5 modalități de a convinge copilul să mănânce legume și fructe (P)

legume copil

Cu pași repezi, ne apropiem de 6 luni de broscățeală. Deja mă întreabă lumea dacă m-am gândit cum o să fac diversificarea, ce o să-i dau prima dată și sub ce formă. Ce-o să-i dau după prima dată, inclusiv mai pe la 10 ani. Evident toți îmi povestesc despre cum e la ei cu copiii din dotare, deși, sincer, pe mine mai puțin m-ar interesa povești din experiența lor de adult, ci mai mult, din cea personală, de copil.

Iar până va crește Tudor, vă pot povesti ce-a funcționat cu mine când eram mică. Chestiile săntoase nu-mi plăceau nici în poze. Zarzavatul din ciorbă îl scuipam din gură, îl uram cu pasiune deja de când era în piață. Pătrunjelul din supă mă îneca. Piureurile de orice fel (în afară de cel de cartofi) mi se păreau o copie ieftină și penibilă a pireului de cartofi cu multă smântână, pe care l-aș fi putut mânca în cantități nelimitate la orice oră din zi și din noapte. Chestia asta e încă valabilă, auleu, cântarul meu!

Vă spun întâi ce nu a funcționat la mine:

  • Poveștile cu cai verzi pe pereți și lingurița pe post de avion, deschide gura-cioc-cioc-cioc
  •  Distragerea atenției- avea mama un joc cu o umbrelă și o pălărie ascunse după ușă- mă entuziasmam preț de vreo două lingurițe, după care gata, meci pierdut.
  • Lăsarea să mi se facă foame, așa ceva se întâmpla atât de rar și eram atât de slabă, încât nimeni nu voia să își asume un asemenea risc
  • Explicații științifice: morcovul e sănătos, te ajută să vezi mai bine
  • Nici încurajările de frumusețe, gen perele-ți fac pielea mai frumoasă, nu eram atât de superficială pe vremea aia :))

Ce a funcționat:

1.       Încorporatul legumelor în mâncare: ca să nu-i zicem ”ascunsul” lor, să nu sară careva că era mințit copilul! De exemplu: pe doamna varza să n-o văd pe fața pământului nici acum, atunci nu-mi plăcea nici cum miroase, nici cum arată, nu înțelegeam scopul ei pe pământ. Ei, dar o plăcintă cu varză delicioasă, proaspăt scoasă de la cuptor e o cu totul altă mâncare de… varză! Jessica Seinfeld, soția lui Jerry Seinfeld (dada, acel Jerry Seinfeld!), a scris câțiva ani mai târziu chiar o carte cu rețete de ascuns legume în mâncarea copiilor! Deși sunt sigură că ar fi putut-o scrie mama cu succes.

2.       Când mâncau și-ai mei ce aveam eu de mâncat: pe principiul, să împărțim greutățile vieții în familie. Mie îmi era teribil de greu să mănânc când eram mică. Probabil de asta au fost nevoiți să inventeze diverse strategii de a mă convinge. Mi se părea că așa pierdere de vreme mai rar întâlnești! Dar, când mâncau și ei cu mine și din mâncarea mea, parcă era mai bine și mai ușor. Simțeam că nu sunt singura care suferă. Plus, nu îmi făceam griji că ar fi distracția altundeva, din moment ce toată lumea era la masă.

3.       Jocurile cu mâncarea: cu ochii închiși, ghiceam alimentul. Sau modalitatea în care a fost preparat. Sau felul gustului: e sărat, e dulce, e amar? Care e mai acid? Sau făceam experimente: cât e de dulce banana după pară sau după lămâie. Țin minte și acum cât de fascinată eram de felul în care poți păcăli percepția gustului. Prima lecție despre manipulare. 😉

4.       Ronțăitul de legume sau fructe: e drept că nu existau chipsuri când eram eu mică, dar probabil nici acum, când există, nu le-aș da unui copil. Mai ales legumele sunt minunate pe post de ronțăit sau gustare. Tăiate cubulețe sau felii, ca să le pot apuca ușor, pe legumele sau fructele astfel oferite le acceptam mai repede. Plus că erau nefierte de cele mai multe ori și, precis, mult mai gustoase. Pentru mine, erau o formă de compromis probabil: nu mai pierdeam vremea la masă.

5.       Culesul din grădină: săsoaica la care mergem după grădiniță avea rozinchine, zmeură și căpșune în grădină. Bunicu-meu avea ceapă verde și straturi întregi de morcovi. Nu-mi plăcea să-mi murdăresc mânuțele, așa că le cam smulgeam doar moțul, rădăcina nu prea ieșea, bunicul se enerva, dar tot mai prindeam câte ceva de ros pe ici pe colo. Morcovii proaspăt culeși, spălați la robinetul din curte și curățați în bucătăria de vară erau cei mai buni morcovi din istoria universală a morcovilor. Între timp, nu mai am nici straturi, nici bunic, că vă invitam la un grădinărit.

Iar acum vreau să facem un concurs rapid: cum v-ați convins copiii să mănânce legume și fructe? Povestiți-mi într-un comentariu și eu vă trimit un set de magneți amuzanți de frigider ca aceștia (îi vedeți în partea de jos a paginii). Dacă vor fi mai mult de 5 răspunsuri, tragem la sorți câștigătorii. Aveți timp azi și mâine toată ziua. Miercuri anunț cine primește magneții. Vedeți ce rime simpatice au potrivit oamenii ăștia, sunt numai bune pentru a împrieteni copiii cu legumele.

penny market

Vreau să vă mai spun că Penny Market a inventat aceste 7 personaje pornind de la 7 legume și fructe, tocmai în ideea de a încuraja copiii să le cunoască mai bine. Ele au și nume super haioase, însoțite de o poveste. De exemplu: Maior Morcovior. Sau Căpitan Banan, Brock the Rock, Căp.Șuna, Butoi Usturoi. Îi găsiți pe toți în magazinele Penny și XXL sub formă de mascote.

Și, ca să vezi, îi spun că am de scris articol în cadrul campaniei Vita Force… Ghici cine-și strângea puncte ca să poată lua mascote pentru Tudor! Bunică-sa lui, adică mama mea personală. Ce jucării, tu, mamă, n-are destule? –Păi da, dar astea-s chiar frumoase. Și învață copilul ceva bun.

Da, de parcă tot ce-l învăț eu e numai rău, cu ciocolată multă și zahăr rafinat 🙂

 Later edit: Avem și căștigătorii magneților: Cătălina, Adina și Laura, care au comentat pe blog, și Carmen Iocu și Ana Diaconu, care au comentat pe facebook. Felicitări! Vă voi contacta personal pentru livrarea premiilor. Detalii despre tragerea la sorți găsiți aici.

imagine via Shutterstock, fetita mancand legume

Dacă doriți să aflați când scriu, vă invit să urmăriți pagina de facebook a blondelor.

 

Articolul anterior

Adevărul despre Manafu și înghețătăria Puro & Bio

Articolul următor

Dragă mamă care n-ai putut alăpta,

45 Comentarii

  1. Bunica cu bundita

    Am adunat deja destule,le tin de rezerva….imi plac de numa!

    • Magneți vrei? :)) trebuie să răspunzi la întrebare, deși nu cred că membri familiei broscățești ar trebui să participe la concurs. să nu creadă lumea că-i blat.

    • Cristina A

      Damian are 1 an si 8 luni si ii plac si legumele. Diversificarea am început — o cu legume, rădăcinoasele primele si le-a primit cu plăcere. Preferatii lui sunt ardeii capia copti.

  2. Andreea

    Eu am schimbat tara si uite asa copilul a inceput sa manance tot felul de grozavenii sanatoase, inclusiv peste :)) Aici a inceput sa manance banane, intai taiate felii apoi sa muste direct din banana, mere taiate cubulete, dar ocazional ii place sa-si infiga coltii in mar ca tati 😉 Nu mai zic de mango, pe care il adora taiat cubulete. Siiii, surpriza cea mare a fost la rodii (pomegranate), e capabil sa manance 1-2 pe zi bobita cu bobita. Io zic ca asta contribuie si la dezvoltarea motricitatii fine. Cu legumele e mai greu. Avea o vreme cand manca brocoli zilnic in piure, acum gata! Ce am observat eu e ca micutii se schimba mereu, iar aici includ si gusturile. Acum prefera cartofii mici facuti in stil frantuzesc, fara herbes de Provence. Mai degusta din cand in cand si cate o salata verde cu vinaigrette. Un lucru e sigur: de cand petrec eu mai mult timp cu el, are mai mult curaj sa incerce aproape orice, mai ales daca e din farfuria mea sau a lui tati ?

  3. Dina

    Fie-mea (1 an jumate) mănâncă fructe şi legume de când am început diversificarea.
    La început, carnea era la putere, dacă îi dădeam carne & legume nici nu se atingea de cele din urmă, aşa că i-am instituit două zile de post pe săptămână şi aşa a avut oportunitatea să descopere că şi legumele îs faine.
    Acum a ieşit carnea din top pentru bobo: orice e mic şi rotund e bobo şi e bun, adică orez, struguri, afine, porumb, mazăre, fasole, năut, ba chiar şi semințele de pepene îs bobo şi scobeşte după ele, fără să mănânce pepenele. Deci acum inventez mâncăruri în jurul boabelor.

    P.s. să ştii că-i fascinată de magneți (mani pe limba ei), toată ziua îi mută şi caută suprafețe pe care se lipesc, deci ar fi bineveniți.

  4. A mâncat pentru că am mâncat și eu (inclusiv brocoli,acum îl mânâncă și crud),i le-am oferit tăiate sub diferite forme,care merg crude (de legume vorbesc) sau opărite/fierte,oferite aproape mereu garnitură alături de friptură și lăsa carnea pentru legume;fructele i le-am oferit ca atare,să le muște sau făcute salată sau pe post de frigărui de fructe,sunt și niste bețișoare colorate cu inimioare,stele,etc,iar sucuri de fructe mai rar,aproape foarte rar,iar atunci îmi făceam de cap și îi ascundeam kiwi ,pentru că nu îi place deloc și…a mers de câteva ori 🙂

  5. Cris

    Am avut ceva emotii cand am inceput cu diversificarea, dar m-am relaxat pe parcurs. Am mers pe modelul clasic si apoi am vazut ce ii place. Nu a refuzat nimic, mananca deopotriva si legume si fructe, si carnea de pui/curcan din supa si legumele, si mai ales peste (asta e mare success la orice ora, ieri si-a vazut cutia cu mancarea de pranz, care era somon, si s-a suparat ca nu ii dau la micul dejun – toddler problems).
    Dar cum ai spus la punctul 2 – tot ce mancam noi, mai ales tati, trebuie sa manance si ea, chiar daca si-a terminat portia ei. Rontaie si ceapa verde, de curiozitate cand mancam noi. Deci exemplul nostru vad ca merge bine.
    Ce mai incerc e sa schimb la 2-3 zile, sa ii fac alt fel de mancare. Ne plac iarasi supele crema, orezul simplu, omleta cu ceapa si usturoi..
    PS: Foarte draguti magnetii, insa nu particip la concurs 😉

    • Esti o norocoasa, auzi, sa vrea pranzul la mic dejun!
      Deja cand am vazut comentariul, ma gandeam: cum iti trimit eu tie magnetii pana acolo 🙂

  6. Laura

    La mine a fost o problema mare cu legumele pentru ca eu nu mananc nici in ziua de azi legume. Bine… mananc cartofi, mazare si fasole… dar astea nu cred ca intra la legume 🙂 Mi-am facut mii de scenarii in care eu ma voi chinui si voi manca legume de fata cu copila ca poate poate nu m-a mosteni si ea va manca de toate. Evident ca nu am reusit sa bag nici o leguma in gura. Pur si simplu nu pot. Spre surprinderea mea insa, pitica mananca foarte bine aproape toate legumele. Cum? Am lasat-o sa descopere singura legumele, defapt toate alimentele. Am lasat-o sa manance singura, i le-am dat pe rand sa vada ce textura are fiecare, ce gust si am lasat-o sa aleaga ea ce vrea sa manance. Nu am obligat-o niciodata sa manance ceva ce nu a vrut. A avut o perioada cand a vrut sa manance doar supa de pui cu galuste. Si a mancat galusca mea galuste cat pt 2 vieti. A avut o perioada in care se trezea la 2 noapte si fierbeam oua, ca altfel nu mai dormeam nici una. Nepunand deloc presiune pe ea cu mancatul, a gasit o placere in a manca si ca atare nu percepe legumele ca ceva ce trebuie sa manance ci ce vrea sa manance. Iar penttru ca eu nu mananc legume si avea nevoie totusi de un exemplu la masa, am avut grija sa manance cat mai mult cu tatal ei la masa. Cand e doar cu mine, face mofturi, e adevarat, dar cand sunt mai multi la masa care mananca, mananca si ea foarte bine.

    • Sigur, asta e ideal, sa lasi copilul in ritmul sau propriu. Eu ma gandesc doar: oare cat vor dura astfel de mese?

      • Laura

        Depinde de copil. Am auzit si ca pot dura 10 min si 1 ora 🙂 odata cu varsta creste si dexteritatea si viteza 🙂

  7. Eli

    La noi regula mai nou e sa gustam din orice o bucata cat o frunzulita de copac, preluata de la noua gradinita. Dupa asta, e decizia lui daca ii place sau nu. Am avut succes cu multe preparate, cand a inceput sa infulece la cina dovlecei pane la cuptor imi venea sa plang de zici ca am castigat olimpiada :))

  8. Cioci

    Cu frati-miu mai mic (avem o diferenta de 15 ani) a fost destul de haios. Ce mananca Cioci (adica eu) mananca si el. Ii faceam pofte. Moahma ce-as manca un ardei sau un morcov, mmm niste supa de rosii cu galusti. Mami, ne faci si noua o mancarica de mazare? Daca eu ma asezam la masa – automat portia lui se punea jumate la mime si jumate la el. Cand termina farfuria lui, avea voie sa ia doar un pic sa guste de la mine. Mancarea mea era mai buna. Mereu. Intre timp eu m-am mutat si el a ajuns in Elveția pe la 7ani. A avut dadaca si tipa l-a schimbat pe iaurt la greu, sandwich-uri cu te miri ce si o apa chioara de supa. Cand am venit in vizita si am vazut meniul lui, am invitat-o sa faca pasi marunti ca sa nu leșine si l-am invitat pe mandru’ mic la un castron de fructe si legume crude pe post de popcorn. Mai mult ne-am distrat si mancat jumate in timp ce le preparam :-))

  9. Andreea Dodoc

    Nici eu nu mancam zarzavatul din ciorba/supa, era sarbatoare cand mancam doar zeama. 🙂 Matei, din fericire, nu m-a mostenit. Mananca foarte bine legumele, la noi fructele sunt problema, mai ales alea dulci. In prima zi cand i-am dat para, dupa ce a luat o data a inchis gura si nu mai deschis-o. La fel si la pepene rosu. Nu am reusit inca sa gasesc o metoda potrivita pentru fructele dulci, dar ma gandesc ca suntem abia la inceput cu diversificarea si o sa aiba timp sa se razgandeasca. 🙂

    • Oare are nevoie de fructele dulci? Poate ii plac doar cele mai putin dulci, da-i copilului ce-i place. Oricum, nu cred ca e chip sa-i deschida altul gura, daca el mu vrea. :))

  10. Copilul face ce vede. Pe principiul asta am pus-o cu noi la masa. Am mancat toti cu pofta, laudam mancarea, avea in farfurie chestii asemanatoare. Mancatul nu e o joaca ci o obisnuinta, daca manca 3 linguri eram multumita, am avut (si inca am, deci 8 ani degeaba) discutii cu socri sa lase prosteala cu avionul si santajul emotional ca mai rau face unui copil. I-am dat cam aceleasi lucruri care le aveam noi in farfurie, ei unele pisate, i-am dat posibilitatea sa prinda si sa manance cu mana.
    Daca nu a vrut, nu am insistat, lasat pauza 2-3 ore ca dupa aia a rupt la masa.

    Mai mare participa la piata, alege ce cumparam, decide meniul pe sapt. viitoare. Discuta cu pediatrul care ii explica importanta legumelor (in fata lui nu miscam 😀 ). A mai participat la niste activitati extra scolare de gatit asa ca m-am trezit ca … mananca si ciuperci si masline si ciboulette (care acasa nu le manca decat in supe creme, deci under cover) – asadat mancatul in colectivitate rules.

    Si inca un lucru: gasii o teorie ca ce nu mananca mama gravida, nici copilul nu poate manca. Asa ca respectai asta.

  11. a, si inca o chestie. rontaitul intre mese mi se pare cea mai mare prostie, remarcata si la mine, si la vecini, si la copilul meu. Si dogmatica si practica. Adicalea se lasa bebelus cu biberon la program de 4 ore, dar se alearga cu mancare dupa el la fiecare 30 minute. Lasat pauze intre mese copila mea avea timp sa isi goleasca stomacelul si sa isi consume energia si la urmatoarea masa rupea supica cu legumica.

    • Mda, sunt de acord. Dar se spune ca ar avea nevoie de o gustare copiii. Asa zicea Bilic de curand.

      • au fost atatea mode incat nu mia stiu ce sa cred. Ca are. ca nu are. Daca are, dupa spalat pe dinti. Si pe maini inainte.
        Sa ma mai lase cu gustarile lor si cu tot.

        • eu ronțăiam la televizor. Știu că e un obicei foarte prost, dar asta făceam. Bine, eram deja și mai mare. Când eram eu mică, nu exista televizor :)))) haha, gulmesc, normal că exista.

  12. alex

    Eu am avut probleme cu unele legume: frunza de var za de la sarmale si ceapa din mancare. Pestele trebuia ales intotdeauna si apoi mancat si pana terminam eu de ales ceilalti toti deja terminau de mancat :))). Daca vedeam putina carne grasa, o pielita mai aiurea nici nu mai mancam carne. Mi s-a facut rau de tot de la o pofta de vinete si imi plac acum chestii care nu credeam ca niciodata nu-mi vor placea. Asadar cred ca omul se schimba si i se schimba si gusturile si placerile culinare.

    Fiicei mele am incercat sa ii introduc in alimentatie cam toate legumele si fructele pe care le-am gasit. A mancat si inca mananca avocado, desi i cam zice castravete. Bananele le mananca cam rar acuma, desi la inceput le adora. Cred ca s-a si saturat de ele. Dar merele le mananca impreuna cu cineva si mananca, nu gluma. Pepene galben si pepene rosu ii plac la nebunie. Capsuni le mananca la bunica direct din gradina – merge de vreo 3-4 ori pe zi in zona cu capsune si le da gata :). Ce nu ii mai place e ardeiul rosu in mancare, desi crud il mananca. Rontaie la morcovi pentru ca ii plac si iepurasii (explicatia ei). Ma termina cand e vorba de fasole, mazare sau alte asemenea. La cresa manca si ii placeau, acasa , la bunici nici sa nu le vada. Dar imi zic ca este timp. Asa cum mie nu imi placeau multe, ei bine la fel si cu ea. Cele mai tari momente au fost cu branza cu smantana (ii placea atat de mult, dar o intindea mai mult pe masa sau pe toata fata ei de ziceai ca-si facuse masca de hidratare), cu lamaia (se stramba dar continua sa manance) si cu ceapa cruda (o mananca ca pe mar, ii curg lacrimi, dar continua).

  13. Alexandra

    Servus Miruna.

    Si ai mei au avut probleme cu mancarea cu mine cand am fost mica. (Ce bine ar fi daca nu as vrea sa mananc nici acum.. :))

    Tatal meu a gasit o metoda foarta buna sa ma pacaleasca. Cu rugaminti si incercari de convingere nu mergea deloc. Asa ca tatal meu a inceput sa manance in fata mea si sa spuna ce buna e mancarea. Dar nu vroia sa imi dea nimic si mie. Asa ca eu am inceput sa ii fur mancarea din farfurie cand nu era “atent”. Asa mancam o ditamai portia si toata lumea era fericita.

    O alta metoda buna era mancatul la vecina. Asta imi placea maxim, ca Mama nu imi dadea voie, ca doar e rusine. Fiindca de mica eram o rebela, fix ce nu era voie aia faceam. Asa ca Mama a ajuns sa se dea batuta. Ii ducea zilnic vecinei (femeie foarte cumsecade) mancare de la noi si ea imi dadea cate o portie cand ma furisam la ea. 🙂

    Cam neconventional daca stau sa ma gandesc acum, dar vad ca ai mei s-au adaptat foarte bine la firea mea mai complicata. 😀

    P.S. Magnetul da-l mai bine unei mamici fericite, eu inca nu am copii.

    • Tu iti dai seama ce desfasurare de forte acolo: tata, vecina, tot arsenalul pregatit, doar doar sa manance copilul :))
      Merci de comentariu 😉

  14. Buna! Adaug la lista ta se sfaturi: sa lasi copilul sa manance cu manuta, chiar daca se murdareste, chiar daca dureaza o vesnicie masa; e greu sa rezisti tentatiei sa strangi, stergi, sa-i dai tu ca termini mai repede. In plus,recomand avocado si afine printre fructele de inceput, sunt foaaarte sanatoase.

  15. Anca

    Buna. Eu am 2 baieti- 8 ani si 2 ani- si nu am avut probleme mari cu ei la legume si fructe. La noi a functionat puterea exemplului…noi, parintii, suntem fani fructe si legume. Bineinteles ca nu mananca varza sau mazare dar in rest nu avem probleme. Pana acum baiatul cel mare nu manca deloc broccoli dar vazand ca cel mic mananca foarte incantat piure de broccoli cu cartofi si somon a cerut si el si acum le fac la amandoi. La noi a mai functionat si faptul ca le taiam fructe si faceam diverse forme in farfurie cu ele…. un elefant, o fata vesela etc. Multumesc.

  16. Noi am ales autodiversificarea pentru ambii copii. Si asa s-au obisnuit de la inceput cu toate texturile si culorile si gusturile. Si da, au preferinte acum, dar se schimba des: zile in care vor mult broccoli, apoi il refuza si devoreaza porumb, dupa care prefera afinele sau rosiile, si tot asa 🙂 cert e ca mananca de toate in final 😉

    PS. Spor si mai ales relaxare cu difersificarea ce va sa vie 😉

  17. Sushi, orice doar sa fie sushi. Azi avem cu avocado, castravete, etc. Mănâncă cam orice la 3 ani, dar cu perioade. Cel mic mai are o luna pana la hrana solida si nu ma grabesc nici eu

  18. O adevarata provocare. Copilul meu are 4 ani si mananca legume doar daca ii pregatesc daca ii pun in pahar cateva grame de cola, ciudat dar altfel nu il conving )))

Leave a Reply

© 2007-2022 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 228 queries in 0.564 s