Cineva m-a întrebat dacă poate să-mi atingă copilul. Și i-am răspuns.

lipstick-kisses

Precis vi s-a întâmplat. Fericiți cei care sunt întrebați. Foarte des lumea vine și-ți înșfacă pruncul fără avertizări prealabile. Țin minte chestia asta de când eram și eu mică și îi uram efectiv pe toți ăia care simțeau nevoia să mă atingă, să-și lase balele pe obrajii mei generoși. Chiar și bale pe mâinile mele slăbănoage mă enervau. Nu am fost niciodată genul ăla de persoană care simte nevoia să se atingă constant de alți oameni, să se gâdile, să se țină de mână.

De altfel, sunt o fire foarte pupăcioasă. Dar în cerc restrâns. Sunt destul de puține persoane pe care îmi face plăcere să le pup: copilul, soțul, părinții, finuța, familia apropiată, în principiu. Știu că pupatul e un fel de conduită socială, ne pupăm când ne întâlnim, unii colegi făceau asta și la liceu, în fiecare zi, de vreo 3 pauze ei doar se pupau unii cu alții. Nu i-am înțeles niciodată.

Revenind la copil.

Eram în fața blocului cu Tudor în cărucior, îl așteptam pe H să coboare. O doamnă necunoscută intră-n vorbă, vai, ce bebeluș drăguț, cât timp are, cum îl cheamă, din astea. E foarte ușor să faci conversație din asta inutilă cu iluștri necunoscuți, când ai un bebeluș la purtător. Pe doamna nu o cunoșteam de dinainte nici Tudor, nici eu, dacă nu v-a fost clar până acum. Și mă întreabă: ”Pot să pun mâna pe el?”

Aș prefera să nu, dacă tot ați întrebat. Dar cum să livrezi un astfel de mesaj urâcios în fond și la urma urmei, unui om plin de simpatie pentru copilul tău. Simpatie și o pereche de mâini nespălate, aș adăuga eu. Adică, să fim serioși, orice teoria microbului sănătos mi-ați ține, femeia nu venea tocmai de la baie. Și nici nu purta săpun dezinfectant la ea. (Aveam eu în geantă, dar am mai încercat cu cineva și s-a supărat, de acum nici la mesaje pe facebook nu îmi mai răspunde. Se face că nu le vede.)

Și i-am zis așa: ”Puteți pune mâna pe mine în locul lui. Ce, nu-s adorabilă și eu?”

Păi, nu i-am zis bine?!

Iar dumneavoastră, puteți folosi replica de mai sus, doar dacă vă-ntoarceți să-mi spuneți cum a reacționat necunoscuta. A dumneavoastră, că a mea s-a cam speriat. :)))

sursa foto

Dacă doriți să aflați când scriu, vă invit să urmăriți pagina de facebook a blondelor.

Articolul anterior

Să vorbim și despre copiii speciali

Articolul următor

Cum îi poți insufla copilului tău o mentalitate de învingător?

57 Comentarii

  1. Simo

    Haha!Buna replica,zau!

    2+
  2. Paula

    Fazele astea ar trebui filmate ? cu siguranta, reactia doamnei a fost din categoria “priceless” :)))
    Din pacate, eu nu am avut niciodata o astfel de prezenta de spirit (si mi-e o ciuda pe mine de mor). Si chiar daca as fi avut, tot nu cred ca as fi “indraznit” sa sugerez cuiva asa ceva. Deh …. educatia in spiritul “politically correct” isi arata coltii

    1+
  3. Eu sunt la faza la care inca nu se poate pune mana pe copil, in schimb burta mea pare a fi un magnet pentru maini umblacioase. Zici ca-i bun public si toata lumea ar atinge-o, de multe ori nici nu intreaba. Si rau e ca nu am replica, doar ma simt prost…

    2+
    • Uite, eu de chestia asta nu am avut parte în sarcină. Mi s-a întâmplat dor de 2 ori în cabinet: 2 paciente mi-au atins burta. Însă erau niște paciente deosebite, mă îmbrățișau de fiecare dată, erau atipice față de restul englezilor. Nu știu dacă m-a deranjat, deși a fost ciudat. Asistentei i-a picat fața și a zis un singur lucru: ia să le fi făcut tu, Miruna, pacienților așa ceva! Direct la poliție cu mine ar fi fost :))

      0
  4. Ce-mi place cel mai mult e franchetea cu care te comporti si indraznesti sa fii mereu tu insati (cand spui de liceu si pupaturi si conversatiile acelea inutile despre bebelusi, etc). E observabila in majoritatea articolelor tale, dar mai ales in asta. Gandurile alea pe care mi-era frica sa le gandesc pentru ca nu ar fi ‘amabile’, dragute, dar pe care tu le ai si you are just fine 🙂 Nu stiu daca am exprimat ce am vrut sa exprim, ideea e ca pentru cineva de 21 de ani care te citeste cam de la 15, prin postari dintr-astea relativ afara din sfera mea de interes, reusesti sa inspiri in continuare 🙂

    7+
    • Doamne, Doamne, nu îmi mai spune, tu îți dai seama că avem aici o viață de om?! A mea și a ta, câte lucruri s-au întâmplat în anii ăștia! Îți mulțumesc, mesajul ăsta e ca o încurajare, nu știu dacă am exprimat ce am vrut să exprim. Dar, după atâția ani, înțelegi tu.. 😉

      2+
  5. lorelai

    Hey Miruna, fara rautate si suparare pt ca imi esti simpatica si iti citesc blogu …dar nu inteleg problema. Nu are voie nimeni sa puna mana pe Tudor? (Strain sau cunoscut, pana la urma nu conteaza, toti trecem pe aceleasi strazi, punem mana pe aceleasi clante de usi etc). Poate imi scapa mie ceva …cand eram mici eram smotociti de toti vecinii (nu zic ca nu e enervant pt copil 🙂 ) pe vremea cand nu erau geluri antimicrobiene si nu eram tot bolnavi de fiecare data. Inteleg retinerea ca un strain sa iti atinga copilul si bineinteles inteleg sa te speli pe maini inainte sa mananci sau sa te joci cu bebele etc dar mi-e greu sa inteleg cum sacrifici (mi se pare un cuvant prea puternic pt aceasta situati) copilu daca il atinge o mana straina pe strada, care nu vine poate direct din fundul unui cos de gunoi sau ceva de genu. Nu stiu cum e o zi obisnuita din viata lui Tudor dar se pare (doar parere personala) putin exagerata aceasta fobie pentru microbi care o aud in ultima vreme, sa ne crestem copiii intr-o bula de gel antimicrobian. Nu stiu ce o sa te faci cand iese Tudor la joaca si mananca râme, pamant sau alte cele pe care cred ca multi am avut curiozitatea sa le facem mici fiind.

    4+
    • Laura

      nu e fobie de micorbi. e respectul fata de copil. nici mie nu imi place sa puna oricine mana pe fata mea si nu din cauza microbilor ci din cauza ca ii respect intimitatea copilului. Asa cum eu nu ma apuc sa pipai vreun necunoscut pe strada, mi se pare normal ca acel necunoscut sa nu ma pipaie pe mine sau pe copilul meu. Copiii sunt si eu oameni. Nu sunt jucarii. Au exact aceleasi sentimente ca si adultii, de ce ii reducem la niste chestii dulci si pufoase nuai bune de smotocit? 🙂

      6+
      • lorelai

        Da Laura, inteleg abordarea ta perfect dar in acelasi timp ca sa merg putin la extrem pot sa zic si ca mamele ii trateaza pe copii ca si propritatea lor si ele decid din punctul lor de vedere care e zona de intimitate a copilului, poate lui ii place sa fie dragalit de multa lume 🙂 si ca sa revin la ideea initiala, era vorba de microbi pentru ca in articol a fost mentionat acest lucru, nu intimitatea copilului.

        1+
        • lorelai

          In plus si tu dai mana cu cineva cand ii cunosti pt prima data, semn de imi pare bine de cunoatinta.

          1+
          • lorelai

            Nu sunt pro smotocit deloc dar faptul ca o persoana (chiar si necunoscuta) il atinge pe cap sau manuta nu inseamna o sacrificare a bebelui, o expunere a lui la pericole majore. In plus daca persoana e necunoscuta sau vecina de la 2, chiar poti sa ii spui cu respect si drept in fata parerea ta, ca nu vrei sa il atinga pentru ca ai tu o problema cu asta, nu e nimic personal; daca persoana e cunoscuta/apropiata, probabil stie deja aceasta limita.

            0
          • Oana

            Baietelul meu are imediat 1 an si 4 luni. Acum 2 seri eram la Lidl, la casa. El asezat pe carutul Lidl, eu puneam produsele pe banda. Un domn in spatele meu s a apropiat de el. Ii vorbea. R este f sociabil si extrem de zambaret. Domnul a inceput usor sa l mangaie pe manuta. In secunda urmatoare R a inceput sa planga. Spatiul lui personal invadat! M am simtit prost ca nu am putut sa l protejez. Nu imi place sa mi atinga strainii copilul nici daca s iesiti din clor. Iti doresc sa te mangaie si sa te pupe strainii. Egal de gradul de igiena. E vorba de lucruri care se fac si care nu! Si copilul meu isi baga mainile non stop in gura. Din nisip in gura. Dar intimitatea lui e dreptul lui. Pribabil nu esti parinte. Postul nu l ai prea inteles! Sanatate! Numai bine!

            6+
          • lorelai, uite, dacă îți spun că atunci când s-a născut Tudor, am cumpărat un gel din ăla mic antibacterian, pe care abia se vede că l-am folosit în aproape 6 luni de zile, schimbă cu ceva părerea ta? Fiindcă prefer să mă spăl pe mâini, dacă se poate, înainte și după ce schimb scutecul. Deși nu se întâmplă de fiecare dată.
            Însă străinii sunt altă poveste. Nu vreau să îmi asum riscuri și nu vreau să îmi învăț copilul că e ok să îl atingă un străin. Chestia asta și sună dubios, sper că îți dai seama.

            3+
    • Diana

      Partea cu microbii mi se pare si mie exagerata (exista si studii care spun ca am ajuns prea departe), dar cred ca fiecare trebuie sa faca ce il face pe el sa se simta confortabil, pana la urma e copilul tau, decizia ta, responsabilitatea ta.
      Pe de alta parte pe mine m-ar deranja foarte tare sa ma atinga o persoana necunoscuta, asa sunt eu si asa am fost obisnuita. Nu vad de ce femeile gravide sau copii trebuie sa aiba alt statut, doar pentru ca sunt mai dragasi si mai simpatici. 🙂

      3+
      • lorelai

        Drept Diana, de acord cu partea de comfortabilitate, dar copilasii SUNT mai dragalasi decat oamenii mari la fel cum si cateii mici sunt mai dragalasi decat cei maturi si te opresti sa te uiti la ei (sau sa ii atingi pe cap) pentru ca sunt mai simpatici, nu?

        1+
        • Diana

          Inteleg nevoia, sunt irezistibili, dar eu incerc sa ma stapanesc si sa nu ii ating deloc. 🙂
          Daca vizitez prietene cu copii mici primul lucru pe care il fac dupa ce ma descalt e sa ma spal pe maini.
          Iar inainte sa plec de acasa ma gandesc cu ce sa ma imbrac sa fie curat si sa nu miroasa a parfum sau altceva (desi nu mi-au cerut explicit asta).
          Sunt curioasa cum o sa fiu eu cand o sa am copii, sper ca mai relaxata, dar cred ca nu o sa pot intelege decat atunci ce inseamna.

          4+
          • și eu înțeleg că sunt irezistibili, dar , vă rog, să nu comparăm copiii cu animalele :)))))

            2+
      • Si mie mi se pare ca se exagereaza putin. N-am copil inca, dar nu cred ca o sa fiu atat de deranjata de cineva daca mi-ar cere sa-l vada sau sa-l atinga. Si noi am fost mici, si poate nu ne placea sa fim pupati de babe si mosi, rude ale parintilor, dar in niciun caz nu se repezeau mamele sa ne dea cu gel dezinfectant de indata ce plecau musafirii. Atat timp cat nu i-ar pune mana pe fata, nu m-ar deranja sa-l atinga pe picioruse, capusor sau alte zone.

        1+
        • Cristina

          Când o să ai copii, o să vezi puțin altfel lucrurile. Deși poate acum nu te gândești la asta, degetele de la picioare sunt rontaite la fel de mult de către bebe ca si cele de la mâini …nu e chiar confortabil pt o mama sa ii fie pupat/atins bebele pe piciorus și în minutul următor să îl bage în gură.

          0
        • uite, eu prefer să îl pupe pe față decât pe mâini sau picioare. Tocmai pentru ce zice Diana mai jos… de fapt, aș prefera să așteptăm să mai crească și să poată el alege cine îl pupă și cine nu. Nici nu mai durează mult, vreo câteva luni maxim!
          Și, Amy, nu-s cu gelul după el, nici după mine, crede-mă. O singură regulă avem: ne spălăm mâinile când intrăm în casă. Dar asta o făceam și înainte de a avea copil.

          2+
    • Diana

      Lorelai: nu, se se atinge un bebel/copil, punct. Din cauza igienei/microbilor si apoi din bun simt. Doar familia foarte apropiată e ok, si asta cu acordul mamei. Bebelușii si chiar tots-ii au imunitatea scăzută/in formare, așa ca ce pare normal pentru un adult, e foarte periculos pentru cel mic. Deci, NU, va rog nu mai încercați sa atingeți sau sa pupați copiii. Io, mama bear, recunosc ca nu as avea nici o jena sa spun nu. Sensibilitățile nu-si au rostul când vorbim de sănătate. Eu i-am pus pe toți cei din familia apropiată (inclusiv noi, părinții, imediat dupa naștere) sa se vaccineze cu un DTaP booster (tetanus, diphtheria si pertussis aka whooping cough) plus gripa. Uite aici câteva exemple de ce NU:

      http://www.cbsnews.com/news/moms-facebook-warning-kissing-baby-leads-to-herpes-infection/

      http://www.scarymommy.com/dad-posts-viral-warning-about-rsv/

      http://www.parents.com/baby/health/cough/my-wake-up-call-with-whooping-cough/

      0
      • Tu vorbești serios???? I-ai pus să se vaccineze??? Cât de tare e asta! Gata, nu mă mai linșează lumea pe mine, că va fi prea ocupată cu tine :)))

        4+
        • Diana

          Pediatra bebelului a fost cea care ne-a recomandat sa facem booster-ul, pentru ca cel mic in afara de vaccinul pentru hepatita B din spital, nu mai avea o alta serie de vaccinuri pana la 2 luni. Noua ni l-au oferit in spital, iar celor din familie care intrau in contact cu el, i-am rugat eu sa se vaccineze. Nimeni nu a zis nu. 🙂

          0
        • dia

          DTaP-ul e recomandat de neonatologi celor ce vin in contact intim cu bebele….

          0
  6. Nicoleta

    Eu is si mai nasoala de atat. Intr-o zi eram cu Tudor la plimbare, aveam o esarfa peste carut, ca sa il protejez de soare, dar se iteau niste copane grasute de sub ea si o doamna m-a intrebat daca poate si ea sa-l vada. Si am marait printre dinti cel mai sadic nu, spre socul si groaza ei. 🙂 Ce-i drept, m-am gandit dupa aceea daca nu cumva am exagerat, dar mi-a trecut repede. 🙂

    4+
  7. Gennie

    Pe mine m-a apostrofat verisoara mea cand pe ea am pupat-o, dar pe fiul ei nu. Copilul avea vreo 7-8 ani la vremea aia si m-a intrebat de ce sunt scarba. I-am explicat ca nu pup copii. Si eu uram stampilele umede pe care mi le lasau babele pe fata.

    Bunica a fost geniala. Dupa ce i-am spus ca nu imi place sa fiu pupata (si m-a inteles perfect, intrucat nici ea nu era vreo pupacioasa), de cate ori ne intalneam cu vreo cunostinta care intreba despre mine de parca nici nu as fi fost acolo: “Asta e fetita lui X, sau a lui Y?”, bunica raspundea: “A lui X si nu ii place sa fie pupata”…I loved her for that!

    8+
  8. Andreea

    Eu cu adultii nu am intampinat astfel de probleme,insa mi se intampla frecvent cu copiii si chiar nu stiu cum sa reactionez.Bebe e foarte fericit cand vede copii alergand sau jucandu-se…da din picioruse,rade si toti copiii vin pe langa el si vor sa puna mana pe el.Mamele nu au nici o reactie si eu ma simt prost sa le zic ceva,pana la urma sunt copii, daca adultii nu inteleg ca nu e ok sa atinga toti bebelusii pe care ii intalnesc,ce pretentii pot sa am de la niste copiii…

    0
    • apropo de asta, îmi povestește mama o fază recentă: era într-un loc cu mulți copii, bebeluși, etc, unii mai nesupravegheați ca alții. O mama cu un bebeluș, de fapt, cu gemeni. Într-un moment de neatenție, o altă fetiță molfăia ghici ce, biberonul unuia dintre gemeni!!! Femeia s-a făcut verde, îți dai seama, i-a zis mamei fetei că …ea acum ce să mai facă? Ăla era biberonul pentru copilul ei bebeluș… horror sunt unii colegi-părinți

      0
  9. Andreea

    Cea mai buna replica ever Miruna! Super tare! Eu cu siguranta o s-o folosesc! ???

    1+
  10. Eu nu sunt o pupacioasa. Si nici nu imi place sa imi umble cineva in lucruri (hahaha, am copil… o contradictie). Nici cand dorm, imi place sa nu ma atinga nimeni (avem 2 pilote, a mea mai groasa 😀 ). Imi place sa fiu in spatiul meu, linistita.

    Si nu uit nici eu fazele cu babele baloase ce voiau sa ma pupe in copilarie (pe mine, cea mica si durdulie, asa cum eram pe placul babelor…..). Bleah.

    3+
  11. Nu cred că exagerează Miruna, e o chestiune ce ține de respect pentru copil. Da, poate și de igienă dar și impactul pe care îl are asupra copiilor. Pe a mea tot îi puneau mâna pe față (avea deja vreo 2-3ani) iar eu le spuneam tare să audă, să nu-i mai pună mâna pe față;își cereau scuze, am vrut să le spun că nu i le dau dar au plecat rapid.

    1+
    • asta cu alți copii care ating un copil e cam inevitabil, că nu poți ști ce fac ei când tu nu ești acolo să supraveghezi. Așa se transmit toți crocobaurii pământului, plus jucării linse… na.
      treaba cu bebelușii care vin în contact cu copii mai mari, care sunt deja în colectivitate e mai complicată… acolo chiar vrei să eviți atingeri.

      0
  12. Alta Miruna

    Cea mai nasoala lipsa de reactie din partea mea: cand socrii l-au pupat pe gura pe bebeloi. Pur si simplu am ramas blocata in “wtf! Wtf!!!” Nu s-a intamplat decat o data, probabil privirea mea a spus tot…. Sper:)))

    3+
    • Tu, Miruno, eu parcă adun tot mai multe faze din astea de-ți pică fața și înlemnești. Te înțeleg perfect. Dacă cineva ți-ar fi spus, Miruna, cum ai reacționa dacă…. ai ști exact răspunsul corect. Dar, când ești pusă în fața faptului împlinit, șocul ăla nu te lasă să reacționezi. Noroc că unele lucruri chiar se citesc din priviri.

      3+
  13. Carmen

    Eu nu apucam să spun cuiva să nu îmi pupe copiii că le spunea mama dacă era prin preajmă. Se tura progresiv de la “nu înțeleg ce-i cu obsesia de a pupa copiii altora” până la “fiecare cu microbii lui, țineți-vi-i”.Să fi spus careva “măcar pe mânuță”? Haha, urma alt speach.
    Asta nu-i nimic, a mers odată fiică-mea cu frate-su în parc. O mamă a vrut să-l zmotocească pe junior (nu avea un an) ba a mai avut o idee năstrușnică : să-i bage în gură lui fiu-meu pufuleți din punga care atârna pe mânerul căruciorului ei (era ceva modă, o mai fi, nu știu). Fiică-mea a spus zâmbind : “îndrăznește să-l atingi sau să-i bagi prostia aia-n gură și te fac să-nghiți toată punga”. Pe vremea aia nu te citea, ce să zic…

    4+
  14. Mihaela M

    Eu am alta problema, cu nanutii fetitei. O pupa pe maini, pe fata, pe picioare. Mainile si picioarele le baga mereu in gura. Desi le-am explicat de nenumarate ori sa nu mai faca asta, peste cateva secunde o pupau din nou. Am inventat povesti si cu doctori in sensul asta si degeaba… Motiv pentru care acum am ajuns sa nu ne mai vedem si sa mai vorbim cu ei decat foarte rar. Sora nanutei chiar i-a pus mana pe limba, (i se pare ei amuzant sa scoata limba si sa faca niste sunete – 7 luni in prezent), eu m-am blocat si nu am putut spune decat ca nu e ok sa ii puna mana pe limba. Ma intrebam cand am devenit atat de proasta, sa-mi pese mai mult de reactia celorlalti. Stupid me! Ce-i drept nu au copii, dar vorbim despre cadre didactice, persoane de la care ai ceva asteptari… Tu cum ai proceda?

    0
    • pfff, greu de spus. Mai ales dacă ai discutat deja problema asta. Chiar să-i pună mâna pe limbă??? Ia o pauză și o distanță. Sau, spune-le ceva care să-i facă să se supere pe tine și să nu mai încerce să pupe copilul. Unii oameni doar așa pricep.

      0
  15. oana

    Haha faina replica. Dar celor care nu intreaba??

    0
  16. ECARULAN

    Pe mine nu m-a deranjat cand era micut daca cineva atingea copilul – daca as fi observat ca nu ii place(plange/se zbate .etc), le-as fi cerut celorlalti sa nu-l mai atinga pentru ca nu ii place – dar n-am avut ocazia.
    Dar nu-mi place daca cineva necunoscut incearca sa-l ia in brate, fara sa ne ceara voie – din pacate asta s-a intamplat si am vazut ca nici copilului nu i-a placut, asa ca asta este a ‘no-no’.
    De microbi nu-mi e frica 🙂 Merge la cresa de la 4 luni, nu puteam sa fim stresati din cauza microbilor non-stop.

    0
  17. Laura C.

    Nu stiu unde gasesti babute asa simpatice. Mie mi se spune asa: da-o jos, da-o jos! Nu vezi cat e de mare? (Copilul avea pana intr-un an jumate, iar eu o luasem in brate ca sa nu sara in fata unei masini) SAU: ce rusine! Inca mai porti scutec! Invat-o, draga, la olita, ai mei de la 8 luni faceau la oala! De obicei tac, parca nu merita nici macar o replica.

    0

Leave a Reply

© 2007-2017 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 333 queries in 0.603 s