Luna: April 2016 (Pagina 1 din 2)

Povestea geamurilor noastre

Poveste cu meșteri și peripeții.

Când am auzit-o pe aia cu zugravii care au vopsit în jurul unei vaze, fără să o mute, am crezut că-i banc. Unul foarte prost de altfel.

Când maică-mea mi-a povestit cum meșterii ei au pus geamurile de la bucătărie la dormitor și le-au schimbat până să le nimerească…de trei ori, am zis că precis și-a luat niște începători.

Când m-am apucat eu de renovări, am fost încântată de plimbările împreună cu soțul, la ales de chiuvete și vasuri WC, pfoa, visez la momentul ăsta de când s-a inventat Ikea. Eram leșinată de fericire, când ne plimbam toți trei printre căzi strălucitoare. Mai băgam câte o privire în oglinzile alea mari și luminoase, oglinzi pe care nu avem unde le pune deocamdată, ele fac parte din următorul nivel de vis. Îmi plăcea tabloul ăsta: noi trei și-un cuibușor de nebunii și multe scutece. Deci cam asta a fost cu renovarea pentru mine; cu un copil atârnat de-o țâță, nu ești chiar șef de șantier.

Sărim peste desfășurarea acțiunii,

Continuare

Aceeași Mărie, altă pălărie

E 2016 și la mine.

În urma multelor mesaje și comentarii atenționări primite (de-a lungul vremii), am decis că e momentul să ne luăm haine noi. Până și Raluca, una dintre blondele mele preferate, mi-a zis primul lucru la telefon: mă bucur că ai revenit pe blog, dar fă-ți milă și schimbă fontul, că nu văd să citesc nimic!

shutterstock_278683460

Iată, deci.

Am păstrat creioanele și spiritul blond, am scăpat de viruși și dureri de ochi. Sper să vă placă. De fapt, sper să-mi placă mie și să revin aici de câte ori îmi doarme puiul și prind două vorbe să mai (s)pun.

Continuare

Să știi să primești

O prietenă îmi spunea că și-a făcut un city break în apartamentul unei cunoștințe. Care nu vrea să îi ia bani, dar ea vrea să îi plătească. Oare de ce, m-am gândit.

shutterstock_361613129

Ieri, stăteam la ceva coadă, eram cu puiul în wrap, cam fierbeam amândoi în suc propriu, de la căldură. Când, o doamnă din fața mea s-a oferit să îmi dea prioritate. Nu, mulțumesc, i-am zis. Și, oare de ce am refuzat, m-am gândit cam în timp ce-mi ieșeau vorbele pe gură.

Continuare

Cel mai bun sfat primit în sarcină

Buuun, după experienţa “sarcină” şi “nuntă”, am constatat că oamenii, când află că vei face nuntă sau copil, tind să îţi explice chestii, de parcă ţi-ar răspunde la toate întrebările pe care nici nu ştii că le ai. Când colo, tu ai doar o petrecere de organizat şi nişte rude de păstrat prietene si DUPĂ minunatul eveniment. Sau, nişte greţuri de manageriat astfel încât să nu se inunde tastatura ori ce alte obiecte de uz şi valoare îţi stau mult timp prin preajmă.

În fine, fix astăzi eram cu nişte prieteni care urmează să se căsătorească peste câteva săptămâni şi ne-am trezit vorbind… Când, singura lor întrebare a fost dacă mirele a avut la noi 2 cămăşi şi dacă i-au folosit. Răspunsul era da şi da. Mirele şi-a cumpărat a doua cămaşă ca să împace mireasa, care aproape a început să plângă de necaz că ce urâtă era cămaşa numărul unu. (Ziceai că-i din “cei trei muşchetari”, iubitule, zău, era urâtă. Nu am boscorodit degeaba!) Morala, că tot am uitat să i-o zic prietenului-mire: la nuntă, niciodată nu vei putea mulţumi pe toată lumea, aşa că, important e să-ţi mulţumeşti mireasa! 😉

Continuare

Norocel

Era a doua noapte acasă. (Vreau să scriu asta undeva, să nu uit. Cea mai frumoasă declarație de iubire, de că totul are să fie bine și frumos. Și bine. )

După tot ce a însemnat nașterea băiatului nostru, care a fost cu multe emoții (mai degrabă din cele care fac fire albe de păr, nu tocmai fluturași în burtă) și puțin somn. Detaliile, cu altă ocazie. După ce-ai stat nedormit și nemâncat…să fi tot fost vreo 4 zile și nopți. După ce ți-ai ținut femeia de mână, de cealaltă parte a bisturiului. După ce-ai ieșit din sală nu îmbrăcat în chirurg, ci într-un tată fericit.

Continuare

Cum e urmărită o sarcină în UK

Întreg sistemul medical din Marea Britanie e diferit de cel din România. Asemănările sunt doar la boli, cam atât. Pe scurt, pentru cei care au aprins mai târziu televizoarele: e un sistem privat şi unul de stat (National Health System), unde  serviciile medicale sunt gratuite – în afară de cele stomatologice. Astfel, pacienţii sunt programaţi pe nişte liste luuungi, accesul la medicul specialist e foarte limitat (adică, dacă vrei să vezi ginecologul mâine dimineaţă, mergi în privat. Deşi nici acolo nu e garantat că are ăla loc să te vadă. Programările pe NHS se fac peste săptămâni sau luni de zile. Normal că depinde şi de gravitatea situaţiei, cazurile urgente având termen de 2 săptămâni pentru a fi văzute. Asta e o consecinţă a faptului că spitalele sunt suprasolicitate, aglomerate şi din ce în ce mai sărace. Pe de altă parte, binele pacientului e prioritatea principală pentru ei: nu fac manopere fără o justificare clinică, intervin doar când e necesar, se respectă cu sfinţenie dorinţa pacientului, confidenţialitatea , adică, în general, eşti pe mâini bune. Asta şi fiindcă totul e foarte monitorizat, iar cine greşeşte plăteşte. )

shutterstock_342902183

Acest articol va fi util probabil tuturor femeilor însărcinate: atât celor care se află în UK, cât şi celor care sunt curioase cum se pot întâmpla lucrurile fără atâta marketing medical şi ecografii săptămânale. Eu acolo mi-am purtat băiatul vreme de 10 luni, să vă povestesc cum a fost şi la ce să vă aşteptaţi.

Continuare

Pagina 1 din 2

© 2007-2017 Și Blondele Gândesc | Powered by WordPress

Temă optimizată de Valeriu | 142 queries in 0.530 s