurile cu aceste trei subiecte au cei mai multi cititori. ghici de ce ?

    • Doamne, cred că e primul tău comentariu normal pe acest blog. Trec în calendar sau o să se mai întâmple? :))

      Uite, eu sunt fan Prințesa Urbană, o știu de dinainte de a avea 50mii de fani. Femeia e o poveste de succes, că ne place sau nu. Deci mi-aș dori să respectăm asta la mine pe blog, că mie-mi place de ea, e un fel de prietenă a mea. Și comparația îmi face cinste.
      Pe de altă parte, mă interesează ce cred cititorii mei despre blogul în cauză, nu despre alte bloguri. Fiindcă aici e casa mea.
      Cât despre puțini și buni, îmi doresc mai degrabă o comunitate decât o masă de click-uri. Niciodată nu m-am vândut în trafic, deși contează și el. Cum crezi că ajung agențiile să știe de tine, dacă nu apari în nici un top?
      Eu sunt și rămân șiblondelegândesc, n-am cum să fiu altcineva. Și mă laud că cititorii mei sunt mai deștepți decât mine. Iată, unii pot fi și amabili din când în când 😉

      • Marlanel

        Dar de ce trebuie sa stie agentiile despre existenta blogului ? Ce are sula cu prefectura ? Ziceai ca vrei comunitate,nu likuri … Tu canti, tu descanti !
        Mno, hai ca mi-am dat cu firma in cap si tocmai ce m-ai laudat !

        • agențiile aduc campaniile, clienții, adică banii. Iar agențiile au nevoie de niște date măsurabile. Nu prea poți măsura influența sau valoarea unei comunități. Dar poți măsura câte vizite, câte like-uri.

          • mai

            Eu imi doresc sa citesc comentariile lui Marlanel. In ultimul timp, blogul este intr-o baie de hormoni, informatie subiectiva, emotii, clisee, e mare nevoie de el. Don’t take it personal. Mai putin despre copii, poate ceva in stilul zoso.

          • Informație sbiectivă a fost mereu și va mai fi. Hormonii sperăm să treacă. Sau nu, să rămână cota fericirii la fel de înaltă.

  25. Sorina

    Indiferent ce vei scrie, eu te voi citi cu mare drag! Mult succes și multă putere, ești un om minunat cu un blog pe măsură!

  26. Apropo de organizare – eu folosesc google cloud. Am incercat mai multe variante dar cu cloud-ul m-am obisnuit cel mai bine. Pot sa adaug o idee de pe smartphone, sa scriu un articol de pe tableta, sa-l transfer pe blog de pe pc. Am libertate maxima.

    Despre ce imi doresc sa scrii mai des? Sa continui sa scrii despre ce crezi tu, vreau sa stiu care este parerea ta vizavi de un anumit subiect. Eu unul m-am saturat de blogerii copy – paste care duc vorba din inbox in feed. Spor!

  27. Bianca

    Te citesc de pe vremea cand erai studenta la Cluj si tare mult mi-a placut stilul tau. As spune ca mi-e dor de cum scriai odinioara, dar stiu ca nici tu nu mai esti aceeasi. Desi nu am copii, citesc cu drag si astfel de articole, dar nu as vrea sa scrii doar despre asta.

    • Pfoa, tu erai aia, in afara de mama, care citea?! :))

      • Iulia D.

        Si cu mine! Te-am citit si cand nu mai scriai atat de des, din UK. Un fel de…te-am re-citit ? Chiar daca se observa schimbarea fata de tu-cea de atunci, ai pastrat esentialul si se simte in continuare stilul tau savuros… esti aceeasi Mirună, dar cumva varianta 3.0

  28. Diana

    Blondonelo, eu te-am descoperit doar anul trecut in toamna când stăteam pe canapea cu picioarele pe coffee table si ma uitam (binge) la Hawaii Five-0 si citeam bloguri. Eram cu elefantul la purtător. 🙂
    Dar tre’ sa recunosc ca îmi place cum scrii, așa ca scrie ce-ți trece prin cap. Dacă ma interesează, citesc, dacă nu, ma duc la zoso pe blog sa ma înjur cu băștinașii. 😀
    Io oricum nu sunt in targetul tău, dar te citesc cu multă plăcere când am timp.
    Aloha! 🙂

  29. cristina

    Maternity leave e 52 de saptamani. De ce scrii tu ca e 6 luni?

    • Fiindca la mine a fost de 6 luni. Adica, 26 de saptamani, mai exact. As fi putut negocia 9 luni, m-ar fi asteptat cei de la cabinet, mi-au zis, dar ar fi fost ceva exceptional. Si noi am plecat in Romania.
      Poate fiindca eram eu self-employed, sa am ceva statut mai special?

      • cristina

        Nu cred/stiu, ar fi discriminare – 1 an – 9 luni cu plata, 3 luni fara plata.

  30. ANCA

    Salut Miruna! Imi place mult ca ai timp si chef sa scrii. Si orice subiect e interesant (parenting, relatii, cum ai reactionat la schimbarea tarii, ce iti vine tie)! Te pup

  31. Maddy

    medii, zilnic de dimineata ca atunci intru si citesc bloguri, parenting/ganduri diverse. am completat si chestionarul. inspiratie si spor iti urez 🙂

  32. 1. Documentate să fie.
    2. Nu zilnic. Înțeleg că e mămicește imposibil cum zici tu 🙂
    3. lifestyle, gânduri si prosteli,dadadaaa 🙂 Așa te-am descoperit și mi-ai plăcut. Încă nu sunt în faza de parenting, dar te citesc cu drag și în materie :))

    • aah, tu m-ai văzut în acțiune chiar în rolul ăsta minunat. O să încerc zilnic o vreme, gânduri și prosteli exclusive ar fi plictisitor, că nu mai sunt aceleași doruri, dar e mai bine așa: suferi mai puțin, scrii mai puțin :))

      • Miruna, în acțiune și-n reacțiune. Scrie tu cum simți că tot lungimea asta de undă o avem. Cum ziceam, nu sunt în temele parentingului,dar tot citesc pentru că ai intrat tu pe sub piele. Și despre stomatologie îmi place, mai ales că nu am apucat să îți mărturisesc ceva: îmi plac tare dinții tăi :)) Mult mă minunam în sinea mea la Hug the mug 😀

Leave a Reply

© 2007-2022 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 313 queries in 0.582 s